OPERE COMPLETE

JUNIMEA ROMANA DIN PARIS 243
Subt acelea§i impresiuni, dar poate inca §i mai intaratate
prin crunta infrangere ce au incercat aspiratiunile noastre
romane§ti, in toamna anului 1848, am gasit pe Cretzianu la
Paris. Noi, tinerii, nu ne aflam acolo in trista situatiune a
exilatilor no§trii politici, dar volnica noastra expatriare, cu
firescul §i laudatul scop de invataturd, ne da la proprii no§trii
ochi, un fel de insemnatate patriotica. Simtimintele ce ne
mi§cau aveau un caracter cu totul diferit de al acelora pe
care am avut mai tarziu ocaziunea de a le constata, nu fara
de oare care parere de ram, o märturisesc, chiar §i in cea
mai aleasa parte din junimea ce a studiat in urma noastra,
la Paris. A§ putea zice ca a fost acolo un timp §i este
tocmai timpul pe cand ideile de libertate nationala erau mai
tare prigonite §i mai stra§nic pedepsite in sanul tarilor romane§ti,a
fost un timp acela cand noi, tinerii studenti din
strainatate, ne bucuram de a fi la Paris, mai vartos pentru
ca acolo gasiam mai multa voie deplina de a ne iubi patria
fard sfialä, de a invata cu ardoare istoria §i limba ei, de a
croi §i de a potrivi pe seama-i toate cun?§tintele ce nepregetatul
nostru patriotism romanesc ne da prilej §i indemn
de a ni le agonisi, in acel centru de libere lumini. In cercul
nostru de studenti munteni §i moldoveni, George Cretzianu
era cel din noi eu talente Wind atunci mai bine dovedite,
cu inchipuirea mai agera §i mai indrazneata, §i tot-de-odata
cu mai mult temeiu in gandirile §i in proectele sale.
El era agentul cel mai viu, cel mai activ, cel mai intreprinzator
al societatii ce formasem intre noi. El era sufletul
acelei prime Junimi Romeine, care la Paris, printre anii 1853
§i 1855 se aduna odata pe saptamand la fiecare din noi,
spre a discuta cestiuni de §tiinta, indreptate totdeauna cãtrã
tara noastra. Acea societate juvenilia s'a incumatat chiar a
publica, Vara de concursul celor mai in varsta, o foaie periodica
romaneasca, in care noi toti, baetii, am scris dupd
cum ne-a taiat capul, cu unica tinta de a de§tepta §i a imbarbata
pe compatriotii no§trii. Noi ne pusesem in gand sa
intarim pe viitor cu proptelele §i cu cheza§iile §tiintei, acel