OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

NICOLAE BALCESCu 205 pare a fi acum Asa de amenintatoarec nici lunca asa de paduroasá, cum ni le descriu istoricii de pe atunci. Cu clddirea podului trebue neapärat sa se fi taiat multi din copaci i sd se fi facut lucrari spre a injgheba apele rasldtate ale rdului ; constructiunea soselei moderne ce merge la Giurgiu, a preschimbat si ea infatisarea salbatica i mocirloasã a locului. Dar pe langd lucrärile de utilitate introduse de civilizatiune inte&cea vale memorabild, oare un monument care sa dovedeascd recunostinta Românilor cdtre pariMii lor ce au apärat tam cu barbatie, n'ar fi p:ot asa de folos, ea i o cale lesnicioasd deschisd pe acolo comerciului? Ceia ce inalt& o natiune, ceia ce-i inspird demnitatea t taria, nu este atdt desvoltarea prosperiatii sale materiale, nici imbelsugarea productelor industriei sale, nici inmultirea capitalurilor i averilor, nici luxul vietei casnice, ci respectul catre eroii i gloriile nationale de orice fel, ci amosul cdtre pä mântul natal, pentru pástrarea cdruia s'au luptat generMiunile trecute, ci iubirea cdtre limba i .datinele pArintesti, mosteniri scumpe, rámase din vechime ! Far& de aceste elemente spiritul national pere, inima se sleeste in recile speculMiuni si in intreprinderi egoiste ale industriei si ale negotului. Literilor i artelor este dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor trecute, de a desteptà nobilele aspiratiuni, de a insufld sacrificii marete. E o datorie sfanta a popoarelor, pe care civilizatiunea o consacrd pe toata ziva mai tare, de a cercetd si de a scoate la lumina faptele trecutului lor, de a eternizd prin ajutorul artelor memoria bärbatilor mari gi a evenimentelor glorioase. Sd nu nesocoteasca dar nimeni catä influent& salutarie poate avea asupra unei natiuni amintirea virtutilor ei strábune, adesea ori ea a produs faptele man i aceasta ne intemeeazd mult a crede cuvintele unui amic când ziceà: (SA ne aducem amintg de epoca lui Mihaiu, in care Romanul atinse culnlea mdririi, care ne-a läsat cele i(mai glorioase pagine in analele tdrei. Cine nu s'a entuziasmat citind tbátáliile hal Mihaiu? Cine n'a admirat geniul i bArbatia lui ? Calugareni!. tTermopile ale Romdnilor! ate inimi nu tresar la suvenirea voastrA I tcdte suflete nu aprindeti ! cdte brate nu inarmatil Cand Rom Anul si-ar gperde de tot credinta, când orice scantee de patriotism s'ar stinge in minima lui, numele vostru singur ar fi in stare sa-1 ridice, sä-1 entuziastmeze i sd-1 facd a muri luptandu-se sau a triumfa!, (D. Berindei, in foaia Junimea Ronuind, din Paris, 1851). II. DESPRE OPERILE MICI ALE LUI NICOLAE BALCESCU Am adunat aci patru din scrierile lui N. Bdicescu, ce sub diferite priviri pot pre7entd un interes mai viu cititorilor marei sale opere istorice,

206 AL. L OLOBESCU cari, ajunsi, pana la aceasta pagina, de sigur vor simp cu durere lipsa nereparabila a sfarsitului Istoriei lui Mihaiu-Vodd Viteazul. Cele ce r om tipari in urmA sunt prezentate aci ca in chip de cornpensatiune, ins fiecare dintr'un punct de vedere deosebit Mai intai vom retipAri, ca un complement la cele zise despre persoana domnescului erou al Romaniet, partea ce se atinge de Mihaiu-Viteazul in articolul din Magazinul istoric pentru Dacia vol. IV, 1847, intitulat : Buletin despre portretele principilor fdrei Romdnesti ce se afld in Cabinetul de stampe dela Biblioteca regald din Paris. Apoi, ca relativ la miscArile poporului roman din Ardeal, pe care Batcescu le-a apretuit cu asa inaltA pAtrundere in cele douA din urinA carti ale Istoriei sale, vom reproduce frumosul cuvant rostit dë dansul in ziva de 15 Mai 1851, aniversarea Miscdrii Romdnilor din Ardeal la 1848. Pe urmA vom face loc printre scrierile cele mai tarzii ale rnarelui nostru prozator, acelei poetice aruncAturi de ochi asupra intregei soarte a poporului romlne, pe care, in orice caz, BAlcescu a fost acela care ne-a dat-o, intro minunatA limba strAmoseascA, sub titlul de: Ceintarea Romdniei, In fine vom incheiA, reproducaud cele clout) insemnate memorii, scrise de BAlcescu la inceputul carierei sale literare i tiparite unul la 1844 in Iasi (in Foaia literard) i altul la 1846 in Bucuresti (in Magaz. istor. p. Dacia, t. II), tratand despre : Puterea arnzatd si arta militard la Romdnii din ambele principate tar& Româneasca si Moldova ; lucrare, care prin nenumAratele puncte se leagA cu istoria, mai cu totul ostaseasca a 120manilor din timpul lui Mihaiu-Voda Viteazul, i prin care junele autor ii despica vartos, dela inceput, hrazda tiintifici, pe care avea in caltva ani asa de mult sa o inrodeascA. Aceste patru fragmente vor lasà, suntem incredintati, in mintea i inima tuturor, o adancil intiparire, facand pe fiecare sa preluiasca odatA mai mult, cate norocite insusiri ale istoricului critic, ale prozatorului plin de talent si ale ferbintelui i luminatului patriot erau intrunite intracel mare bArbat, ce a perit dintre noi la varsta de 33 de ani, lasandu-ne atatea capete de opera literare i istorice. III. DESPRE

NICOLAE BALCESCu 205<br />

pare a fi acum Asa de amenintatoarec nici lunca asa de paduroasá, cum<br />

ni le descriu istoricii de pe atunci. Cu clddirea podului trebue neapärat<br />

sa se fi taiat multi din copaci i sd se fi facut lucrari spre a injgheba<br />

apele rasldtate ale rdului ; constructiunea soselei moderne ce merge la<br />

Giurgiu, a preschimbat si ea infatisarea salbatica i mocirloasã a locului.<br />

Dar pe langd lucrärile de utilitate introduse de civilizatiune inte&cea<br />

vale memorabild, oare un monument care sa dovedeascd recunostinta Românilor<br />

cdtre pariMii lor ce au apärat tam cu barbatie, n'ar fi p:ot asa de<br />

folos, ea i o cale lesnicioasd deschisd pe acolo comerciului? Ceia ce inalt&<br />

o natiune, ceia ce-i inspird demnitatea t taria, nu este atdt desvoltarea<br />

prosperiatii sale materiale, nici imbelsugarea productelor industriei sale,<br />

nici inmultirea capitalurilor i averilor, nici luxul vietei casnice, ci respectul<br />

catre eroii i gloriile nationale de orice fel, ci amosul cdtre pä<br />

mântul natal, pentru pástrarea cdruia s'au luptat generMiunile trecute, ci<br />

iubirea cdtre limba i .datinele pArintesti, mosteniri scumpe, rámase din<br />

vechime ! Far& de aceste elemente spiritul national pere, inima se sleeste<br />

in recile speculMiuni si in intreprinderi egoiste ale industriei si ale negotului.<br />

Literilor i artelor este dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor<br />

trecute, de a desteptà nobilele aspiratiuni, de a insufld sacrificii<br />

marete.<br />

E o datorie sfanta a popoarelor, pe care civilizatiunea o consacrd pe<br />

toata ziva mai tare, de a cercetd si de a scoate la lumina faptele trecutului<br />

lor, de a eternizd prin ajutorul artelor memoria bärbatilor mari gi<br />

a evenimentelor glorioase. Sd nu nesocoteasca dar nimeni catä influent&<br />

salutarie poate avea asupra unei natiuni amintirea virtutilor ei strábune,<br />

adesea ori ea a produs faptele man i aceasta ne intemeeazd mult a<br />

crede cuvintele unui amic când ziceà: (SA ne aducem amintg de epoca<br />

lui Mihaiu, in care Romanul atinse culnlea mdririi, care ne-a läsat cele<br />

i(mai glorioase pagine in analele tdrei. Cine nu s'a entuziasmat citind<br />

tbátáliile hal Mihaiu? Cine n'a admirat geniul i bArbatia lui ? Calugareni!.<br />

tTermopile ale Romdnilor! ate inimi nu tresar la suvenirea voastrA I<br />

tcdte suflete nu aprindeti ! cdte brate nu inarmatil Cand Rom Anul si-ar<br />

gperde de tot credinta, când orice scantee de patriotism s'ar stinge in<br />

minima lui, numele vostru singur ar fi in stare sa-1 ridice, sä-1 entuziastmeze<br />

i sd-1 facd a muri luptandu-se sau a triumfa!, (D. Berindei, in<br />

foaia Junimea Ronuind, din Paris, 1851).<br />

II. DESPRE OPERILE MICI ALE LUI NICOLAE BALCESCU<br />

Am adunat aci patru din scrierile lui N. Bdicescu, ce sub diferite priviri<br />

pot pre7entd un interes mai viu cititorilor marei sale opere istorice,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!