OPERE COMPLETE

206 AL. L OLOBESCU
cari, ajunsi, pana la aceasta pagina, de sigur vor simp cu durere lipsa
nereparabila a sfarsitului Istoriei lui Mihaiu-Vodd Viteazul.
Cele ce r om tipari in urmA sunt prezentate aci ca in chip de cornpensatiune,
ins fiecare dintr'un punct de vedere deosebit
Mai intai vom retipAri, ca un complement la cele zise despre persoana
domnescului erou al Romaniet, partea ce se atinge de Mihaiu-Viteazul in
articolul din Magazinul istoric pentru Dacia vol. IV, 1847, intitulat : Buletin
despre portretele principilor fdrei Romdnesti ce se afld in Cabinetul
de stampe dela Biblioteca regald din Paris.
Apoi, ca relativ la miscArile poporului roman din Ardeal, pe care Batcescu
le-a apretuit cu asa inaltA pAtrundere in cele douA din urinA carti
ale Istoriei sale, vom reproduce frumosul cuvant rostit dë dansul in ziva
de 15 Mai 1851, aniversarea Miscdrii Romdnilor din Ardeal la 1848.
Pe urmA vom face loc printre scrierile cele mai tarzii ale rnarelui nostru
prozator, acelei poetice aruncAturi de ochi asupra intregei soarte a poporului
romlne, pe care, in orice caz, BAlcescu a fost acela care ne-a
dat-o, intro minunatA limba strAmoseascA, sub titlul de: Ceintarea Romdniei,
In fine vom incheiA, reproducaud cele clout) insemnate memorii, scrise
de BAlcescu la inceputul carierei sale literare i tiparite unul la 1844 in
Iasi (in Foaia literard) i altul la 1846 in Bucuresti (in Magaz. istor. p.
Dacia, t. II), tratand despre : Puterea arnzatd si arta militard la Romdnii
din ambele principate tar& Româneasca si Moldova ; lucrare, care prin
nenumAratele puncte se leagA cu istoria, mai cu totul ostaseasca a 120manilor
din timpul lui Mihaiu-Voda Viteazul, i prin care junele autor
ii despica vartos, dela inceput, hrazda tiintifici, pe care avea in caltva
ani asa de mult sa o inrodeascA.
Aceste patru fragmente vor lasà, suntem incredintati, in mintea i inima
tuturor, o adancil intiparire, facand pe fiecare sa preluiasca odatA mai
mult, cate norocite insusiri ale istoricului critic, ale prozatorului plin de
talent si ale ferbintelui i luminatului patriot erau intrunite intracel mare
bArbat, ce a perit dintre noi la varsta de 33 de ani, lasandu-ne atatea
capete de opera literare i istorice.
III. DESPRE