OPERE COMPLETE

276 AL. I. ODOBESCU
mani Inca si azi se disting printr'insul de celelalte natiuni
conlocuitoare sau vecine !»
Manifestarile nationale de asemenea natura, ca sa atinga
adevarata lor tinta, trebuiesc sA fie trase chiar din sanul poporului,
trebuiesc sa fie o expresiune vie si nimerita a obi-
Ceielor si a infAtisarii poporului, caci altmintrelea, cand adica
sunt numai niste plasmuiri mai mult sau mai putin gratioase
ale inchipuirii acelora ce le produc, ele nu pot destepta altceva
decat numai nepasarea sau uneori chiar si zambetul celor ce
privesc.
Si cu toate acestea, ce lucru lesne, in Adreal, a se patrunde
cirteva de caracterul particular al populatiunii rornâne ! Pare
2A originalitatea lui e si mai invederata, fiind acolo push in
fata altor natiuni straine. Alaturi cu apatia greoaie a Sasului,
alaturi cu feroasa trufie a Maghiarului, priceperea isteatd,
firea voioasa, miscarile agere si mladioase ale Romanului,
pare CA se desemneaza mai viu pronuntate, in forme si in
fapte. Romanul cat colo iti bate la ochi ! SA fi vazut, spre
exemplu, banda de calusari, care venise tocmai dupa malul
Muresului, ca sa inimeze poporimea din Brasov, in acele zile
solemne, prin danturile ei minunate! Vreo doisprezece tineri,
mandri flacai, cu pAlariile numai in pandlice, cu zorzoane de
alama la opinci, cu bate nalte in mani, executau cu o mAieastra
agerime, saltaturile cele mai periculoase, razand si chiuind
din gura : «Haidi asa! tot asa! si iar asa ! baiete mA !». Mi
aduc aminte CA intr. o zi, pe cand unul din jucatori faced colecta
pentru banda artist& un vizitator venit din Principate,
aruncd printre fasioarele soioase de bancnote austriace gramadite
in palaria colectorului, un zvantig in moneda de argint.
Calusearul, cu o nespusa bucurie, ILIA iute moneda de argint
in milna si privind-o cu drag: «0 drAgutul de huszôs !>)
zise el «ca nu am mai vazut de acestia de'nainte de niutate .4)
Astfel vorbea bietul Roman de penuria ce roade poporul, incA
de 'naintea groaznicului rasboiu dela 1848, intr'o lard atat de
manoasa ca Ardealul. Cu toate acestea, Ardealul e mina pretioasa
de unde tot imperiul austriac isi hrtineste saracia. Ce