OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
NICOLAE BALCEWU 195 deodatd sd simtd adanc cugetele invietoare §i spornicile cuvinte ale acelui nobil suflet, ale acelei intinse intelikente romane§ti, care odatd se numeA Nicolae Balcescu!... Nicolae BAlcescu, despre carele ne spune d. V. Alecsandri cd «coprins de entuziasm la privirea fldcAilor romani ce dantuiau cu pletele in vant, zicea : 0! mandrA oaste va avea Romania, cand ii va veni §i ei randul pe lume!»1) i negre§it la virtutile ostdsesti ale poporului roman se. gandea WA preget Nicolae BAlcescui de oarece el, abia in varstd de 19 ani (era nii.scut in Bucure§ti la 29.1unie 1819), infra in Wire §i, numai cu rangul de cadet (iunkdr), doritor sd impArtd§eascd sotilor sal de arfne cuno§tintele ce mintea-i agerd §i studioasd dobandise Inca. din jun*, cera sd institue in cazarmA o §coala pentru soldati, unde insu§i fu invdtator. .Apoi, duph ce fu prigonit si inchis catva timp la mAndstirea Margirienii pentru ideile sale liberale, tot dire Wire i§i indreptd el gandurile, cand spre a intra in cariera literard, el tipAri in Ia§i la 1844, inceputul unui studiu asupra Puterei armate la Romdni.2) Rand la 1848, petrecanduli timpul in studii istorice, cand la Paris, cand in lard', el scrise diferite lucrdri de un mare interes pentru istoria nationald, §i le publied in Magazinul istoric pentru Dacia, pe care il redacta in unire cu d. A, Treb. Laurian.3) 1) Nicolae 13d1cescu, Suvenire de V. AlecsandrI. Un fragment in Re:vista Romand pentru stiinte, litere si arte. Bucure§ti, tom. II. 1862, p. 312. . 2) Acest studiu, publicat in Foaia stiintificd si literard din la§i, i apoi §l in f4ioara separatä, poarta titlul : Puterea armatd si arta mill, tard dela intemeierea principätului Valachiei pdnd acum. El se cornpleteaza printr'un asemenea studiu asupra principatului Moldovei, tiparit in Magazinul istoric pentru Dacia, din Bucure*ti. 3) Scrierile lui Balcescu. care au apärut in Magazinul istoric su4 cele urmätoare: Tomul f. (1845): Cuvdnt preliminariu despre izvoarele istoriei Romdnilor. Romdnii si Fanariotii. k.- loan Tdutul, mare logofdt 41 Moldovei. Logofdtul Miron Costin, istoricul Moldova. Spdtarul loan Cantacuzino. Postelnicul Constantin Cantacuzino.
196 AL. I. ODOBESCU La anul 1848, el lua parte activa la mi§carea nationala, atat in tara Porilaneasca, cat §i mai apoi, in Ardeal. Insu§i el, in scrierile lui pe care le darn aci la lumina, ne descrie adesea simtirile induio§ate ce a incercat inima lui in mijlocul acelor aspirari confuze ale de§teptarii spiritulni national, pe care el, singur poate pe atunci, tià O. le masoare, in mintea sa erudita §i patriotica, cu masura uria§A a gloriilor trecutului. Fara insa de a perde curagiul in aceste sterpe lupte, tocmai când vazii de toate partile avanturile generoase ale poporulul roman infrante sub juguri straine §i asupritoare,_ tocmai in toamna anului 1849, el se intoarse in Franta §i se consacra. mai cu totul la lucrarea capitala a vietii sale, la povestirea marilor fapte razboinice ale Romanilor din al VI-lea secol. 1) Tom. II. (1846): Puterea armatd si arta mallard la Moldoveni in timpul mdrirei bor. Despre starea sociald a muncitorilor plugari in principatele Romeine in deosebite timpuri. Tom. IV. (1847): Campania Romanilor in contra Turcilor dela arm! 1595 Buletin despre portretele principilor torei Romdnesti si ai Moldaviei, ce se afld in cabinetul de stampe dela biblioteca regald din Paris. 1) N. Balcescu, in timpul revolutiunii dela 1848 din Bucuregi, a scris in ziarul lui Bolintineanu, Poporul Suveran, cAteva articole, din care extragem liniile urinAtoare: (PArintii no§tri au vársat pretiosul lor sAnge pentru a ne IAsA de mo§tenire drepturile noastre politice, §i datoria noastrA este a le pAstrà cu aceia0 putere pentru fiii no0ri. Timpul n'a venit ca sA dobAndim o independenta absolutA. Pozitia noastrA politica, de pe tractate, este bunii; numai trebue ca ele sä fie pAzite de inalta PoartA, i sprilinite cu statornicie de noi. SA nu uitam ea suntem datori a apara nationalitatea 0 drepturile noastre, de vom fi nevoiti, chiar vArsAnd sangele. De vom cadeà in aceasta lupta sfanta, sa cAdem incai bArbate§te, astfel cum au trait parinti/ nogri, §i ca dan0i sa strigamai, Mai bine tam noastra sd se prefacd intr'un intins mormdnt, nuthai sd rdmdnd tot Tara Romdnilor bp Mergand apoi la Paris, pe cand se ocupa de marea lui opera istorica 0, osebit de o intirisa corespondenIA i redactarea unor acte atingatoare de faptele emigratiunii revolutionarilor roniAni, el publica in Journal des Economistes din Paris, 185'0, o importanta lucrare in limba franceza, sub titlul Question économique des Principautes danubiennes. Printre
- Page 147 and 148: 144 AL. I. ODOBESCU une cu lucraril
- Page 149 and 150: 146 AL. I. ODOBEaCI: afla pand acum
- Page 151 and 152: 148 AL. I. ODOBESCU ca niste indica
- Page 153 and 154: 150 AL. I. (IDOBESCU neologismi nej
- Page 155 and 156: 132 AL. I. ODOBENCC grafice, au ven
- Page 157 and 158: 154 AL. I. ODOBESCU in fine : Etimo
- Page 159 and 160: 156 AL. I. ODOBESCI: aceleai epoce,
- Page 161 and 162: 158 AL. I. ODORESCU SA adaogam la a
- Page 163 and 164: 160 AL. I. ODOBESCU pot incredinta
- Page 165 and 166: 162 AL. I. ODOBESCI1 Iar altele, ma
- Page 167 and 168: 164 AL. I. ODOBESCU Latina ginta ar
- Page 169 and 170: 166 AL. I. ODOBESCTY «Ia ascultd,
- Page 171 and 172: 168 AL. I. ODOBESCU 4 Ca am luat eu
- Page 173 and 174: 170 AL. L ODOBESCU noastre trupe da
- Page 175 and 176: 172 AL. I. ODOBESCII sd find in loc
- Page 177 and 178: 174 AL. I. ODOBESCU in jurul celorl
- Page 179 and 180: 176 AL. I. ODOBESCU ziva de 27 Febr
- Page 181 and 182: Credinte, datine §i moravuri ale p
- Page 183 and 184: 180 AL. I. ODOBESCU noaptea din som
- Page 185 and 186: 182 AL. 1. ODOBESCU de idoli, antiq
- Page 187 and 188: 184 AL. L ODOBESCIT Bucure§ti, 187
- Page 189 and 190: 186 AL. 1. ODOBESCU SA-i tramiti la
- Page 191 and 192: 1g8 AL. L ODOBESCU Apoi, pentru un
- Page 193 and 194: 190 AL. L ODOBESCCT slavone§ti la
- Page 195 and 196: 192 AI,. I ODOBESt U tionale, i, pr
- Page 197: 000000000000 Nicolae Bälcescu §i
- Page 201 and 202: 198 AL. I. ODOBESCIJ «cuvinte, ce
- Page 203 and 204: 200 AL. I. ODOBESCU nu era nimeni a
- Page 205 and 206: 202 AI,. j. ODOBESCU Cu timpul Soci
- Page 207 and 208: 204 AL. I. ODOBESCU haiu. Aceasta c
- Page 209 and 210: 206 AL. L OLOBESCU cari, ajunsi, pa
- Page 211 and 212: Timotei Ciparit0) Lin ora5 5co1ar !
- Page 213 and 214: 210 AL- t. LODOBESCU - Itroptit i a
- Page 215 and 216: , 212 AL. I. ODOBESCU cand se desch
- Page 217 and 218: 214 AL. L ()DOSES= mantului, moOtea
- Page 219 and 220: 216 AL. I. ODOIJESCU fdfarnice §i
- Page 221 and 222: 218 AE I. ODOBESCU datd numit profe
- Page 223 and 224: 220 AL. I. ODOBESCU prin drept de m
- Page 225 and 226: 222 AL. I. ODOBESCH ziceri §.1 de
- Page 227 and 228: 224 AL. 1. ODOBESCU dupd care el in
- Page 229 and 230: 41,226 AL. J. ODOISEsCL De acr se p
- Page 231 and 232: 228 Alr., I. ODOBESC,14 In uitare
- Page 233 and 234: Doui poeti §i un biograf 1) Nu -es
- Page 235 and 236: 282 AL. t. ODOBE7,011 popbrului de
- Page 237 and 238: 234 AL. I. ODOBESCU neomenii, cd to
- Page 239 and 240: Cuvântul rostit la inmormantarea l
- Page 241 and 242: 238 AL. I. ODOBESOV Spiritul tau sa
- Page 243 and 244: 240 AL. I., ODOBESCU inima! Pentru
- Page 245 and 246: 242 AL. I. ODOBESCU El era cu trei
- Page 247 and 248: 244 AL. I. ODOBESCU pod maret pe ca
NICOLAE BALCEWU 195<br />
deodatd sd simtd adanc cugetele invietoare §i spornicile cuvinte<br />
ale acelui nobil suflet, ale acelei intinse intelikente romane§ti,<br />
care odatd se numeA Nicolae Balcescu!... Nicolae<br />
BAlcescu, despre carele ne spune d. V. Alecsandri cd «coprins<br />
de entuziasm la privirea fldcAilor romani ce dantuiau<br />
cu pletele in vant, zicea : 0! mandrA oaste va avea Romania,<br />
cand ii va veni §i ei randul pe lume!»1)<br />
i negre§it la virtutile ostdsesti ale poporului roman se.<br />
gandea WA preget Nicolae BAlcescui de oarece el, abia in<br />
varstd de 19 ani (era nii.scut in Bucure§ti la 29.1unie 1819),<br />
infra in Wire §i, numai cu rangul de cadet (iunkdr), doritor<br />
sd impArtd§eascd sotilor sal de arfne cuno§tintele ce mintea-i<br />
agerd §i studioasd dobandise Inca. din jun*, cera sd institue<br />
in cazarmA o §coala pentru soldati, unde insu§i fu invdtator.<br />
.Apoi, duph ce fu prigonit si inchis catva timp la mAndstirea<br />
Margirienii pentru ideile sale liberale, tot dire Wire i§i indreptd<br />
el gandurile, cand spre a intra in cariera literard, el<br />
tipAri in Ia§i la 1844, inceputul unui studiu asupra Puterei<br />
armate la Romdni.2)<br />
Rand la 1848, petrecanduli timpul in studii istorice, cand<br />
la Paris, cand in lard', el scrise diferite lucrdri de un mare<br />
interes pentru istoria nationald, §i le publied in Magazinul<br />
istoric pentru Dacia, pe care il redacta in unire cu d. A,<br />
Treb. Laurian.3)<br />
1) Nicolae 13d1cescu, Suvenire de V. AlecsandrI. Un fragment in Re:vista<br />
Romand pentru stiinte, litere si arte. Bucure§ti, tom. II. 1862,<br />
p. 312. .<br />
2) Acest studiu, publicat in Foaia stiintificd si literard din la§i, i<br />
apoi §l in f4ioara separatä, poarta titlul : Puterea armatd si arta mill,<br />
tard dela intemeierea principätului Valachiei pdnd acum. El se cornpleteaza<br />
printr'un asemenea studiu asupra principatului Moldovei, tiparit<br />
in Magazinul istoric pentru Dacia, din Bucure*ti.<br />
3) Scrierile lui Balcescu. care au apärut in Magazinul istoric su4 cele<br />
urmätoare: Tomul f. (1845): Cuvdnt preliminariu despre izvoarele istoriei<br />
Romdnilor. Romdnii si Fanariotii. k.- loan Tdutul, mare logofdt<br />
41 Moldovei. Logofdtul Miron Costin, istoricul Moldova. Spdtarul<br />
loan Cantacuzino. Postelnicul Constantin Cantacuzino.