OPERE COMPLETE

ASONATILINEA TRANS1LVANA. 275
au indltat chiar la intrarea cheilor, dinaintea unei frumoase
pajiste verzi strdbdtutd de alei stufoase de tei, au inaltat,
zicem, cu mari sacrificii, un sumptuos edificiu national, palatul
scoalei romanesti. Acolo, era in acele trei zile, centrul
miscdrji Romanilor, veniti din toate pdrtile in capitala tarei
Barsane ; acolo s'au tinut sedintele Asociatiunii literare; acolb
erau adunate si expuse in cateva säli, productele industriei
Romanilor de peste Carpati. Edificiul, impodobit cu steagud
tricolore nationale si decorat jur imprejur cu brazi, pomul
in veci verde si semn al veseliei si al sperdrii pentru
Romani, era punctul central spre care trageau din toate unghiurile
orasului, numerosii Romani locuitori si oaspeti ai
Brasovului, cari veneau toti a se infrati intr'acest nou templu
al nationalitdtii. Prin gloata numeroasd care furnica neincetat
in preajma palatului scoalei si chiar prin tot orasul, gloata
care se compunea in mare parte din barbati cultivati ai ro-
InAnimii de peste munti, era plAcut lucru a vedea amestecandu-se
cu frdtie, albele sucruane ale Ardelenilor cAmpeni
si
zabunele de mdtase aIe frumoaselor *cheience §i Sacelence;
apoi figurile venerabile ale protopopilor romani cu vesmintele
lor negre, incinse la brau cu rosu si cu pdlariile lor largi,
mult mai cuviincioase decat potcapiele asiatice ale clerului
nostru ; apoi acel aer sdrbdtoresc care se rdspandise peste
tot locul si care pdrea a zice tutulor : «Suntem aci top Romani
! Suntem intr'o tard Romand ! Nu mai e Neamt, nu
mai e Sas, nu mai e Ungur intre noi !»
E adevdr insd cd unii barbati, dar mai ales studentii,
crezand a da acestei aspirdri o formà mai invederatd, socotise
de cuviintd a imbrdca in acele zile, un costum original
pe care il decorau cu numele de national, dar care semdna
foarte a unguresc. «Ungurii I-au luat dela noi !» ziceau ei;
«va sa-I ludm inapoi !» «il vor fi luat Ungurii dela noi;»
le-a§ fi raspuns, «dar ce este mai sigur e cd adevdratul port
romanesc, portul pldie§ilor din Barsa, din Vrancea, din Muscele,
portul cAmpenilor de pe Olt, de pe Mures, de pe Seret
si de pe Tisk Ungurii nu I-au luat dela Romani si cã Ro