OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
TIMOTEI CrPARIU, 223 /romAne§ti §i sd pAtrunzA prefacerile §i dezvoltdrile ei treptate, in decursul timpilor trecuti. Cei de niai inaintea lui, teologi, istorici §i gramatici romtni din Transilvania, toll bdrbati cu =lid, invatatura, dar incd §i cu mai multd ravnA nafionald, nu-§i inchipuise oare odinioard, pAnd in momentul cAnd apdfura in cercul §tiintei romAne§ti cercetArile limbistice ale lui Cipariu, cd nu este nevoe -a se lAmud astfel cuno§tinta §i firea limbej nodstre, deck punAnd-o de-a dreptul in fata limbei latine i Chiar numai a jatinei dasice, din autorii frumoaselor epoce alp literaturei romane. Pe nedescAlicate ei sdreau dirr timpul lui Cicerone, fie mAcar §i a: lui Tacit, Ora in i1éle noastre, de pe ' malul chiar al Tibrului panA pe al Dundrei ; §i putin le WA lor de ce va fi fost la mijloc, atAt in spatiu cat §i in timpul percurs. Sau chiar dacA, printeo ingaduiald cu totul neobiinuitA, filologii romAni ai Ardealului s indurd. a implini acel gol, apoi fereascA-i Domnul de a cdutd vre-undeva firea lira- bei romAne§ti de acum cdteva sute, sau zecimi de ani de prin vechife bucoavne, zapise, terfeloage §i urice, mAzgälite toate acestea cu urgisitele buche slavone§ti. Le plAceA ma bine, §i dreptul lui Dumnezeu era §i mai lezne, sd. plAzmuiascA ni§te trepte inchipuite prin care limba romdneascd a scApat dela cea curatA §i clasicA latind pane la o limbA, nu care se vorbe§te astAzi de cAtre toll romAnii de-a-rAndul, dar care s'ar cuveni, dupa, a lor socotintA, ca românii sd o vorbeascA. Apoi, cu aceste idei, luAnd drept singura §i unica temelie un dictionar al limbei clasice latine, ei clAdeau pe visate tot edificiul ne§ti. unei trecute §i unei viitoare limbi romA- Aceasta este istoria lucrArilor asupra limbei noastre a ihtregei vechi §coale filologice din Ardeal. Reprezentantul cel din urml §i unul din cei mai energici al ei a fost rdposatul A. Treb. Laurian unul din acei rani bArbati nestrAmutati ideile i convingerile lor, muncitor neobosit, bAtând mereu cu o mAnd vArtoasA piatra, doar cA o stoarce lapte dintr'insa. Am luptat mult §i crancen in contra sistemei fantastice, in
224 AL. 1. ODOBESCU dupd care el in §coalä §1 in Academie, void sA croiascd 8i sd ticluiasca imba româniloe; ,1-a necAtit tare pe bietul batrAn ; dar din toate aceste rdzboae academice am pdstrat in. mine o aciducä veneratiune cdtre memoria acelui energic bärbat, care §i in rdacirile lui §tiintifice nu aved in vedere decdt neclintita §i nesmintita lui iubire de tard. §i de poporul românesc. Vazd i studieze cine va aved prisos de rdbdare gramatica romând a lui Laurian intitulatá : Tentamen Criticum in ori , ginem, derivationem et formam Linguae romanae in utroquei Dacia vigentis vulgo Valachicae, tipAritd in 1840 la Viena; , räsfoiasca cine n'are altceva mai folositor de fácut voluminoasele cloud tomuri din Proieptul 'de Dictionar al Socie- Mtel Academice romdne, lucrat in curs de zece ani cu co eroicd. stáruintà de bdtrAnul Laurian §i de adeptul säu, rd.posatul Ion Maxim, care osermanuly, devenise un adevärat energumen al acelor rdaciri ; §i nu va trebui mult timp cititorului ca sd se incredinteze cd toatd sistema e intocmitä, pentru trecut din rosturi neauzite vre odinioard pe pamânt, iar pentru viitor dintr'o stângace galvanizare a limbei clasice atine. SA' dam un scurt exemplu cules din Tentamen Criticum. Vor fi primele fraze ale rugdciunei tatdl nostru, astfel cum, dupd ideia lui Laurian, era. trecut din limba latind in acea limbd, pe care dânsul spera sä o insinuiascd. românilor viitorimei : Text latin : Pater noster, qui es in coelis, sanctificetur nomen tuum, adveniat regnum tuum ; fiat voluntas tua sicut in coelo et in terra..., Intdia transformatiune presupusd: Patre nostru, qui esci in celi, sanctifice-se nome teu ; advenia regnu teu ; fia voluntate tea, assico in celu et in terra... A doua transformatiune presupus Patre elle nqstru, qui esci in celori, sanctifice se nome elle teu ; venia regnu ellu teu ; fia voluntati ella tua, quomu in celu et in terra... A patra transformatiune presupusd: Parente 'le nostru, quale esci in celori, sanctesca-se nome 'le teu ; venia imperiu
- Page 175 and 176: 172 AL. I. ODOBESCII sd find in loc
- Page 177 and 178: 174 AL. I. ODOBESCU in jurul celorl
- Page 179 and 180: 176 AL. I. ODOBESCU ziva de 27 Febr
- Page 181 and 182: Credinte, datine §i moravuri ale p
- Page 183 and 184: 180 AL. I. ODOBESCU noaptea din som
- Page 185 and 186: 182 AL. 1. ODOBESCU de idoli, antiq
- Page 187 and 188: 184 AL. L ODOBESCIT Bucure§ti, 187
- Page 189 and 190: 186 AL. 1. ODOBESCU SA-i tramiti la
- Page 191 and 192: 1g8 AL. L ODOBESCU Apoi, pentru un
- Page 193 and 194: 190 AL. L ODOBESCCT slavone§ti la
- Page 195 and 196: 192 AI,. I ODOBESt U tionale, i, pr
- Page 197 and 198: 000000000000 Nicolae Bälcescu §i
- Page 199 and 200: 196 AL. I. ODOBESCU La anul 1848, e
- Page 201 and 202: 198 AL. I. ODOBESCIJ «cuvinte, ce
- Page 203 and 204: 200 AL. I. ODOBESCU nu era nimeni a
- Page 205 and 206: 202 AI,. j. ODOBESCU Cu timpul Soci
- Page 207 and 208: 204 AL. I. ODOBESCU haiu. Aceasta c
- Page 209 and 210: 206 AL. L OLOBESCU cari, ajunsi, pa
- Page 211 and 212: Timotei Ciparit0) Lin ora5 5co1ar !
- Page 213 and 214: 210 AL- t. LODOBESCU - Itroptit i a
- Page 215 and 216: , 212 AL. I. ODOBESCU cand se desch
- Page 217 and 218: 214 AL. L ()DOSES= mantului, moOtea
- Page 219 and 220: 216 AL. I. ODOIJESCU fdfarnice §i
- Page 221 and 222: 218 AE I. ODOBESCU datd numit profe
- Page 223 and 224: 220 AL. I. ODOBESCU prin drept de m
- Page 225: 222 AL. I. ODOBESCH ziceri §.1 de
- Page 229 and 230: 41,226 AL. J. ODOISEsCL De acr se p
- Page 231 and 232: 228 Alr., I. ODOBESC,14 In uitare
- Page 233 and 234: Doui poeti §i un biograf 1) Nu -es
- Page 235 and 236: 282 AL. t. ODOBE7,011 popbrului de
- Page 237 and 238: 234 AL. I. ODOBESCU neomenii, cd to
- Page 239 and 240: Cuvântul rostit la inmormantarea l
- Page 241 and 242: 238 AL. I. ODOBESOV Spiritul tau sa
- Page 243 and 244: 240 AL. I., ODOBESCU inima! Pentru
- Page 245 and 246: 242 AL. I. ODOBESCU El era cu trei
- Page 247 and 248: 244 AL. I. ODOBESCU pod maret pe ca
- Page 249 and 250: 246 AL. I. ODOBESCU intai d'espre p
- Page 251 and 252: 248 AL. I. ODOBENCI: rostindu-ne me
- Page 253 and 254: Dar. 250 AL. 1. ODOBESCU din nenoro
- Page 255 and 256: 252 AL. I. ODOBESOU cat §i pentru
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
- Page 259 and 260: 0000 00000000 Petre Ispirescu CUVAN
- Page 261 and 262: 259 AL. I. OD 011EsCU §tie dad. Ju
- Page 263 and 264: 260 AL. I. ODOBESOU Publicarea i rA
- Page 265 and 266: 262 AL. I. ODOBESCU «Vazuta-ti vre
- Page 267 and 268: 264 AL. I. 0130013E,CU aplecdri din
- Page 269 and 270: 266 AL. I. 000BESCli purtat in con
- Page 271 and 272: 268 AL. I. ODOBESCI: cu noi, pentru
- Page 273 and 274: 270 AL. 1. ODOBES( «cu care au avu
- Page 275 and 276: 979 AL. I. ODOBESCU §i puternica n
224 AL. 1. ODOBESCU<br />
dupd care el in §coalä §1 in Academie, void sA croiascd 8i<br />
sd ticluiasca imba româniloe; ,1-a necAtit tare pe bietul batrAn<br />
; dar din toate aceste rdzboae academice am pdstrat in.<br />
mine o aciducä veneratiune cdtre memoria acelui energic bärbat,<br />
care §i in rdacirile lui §tiintifice nu aved in vedere decdt neclintita<br />
§i nesmintita lui iubire de tard. §i de poporul românesc.<br />
Vazd i studieze cine va aved prisos de rdbdare gramatica<br />
romând a lui Laurian intitulatá : Tentamen Criticum in ori ,<br />
ginem, derivationem et formam Linguae romanae in utroquei<br />
Dacia vigentis vulgo Valachicae, tipAritd in 1840 la Viena; ,<br />
räsfoiasca cine n'are altceva mai folositor de fácut voluminoasele<br />
cloud tomuri din Proieptul 'de Dictionar al Socie-<br />
Mtel Academice romdne, lucrat in curs de zece ani cu co<br />
eroicd. stáruintà de bdtrAnul Laurian §i de adeptul säu, rd.posatul<br />
Ion Maxim, care osermanuly, devenise un adevärat<br />
energumen al acelor rdaciri ; §i nu va trebui mult timp cititorului<br />
ca sd se incredinteze cd toatd sistema e intocmitä,<br />
pentru trecut din rosturi neauzite vre odinioard pe pamânt,<br />
iar pentru viitor dintr'o stângace galvanizare a limbei clasice<br />
atine.<br />
SA' dam un scurt exemplu cules din Tentamen Criticum.<br />
Vor fi primele fraze ale rugdciunei tatdl nostru, astfel cum,<br />
dupd ideia lui Laurian, era. trecut din limba latind in acea<br />
limbd, pe care dânsul spera sä o insinuiascd. românilor viitorimei<br />
:<br />
Text latin : Pater noster, qui es in coelis, sanctificetur nomen<br />
tuum, adveniat regnum tuum ; fiat voluntas tua sicut in<br />
coelo et in terra...,<br />
Intdia transformatiune presupusd: Patre nostru, qui esci<br />
in celi, sanctifice-se nome teu ; advenia regnu teu ; fia voluntate<br />
tea, assico in celu et in terra...<br />
A doua transformatiune presupus Patre elle nqstru, qui<br />
esci in celori, sanctifice se nome elle teu ; venia regnu ellu<br />
teu ; fia voluntati ella tua, quomu in celu et in terra...<br />
A patra transformatiune presupusd: Parente 'le nostru,<br />
quale esci in celori, sanctesca-se nome 'le teu ; venia imperiu
Change language