OPERE COMPLETE

RASUNETE ALE PINDULL'I iti (ARPATI 25
cei mai negrii, precum i sunt, si Miorita Tale este Miorita
neagrd.
Bulucaiu, bulucaie n'are nici el o intrebuintare deslusitA.
Vedem adesea in cronicari, rnai ales in cei moldoveni zicerile
: buluc §i a bulucire, i §tirn cA aceste ziceri, luate din
iimba turceascd, insemneazd: gramadd, a gramdcli. Miorita
laie poate dar fi, pentru cei ce fAcurd mai intinse imprumuturi
dela Turd, o mioritd infAtisand o «mare gramadd*
adicd «o mioritd lAnoasd» sau «grAsulie».
Ortoman, Mil de a avea in limba romAnd un inteles precis,
se derivA incd de sinesi din zicerea elineascd : Offabc, drept
§i din cea latind : manus, mdn'd, ceeace 'i-ar compune intelesul
drept la mdnd §1 cine e drept la mAnd, e onest, e
mäestru, e tare, are «oi mai multe, multe si cornute* si «cai
invdtati si caini mai barbati* si trebue doui «sd se vorbeascd,
sd se sfAtuiascd ca sä mi-I omoare». Am putea Inca imprumutà
intelesul cuvantului elinesc OpDophvrtc, spre a explicA
zicerea ortoman, prin drept ghicitor, drept prevestitor
cunoscdtor al stiintei intregi, precum e Tlocsi.x; OSaophyrte).
In orice chip, origina acestui cuvAnt ne apropie de Elada.
Tot asemenea si celelalte cloud ziceri laie §i bulucae ne strdmutd
peste Dundre, in siinul fratilor nostril din Tesalia si
Macedonia.
Dar nu numai aceste cuvinte, ci Inca si idea predomnitoare
a legendei din Mioara, ne a mutat cu gandul pe acel Warn
dasic al poeziei elene, pe poalele septentrionale ale Olimpului,
in lunca Pieriei, ce sunt astAzi locuite de RomAni. Sa mai
addogAm cd si caracterul cu totul pastoresc al baladei, cd
§i descrierea acelei marete naturi muntene§ti, pare cd ne
trag de sine printre Ciobanii (cobani) romani din Tesalia §i
pe plaiurile IncAntAtoare ale Olimpului §1 ale Pindului.
SA cercetAm dar cum au ajuns, cum au trAit si cum trdesc
Inca. azi RomAnii, prin acele locuri departate de patria lor
central& ; prin ce mijloace si in ce timp au comunicat ei cu
1) Pindar, Nemea I. v. 92.
§i