OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
NICOLAE BALCESCu 205 pare a fi acum Asa de amenintatoarec nici lunca asa de paduroasá, cum ni le descriu istoricii de pe atunci. Cu clddirea podului trebue neapärat sa se fi taiat multi din copaci i sd se fi facut lucrari spre a injgheba apele rasldtate ale rdului ; constructiunea soselei moderne ce merge la Giurgiu, a preschimbat si ea infatisarea salbatica i mocirloasã a locului. Dar pe langd lucrärile de utilitate introduse de civilizatiune inte&cea vale memorabild, oare un monument care sa dovedeascd recunostinta Românilor cdtre pariMii lor ce au apärat tam cu barbatie, n'ar fi p:ot asa de folos, ea i o cale lesnicioasd deschisd pe acolo comerciului? Ceia ce inalt& o natiune, ceia ce-i inspird demnitatea t taria, nu este atdt desvoltarea prosperiatii sale materiale, nici imbelsugarea productelor industriei sale, nici inmultirea capitalurilor i averilor, nici luxul vietei casnice, ci respectul catre eroii i gloriile nationale de orice fel, ci amosul cdtre pä mântul natal, pentru pástrarea cdruia s'au luptat generMiunile trecute, ci iubirea cdtre limba i .datinele pArintesti, mosteniri scumpe, rámase din vechime ! Far& de aceste elemente spiritul national pere, inima se sleeste in recile speculMiuni si in intreprinderi egoiste ale industriei si ale negotului. Literilor i artelor este dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor trecute, de a desteptà nobilele aspiratiuni, de a insufld sacrificii marete. E o datorie sfanta a popoarelor, pe care civilizatiunea o consacrd pe toata ziva mai tare, de a cercetd si de a scoate la lumina faptele trecutului lor, de a eternizd prin ajutorul artelor memoria bärbatilor mari gi a evenimentelor glorioase. Sd nu nesocoteasca dar nimeni catä influent& salutarie poate avea asupra unei natiuni amintirea virtutilor ei strábune, adesea ori ea a produs faptele man i aceasta ne intemeeazd mult a crede cuvintele unui amic când ziceà: (SA ne aducem amintg de epoca lui Mihaiu, in care Romanul atinse culnlea mdririi, care ne-a läsat cele i(mai glorioase pagine in analele tdrei. Cine nu s'a entuziasmat citind tbátáliile hal Mihaiu? Cine n'a admirat geniul i bArbatia lui ? Calugareni!. tTermopile ale Romdnilor! ate inimi nu tresar la suvenirea voastrA I tcdte suflete nu aprindeti ! cdte brate nu inarmatil Cand Rom Anul si-ar gperde de tot credinta, când orice scantee de patriotism s'ar stinge in minima lui, numele vostru singur ar fi in stare sa-1 ridice, sä-1 entuziastmeze i sd-1 facd a muri luptandu-se sau a triumfa!, (D. Berindei, in foaia Junimea Ronuind, din Paris, 1851). II. DESPRE OPERILE MICI ALE LUI NICOLAE BALCESCU Am adunat aci patru din scrierile lui N. Bdicescu, ce sub diferite priviri pot pre7entd un interes mai viu cititorilor marei sale opere istorice,
206 AL. L OLOBESCU cari, ajunsi, pana la aceasta pagina, de sigur vor simp cu durere lipsa nereparabila a sfarsitului Istoriei lui Mihaiu-Vodd Viteazul. Cele ce r om tipari in urmA sunt prezentate aci ca in chip de cornpensatiune, ins fiecare dintr'un punct de vedere deosebit Mai intai vom retipAri, ca un complement la cele zise despre persoana domnescului erou al Romaniet, partea ce se atinge de Mihaiu-Viteazul in articolul din Magazinul istoric pentru Dacia vol. IV, 1847, intitulat : Buletin despre portretele principilor fdrei Romdnesti ce se afld in Cabinetul de stampe dela Biblioteca regald din Paris. Apoi, ca relativ la miscArile poporului roman din Ardeal, pe care Batcescu le-a apretuit cu asa inaltA pAtrundere in cele douA din urinA carti ale Istoriei sale, vom reproduce frumosul cuvant rostit dë dansul in ziva de 15 Mai 1851, aniversarea Miscdrii Romdnilor din Ardeal la 1848. Pe urmA vom face loc printre scrierile cele mai tarzii ale rnarelui nostru prozator, acelei poetice aruncAturi de ochi asupra intregei soarte a poporului romlne, pe care, in orice caz, BAlcescu a fost acela care ne-a dat-o, intro minunatA limba strAmoseascA, sub titlul de: Ceintarea Romdniei, In fine vom incheiA, reproducaud cele clout) insemnate memorii, scrise de BAlcescu la inceputul carierei sale literare i tiparite unul la 1844 in Iasi (in Foaia literard) i altul la 1846 in Bucuresti (in Magaz. istor. p. Dacia, t. II), tratand despre : Puterea arnzatd si arta militard la Romdnii din ambele principate tar& Româneasca si Moldova ; lucrare, care prin nenumAratele puncte se leagA cu istoria, mai cu totul ostaseasca a 120manilor din timpul lui Mihaiu-Voda Viteazul, i prin care junele autor ii despica vartos, dela inceput, hrazda tiintifici, pe care avea in caltva ani asa de mult sa o inrodeascA. Aceste patru fragmente vor lasà, suntem incredintati, in mintea i inima tuturor, o adancil intiparire, facand pe fiecare sa preluiasca odatA mai mult, cate norocite insusiri ale istoricului critic, ale prozatorului plin de talent si ale ferbintelui i luminatului patriot erau intrunite intracel mare bArbat, ce a perit dintre noi la varsta de 33 de ani, lasandu-ne atatea capete de opera literare i istorice. III. DESPRE
- Page 157 and 158: 154 AL. I. ODOBESCU in fine : Etimo
- Page 159 and 160: 156 AL. I. ODOBESCI: aceleai epoce,
- Page 161 and 162: 158 AL. I. ODORESCU SA adaogam la a
- Page 163 and 164: 160 AL. I. ODOBESCU pot incredinta
- Page 165 and 166: 162 AL. I. ODOBESCI1 Iar altele, ma
- Page 167 and 168: 164 AL. I. ODOBESCU Latina ginta ar
- Page 169 and 170: 166 AL. I. ODOBESCTY «Ia ascultd,
- Page 171 and 172: 168 AL. I. ODOBESCU 4 Ca am luat eu
- Page 173 and 174: 170 AL. L ODOBESCU noastre trupe da
- Page 175 and 176: 172 AL. I. ODOBESCII sd find in loc
- Page 177 and 178: 174 AL. I. ODOBESCU in jurul celorl
- Page 179 and 180: 176 AL. I. ODOBESCU ziva de 27 Febr
- Page 181 and 182: Credinte, datine §i moravuri ale p
- Page 183 and 184: 180 AL. I. ODOBESCU noaptea din som
- Page 185 and 186: 182 AL. 1. ODOBESCU de idoli, antiq
- Page 187 and 188: 184 AL. L ODOBESCIT Bucure§ti, 187
- Page 189 and 190: 186 AL. 1. ODOBESCU SA-i tramiti la
- Page 191 and 192: 1g8 AL. L ODOBESCU Apoi, pentru un
- Page 193 and 194: 190 AL. L ODOBESCCT slavone§ti la
- Page 195 and 196: 192 AI,. I ODOBESt U tionale, i, pr
- Page 197 and 198: 000000000000 Nicolae Bälcescu §i
- Page 199 and 200: 196 AL. I. ODOBESCU La anul 1848, e
- Page 201 and 202: 198 AL. I. ODOBESCIJ «cuvinte, ce
- Page 203 and 204: 200 AL. I. ODOBESCU nu era nimeni a
- Page 205 and 206: 202 AI,. j. ODOBESCU Cu timpul Soci
- Page 207: 204 AL. I. ODOBESCU haiu. Aceasta c
- Page 211 and 212: Timotei Ciparit0) Lin ora5 5co1ar !
- Page 213 and 214: 210 AL- t. LODOBESCU - Itroptit i a
- Page 215 and 216: , 212 AL. I. ODOBESCU cand se desch
- Page 217 and 218: 214 AL. L ()DOSES= mantului, moOtea
- Page 219 and 220: 216 AL. I. ODOIJESCU fdfarnice §i
- Page 221 and 222: 218 AE I. ODOBESCU datd numit profe
- Page 223 and 224: 220 AL. I. ODOBESCU prin drept de m
- Page 225 and 226: 222 AL. I. ODOBESCH ziceri §.1 de
- Page 227 and 228: 224 AL. 1. ODOBESCU dupd care el in
- Page 229 and 230: 41,226 AL. J. ODOISEsCL De acr se p
- Page 231 and 232: 228 Alr., I. ODOBESC,14 In uitare
- Page 233 and 234: Doui poeti §i un biograf 1) Nu -es
- Page 235 and 236: 282 AL. t. ODOBE7,011 popbrului de
- Page 237 and 238: 234 AL. I. ODOBESCU neomenii, cd to
- Page 239 and 240: Cuvântul rostit la inmormantarea l
- Page 241 and 242: 238 AL. I. ODOBESOV Spiritul tau sa
- Page 243 and 244: 240 AL. I., ODOBESCU inima! Pentru
- Page 245 and 246: 242 AL. I. ODOBESCU El era cu trei
- Page 247 and 248: 244 AL. I. ODOBESCU pod maret pe ca
- Page 249 and 250: 246 AL. I. ODOBESCU intai d'espre p
- Page 251 and 252: 248 AL. I. ODOBENCI: rostindu-ne me
- Page 253 and 254: Dar. 250 AL. 1. ODOBESCU din nenoro
- Page 255 and 256: 252 AL. I. ODOBESOU cat §i pentru
- Page 257 and 258: 254 AL. 1. ODOBESCU momentul cAnd s
NICOLAE BALCESCu 205<br />
pare a fi acum Asa de amenintatoarec nici lunca asa de paduroasá, cum<br />
ni le descriu istoricii de pe atunci. Cu clddirea podului trebue neapärat<br />
sa se fi taiat multi din copaci i sd se fi facut lucrari spre a injgheba<br />
apele rasldtate ale rdului ; constructiunea soselei moderne ce merge la<br />
Giurgiu, a preschimbat si ea infatisarea salbatica i mocirloasã a locului.<br />
Dar pe langd lucrärile de utilitate introduse de civilizatiune inte&cea<br />
vale memorabild, oare un monument care sa dovedeascd recunostinta Românilor<br />
cdtre pariMii lor ce au apärat tam cu barbatie, n'ar fi p:ot asa de<br />
folos, ea i o cale lesnicioasd deschisd pe acolo comerciului? Ceia ce inalt&<br />
o natiune, ceia ce-i inspird demnitatea t taria, nu este atdt desvoltarea<br />
prosperiatii sale materiale, nici imbelsugarea productelor industriei sale,<br />
nici inmultirea capitalurilor i averilor, nici luxul vietei casnice, ci respectul<br />
catre eroii i gloriile nationale de orice fel, ci amosul cdtre pä<br />
mântul natal, pentru pástrarea cdruia s'au luptat generMiunile trecute, ci<br />
iubirea cdtre limba i .datinele pArintesti, mosteniri scumpe, rámase din<br />
vechime ! Far& de aceste elemente spiritul national pere, inima se sleeste<br />
in recile speculMiuni si in intreprinderi egoiste ale industriei si ale negotului.<br />
Literilor i artelor este dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor<br />
trecute, de a desteptà nobilele aspiratiuni, de a insufld sacrificii<br />
marete.<br />
E o datorie sfanta a popoarelor, pe care civilizatiunea o consacrd pe<br />
toata ziva mai tare, de a cercetd si de a scoate la lumina faptele trecutului<br />
lor, de a eternizd prin ajutorul artelor memoria bärbatilor mari gi<br />
a evenimentelor glorioase. Sd nu nesocoteasca dar nimeni catä influent&<br />
salutarie poate avea asupra unei natiuni amintirea virtutilor ei strábune,<br />
adesea ori ea a produs faptele man i aceasta ne intemeeazd mult a<br />
crede cuvintele unui amic când ziceà: (SA ne aducem amintg de epoca<br />
lui Mihaiu, in care Romanul atinse culnlea mdririi, care ne-a läsat cele<br />
i(mai glorioase pagine in analele tdrei. Cine nu s'a entuziasmat citind<br />
tbátáliile hal Mihaiu? Cine n'a admirat geniul i bArbatia lui ? Calugareni!.<br />
tTermopile ale Romdnilor! ate inimi nu tresar la suvenirea voastrA I<br />
tcdte suflete nu aprindeti ! cdte brate nu inarmatil Cand Rom Anul si-ar<br />
gperde de tot credinta, când orice scantee de patriotism s'ar stinge in<br />
minima lui, numele vostru singur ar fi in stare sa-1 ridice, sä-1 entuziastmeze<br />
i sd-1 facd a muri luptandu-se sau a triumfa!, (D. Berindei, in<br />
foaia Junimea Ronuind, din Paris, 1851).<br />
II. DESPRE OPERILE MICI ALE LUI NICOLAE BALCESCU<br />
Am adunat aci patru din scrierile lui N. Bdicescu, ce sub diferite priviri<br />
pot pre7entd un interes mai viu cititorilor marei sale opere istorice,