OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
.ruiowEa CIPARIII 227 Din acel moment, adica din prima carte ce s'a scris i s'a imprimat romaneste, Cipariu a prins 4tarea fimbei noastre cli aproape trei sute de ani inapoi si-a aflast-a mai latineasca Inca In esenta, in vbcabularul si in formele ei de pe cat au facut-o carturarii din epocile posterioare. Aceasta a dovedit-o dansul prin nenumarate exemple de cuvinte si de forme gramaticale, sistematic culese, coordonate i analizate in studiile sale. In consecinta acestor cercetdri el a ajuns la oarecare conce se pot, rezuma in cele urmatoare : «Limba romanesca nefiind o fiicä legitirna, ba nici naturala, a clasicei latine, trebuie sa-i recunoastem origina ei poporana si sa nu ne mai cercam. a o refe,Fma dupa cea literard latind. Caracternl latinitatei ei este un ce propriu al san, care trebuie conserva i nici decum modificat. Cu cat vom privl mai inapoi cu ate" o vom afla mai italica in esenta ei. Sa nu ne sfiirn dar a restabili intr'insa de_ acum inainte tot avutul italic ce-1 gasim in documente reale ale secolilort trecuti 5i din contra sa fugim de fictiunele unei lirnbe imaginare». Toate acestea sunt negresit idei temeinice, bazate numai numai pe logica istoriei. Cipariu le rezuma insusi pana la oarecare punct hi urniatoarea fraza cu care-si incbeie ultima sa notita Despre Limba Romand «Rezultatul studiului nostru.asupra dialectului sau
228 Alr., I. ODOBESC,14 In uitare §i pe care Cipariu ne indeamnà sd le revendicdrn pentru timpul nostru, sd le restaurdm in limba actuald, sd le reludm in, uz §i in vigoare. Drept vorbind, poate cd uneori are 0 dreptate, de§i s'ar Oreà azi cam ciudat sd auzim ziandu-se: mesereste-md, Doamne, cum a zis la 1577 diaconul Coressi In loc de milueste-mei Doamne, sau so invinceasca faralegea, in loc de sd invingd, ofi sd biruie, sau conjugatiunea: fectu, fecesi, Ace, fecem, feacat §i fecere, in loc de fOcui, facusi, facii, fdcurdm, fOcuriiti, facura, §i altele multe, foarte multe ziceri 0 forme mai latine cleat cele actuale. Cipariu a avut marele merit a le descoperi, a le destdinui 0 a le scoate din uitare, el, mai inainte de oricare. MAndru de a§a pretioa§a descoperire, el impirige zelul pand a le impune limbei noastre viitoare ca 4) reintrare in posesiunea avutului strdmo§esc. ReluA-le-vom in uzul limbel romAne sau ldsà-le-vom in starea lor de archaisme intelenite, nu este mai putin adevdrat cd aceste comori reaflate sunt fapte reale, sunt forme care au caracterizat odinioard limba noastrd, 0 nu de fel iluziuni §i ndscociri arbitrare ca cele citate mai sus din Tentamen Criticum. De a fi suplinit ipotezele prin constatdri istorice, aceasta este al doilea merit precumpdnitor a lui T. Cipariu printre toti filologii romani de inaintea luil Acest merit, aclaugit la cel ce-§i dobAndise prin scrutarea originelor poporane ale dialectului romAnesc, ar fi fdcut dintr'insul istoricul fundamental §i definitiv al limbei noastre, dad pe langd acele dpud mari demonstrari §i descoperiri, cu care el injghebd .aceast A. istorie, temerea instinctivd de a Idsd o poarta cat de mica ideilor anti-latinisie, aplicate la formatiunea limbei romAne, n'ar fi mdrginit orizontul investigatiunilor sale. Dinaintea elementelor strdine, care nu o putem tdgddui au pdtruns adAnc in graiul nostru, el Inchide ochii §i se dd inapoi cu groazd. I-se pare ,cd de le-ar privi drept In fatd, toatd !droaia Ungurilor, Sa§ilor 0 Slovenilor are sd-1 ame-
- Page 179 and 180: 176 AL. I. ODOBESCU ziva de 27 Febr
- Page 181 and 182: Credinte, datine §i moravuri ale p
- Page 183 and 184: 180 AL. I. ODOBESCU noaptea din som
- Page 185 and 186: 182 AL. 1. ODOBESCU de idoli, antiq
- Page 187 and 188: 184 AL. L ODOBESCIT Bucure§ti, 187
- Page 189 and 190: 186 AL. 1. ODOBESCU SA-i tramiti la
- Page 191 and 192: 1g8 AL. L ODOBESCU Apoi, pentru un
- Page 193 and 194: 190 AL. L ODOBESCCT slavone§ti la
- Page 195 and 196: 192 AI,. I ODOBESt U tionale, i, pr
- Page 197 and 198: 000000000000 Nicolae Bälcescu §i
- Page 199 and 200: 196 AL. I. ODOBESCU La anul 1848, e
- Page 201 and 202: 198 AL. I. ODOBESCIJ «cuvinte, ce
- Page 203 and 204: 200 AL. I. ODOBESCU nu era nimeni a
- Page 205 and 206: 202 AI,. j. ODOBESCU Cu timpul Soci
- Page 207 and 208: 204 AL. I. ODOBESCU haiu. Aceasta c
- Page 209 and 210: 206 AL. L OLOBESCU cari, ajunsi, pa
- Page 211 and 212: Timotei Ciparit0) Lin ora5 5co1ar !
- Page 213 and 214: 210 AL- t. LODOBESCU - Itroptit i a
- Page 215 and 216: , 212 AL. I. ODOBESCU cand se desch
- Page 217 and 218: 214 AL. L ()DOSES= mantului, moOtea
- Page 219 and 220: 216 AL. I. ODOIJESCU fdfarnice §i
- Page 221 and 222: 218 AE I. ODOBESCU datd numit profe
- Page 223 and 224: 220 AL. I. ODOBESCU prin drept de m
- Page 225 and 226: 222 AL. I. ODOBESCH ziceri §.1 de
- Page 227 and 228: 224 AL. 1. ODOBESCU dupd care el in
- Page 229: 41,226 AL. J. ODOISEsCL De acr se p
- Page 233 and 234: Doui poeti §i un biograf 1) Nu -es
- Page 235 and 236: 282 AL. t. ODOBE7,011 popbrului de
- Page 237 and 238: 234 AL. I. ODOBESCU neomenii, cd to
- Page 239 and 240: Cuvântul rostit la inmormantarea l
- Page 241 and 242: 238 AL. I. ODOBESOV Spiritul tau sa
- Page 243 and 244: 240 AL. I., ODOBESCU inima! Pentru
- Page 245 and 246: 242 AL. I. ODOBESCU El era cu trei
- Page 247 and 248: 244 AL. I. ODOBESCU pod maret pe ca
- Page 249 and 250: 246 AL. I. ODOBESCU intai d'espre p
- Page 251 and 252: 248 AL. I. ODOBENCI: rostindu-ne me
- Page 253 and 254: Dar. 250 AL. 1. ODOBESCU din nenoro
- Page 255 and 256: 252 AL. I. ODOBESOU cat §i pentru
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
- Page 259 and 260: 0000 00000000 Petre Ispirescu CUVAN
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
- Page 277 and 278: Asociatiunea transilvand pentru lit
- Page 279 and 280: 276 AL. I. ODOBESCU mani Inca si az
228 Alr., I. ODOBESC,14<br />
In uitare §i pe care Cipariu ne indeamnà sd le revendicdrn<br />
pentru timpul nostru, sd le restaurdm in limba actuald,<br />
sd le reludm in, uz §i in vigoare. Drept vorbind, poate<br />
cd uneori are 0 dreptate, de§i s'ar Oreà azi cam ciudat sd<br />
auzim ziandu-se: mesereste-md, Doamne, cum a zis la<br />
1577 diaconul Coressi In loc de milueste-mei Doamne, sau<br />
so invinceasca faralegea, in loc de sd invingd, ofi sd biruie,<br />
sau conjugatiunea: fectu, fecesi, Ace, fecem, feacat §i<br />
fecere, in loc de fOcui, facusi, facii, fdcurdm, fOcuriiti, facura,<br />
§i altele multe, foarte multe ziceri 0 forme mai latine cleat<br />
cele actuale. Cipariu a avut marele merit a le descoperi, a<br />
le destdinui 0 a le scoate din uitare, el, mai inainte de oricare.<br />
MAndru de a§a pretioa§a descoperire, el impirige zelul<br />
pand a le impune limbei noastre viitoare ca 4) reintrare in<br />
posesiunea avutului strdmo§esc.<br />
ReluA-le-vom in uzul limbel romAne sau ldsà-le-vom in<br />
starea lor de archaisme intelenite, nu este mai putin adevdrat<br />
cd aceste comori reaflate sunt fapte reale, sunt forme<br />
care au caracterizat odinioard limba noastrd, 0 nu de fel<br />
iluziuni §i ndscociri arbitrare ca cele citate mai sus din Tentamen<br />
Criticum.<br />
De a fi suplinit ipotezele prin constatdri istorice, aceasta<br />
este al doilea merit precumpdnitor a lui T. Cipariu printre<br />
toti filologii romani de inaintea luil<br />
Acest merit, aclaugit la cel ce-§i dobAndise prin scrutarea<br />
originelor poporane ale dialectului romAnesc, ar fi fdcut dintr'insul<br />
istoricul fundamental §i definitiv al limbei noastre,<br />
dad pe langd acele dpud mari demonstrari §i descoperiri,<br />
cu care el injghebd .aceast A. istorie, temerea instinctivd de<br />
a Idsd o poarta cat de mica ideilor anti-latinisie, aplicate la<br />
formatiunea limbei romAne, n'ar fi mdrginit orizontul investigatiunilor<br />
sale.<br />
Dinaintea elementelor strdine, care nu o putem tdgddui<br />
au pdtruns adAnc in graiul nostru, el Inchide ochii §i se<br />
dd inapoi cu groazd. I-se pare ,cd de le-ar privi drept In fatd,<br />
toatd !droaia Ungurilor, Sa§ilor 0 Slovenilor are sd-1 ame-