OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
RASUNETE ALE PINDULIJI IN CAR1AT1 13 si'nghiteh numai odatA §i simtea dorul de fata, si'nghitea de doua ori §i'l apuca reci fiori ; si'nghitea a treia oarA cAdea mort la isvoarA; cA 'nghitise o Naluca... In pustii ducA-s'ar, ducA !* Ce ar .fi trebuit sA facA Mircea ca sd se fereascA de a inghii Nciluca, de a cAdeA mott la izvoare? «SA'§i fa-cA cruce §i sä sufle pe apa», zice cantecul, prefacut dupA ideile cre§tine; dar mai intreabA pe taranul roman; el iti va spune inca, paganul, cä trebue saW scuipe de trei ori in sem, ca sa deparfeze descantecul sau diochiul. Fa aceia§i intrebare §i Ciclopului din Teocrit i ascultà cum' el iti va rAspunde 1): 4Eu n'am obraz asa urat, precum imi spun ; mai deunAzi m'am zarit in mare, caci era linistitA, i barba mea se arAta frumoasA, l singura mea pleoapA asemeni mi se pArea frumo0A, i albeata dintilor mei strAlucea mai mult cleat peatra din Paros. Atunci ca sA nu mA diochiu, de trei ori 'mi-am scuipat in saw). Astfel, multe credinte poporhnq se perpetta pe nesimtite din secol in secol, din tail in tuft ; un, fir misterios leagA unele natiuni i unele epoce intre dansele. InteadevAr e greu lucru, e chiar peste putinta, a urmAri acel lant in toatA intinderea sa, cad, pe une locuri, vremile II intunecA, urma i se face nesimtitA ; dar apoi el apare adesea invederat mai departe i astfel, in deosebite timpuri, sub deosebite preschimbAri, multe idei, multe credinte, multe creatiuni ale imaginatiunii vechimii se regAsesc in sanul natiunilor moderne, ca un depozit strAmo§esc. SA urmAm dar §i noi, fArA d'a ne obosi, raspandirea canticului de jale al junetei invinse de moarte, printre popoarele antice ale Europei rAsAritene, cAci poate doarA acea idee n'a perit cu totul din imaginatiunea natiunilor moderne §1 mai ales din cercul de legende al poporului roman. La Eleni, Linos erA cantecul poporan cel mai insemnat, in care se caracterizA mai cu seama moartea nevinovatA in floarea juniei, §i a cArii originA se imbinA cu un cult primi- 1) neocrit, Idila VI, 34 et sq
1 4 AL. I. ODOBE6CU tiv al naturei ; printr'insul era simbolizatä, sub forma unui june mort fàrA timp, intoarcerea grelei vremi a iernei 2). Omer 3) ne aratd cum, la culesul viilor, un tandr bdiat sta in mijlocul lucrdtorilor §i, pe o lirä melodioasd, canta cu glas dulce un Linos frumos. Inteadevdr, Linos a Jost dela inCeput un can& al taranitor §i al lucrätorilor de pdmânt 4). Negre§it ca cei dântai aezi (aocSol) sau 'cantareti ai Eladei au cantat asemenea poezii de dor ; dar nimeni nu ne-a phstrat acele inspiratiuni campene §i primitive; abia dacd gdsim in scholiastul lui Omer 8) aceste cuvinte dintr'o eroca mult mai tdrzie : «Linul e o dintare de jai& ce se cAntil cu glas slabit ; cad astfel plAngeau Muzele pe Linos : 0 Line, tu esti cinstit de toti zeii, cad tie ti-au dat mai intAi a cAntà cji dulceata. Febus (Apolon) ti-a pricinuit nmartea I Muzele te plAng*. latd dar cä aci numirea Linos nu se mai dä unei simple cântdri, unei lucrdri a inchipuirii, ci devine chiar numele unei fiinte, care d luat dela zei darul de a canta mai nainte de toti, cu glas dulce, §i care pere jertfa a geloasei rivalifati a zeului Apolon. Esiod ne intäre§te intr'aceastd idee, cdci el ne da chiar §i genealogia lui Linos 5) : _Urania !Ascii pe Linos, fiu mult plAcut, pe carele, c.ati muritori sunt cantareti i citaristi, toti ii piing in ospete si in jocuri, si la inceput si la sfArsit chiamA pe Linos ;« §i apoi intr'alt loc 7), el spune cd aedul Linos era qcledat cu Ain(ao. 1) F. G. Welcker, Ueber den Linos. 2) Alfred Maury, Histoire des religions de la Grece ancienne. t. I, p. 242. .1) Omer, Iliada XVIII, v. 567. 4) luliu Polluce. 5) Omer, Iliada XVIII, v. 570. r) Esiod, in fragmente. 7) Clement din Alexandria, in Stroinate I.
- Page 1 and 2: OPERE COMPLETE
- Page 3 and 4: In acesi al doilth Daum al scrieril
- Page 5 and 6: 2 AL. 1. ODOBESCU Tot Herder, in pr
- Page 7 and 8: AL. I. ODOBBSCU vmormintelor, ea ca
- Page 9 and 10: 6 AL. I. ODOBESCU «Poezia poporand
- Page 11 and 12: 8 AL. I. oDOBENCI. .Fedru Ai drepta
- Page 13 and 14: 101094109At _ Rdsunete ale Pindului
- Page 15: 12 AI.. I. ODOBFISCU -Cu glas cobit
- Page 19 and 20: 1(i AL. T. ODOBESCU lui, impreund c
- Page 21 and 22: 18 AL. I. ODOBESCU imparat ; §i, i
- Page 23 and 24: 20 AL. I. ODOBESCU omului miscat de
- Page 25 and 26: 22 AL. I. ODOBEISCU nefei; dar insa
- Page 27 and 28: 24 AL. Y. ODOBES('U iar de strigAte
- Page 29 and 30: 26 AL. I. ODOBESCII fralii lor de p
- Page 31 and 32: 28 AL. I. ODOBESCIJ Sd dam un minut
- Page 33 and 34: 30 AL. 1. ODOBEISCal care stdpAnea
- Page 35 and 36: 32 AL. I. (,DOI3FSCU altii mai mult
- Page 37 and 38: 34 AL. I. ODOBEbCIJ nume deck acela
- Page 39 and 40: 36 AL. 1. ODOBESCU Ateneu1) ne spun
- Page 41 and 42: 38 AL. I. ODOBESCU inAltat odinioar
- Page 43 and 44: V. Carlo v a
- Page 45 and 46: 42 AL. I . ODOBESCU VREMEA Vremea n
- Page 47 and 48: 44 AL. I. ODOBESCU ales pe cei ce'l
- Page 49 and 50: 46 AL. I. ODOBESCIT satiune, dacä
- Page 51 and 52: 48 AL. I. ODOBESCU gre§eli de cuvi
- Page 53 and 54: AL. I. 50 ODOBE-3CU le-a rapit pe f
- Page 55 and 56: 52 AL. I. ODOBESCIT odihni priviril
- Page 57 and 58: 54 AL. I. ODOBESCU coveanul a perit
- Page 59 and 60: 56 AL. I. 000BESCI: (In zilele aces
- Page 61 and 62: 38 AL. 1. ODOBESCU ei se aflau in v
- Page 63 and 64: 60 AL. I. ODOBESOU Dar O. urmAm, sp
- Page 65 and 66: 62 AL. I. OMBESCLT doctorul ImpArAt
1 4 AL. I. ODOBE6CU<br />
tiv al naturei ; printr'insul era simbolizatä, sub forma unui<br />
june mort fàrA timp, intoarcerea grelei vremi a iernei 2).<br />
Omer 3) ne aratd cum, la culesul viilor, un tandr bdiat<br />
sta in mijlocul lucrdtorilor §i, pe o lirä melodioasd, canta cu<br />
glas dulce un Linos frumos. Inteadevdr, Linos a Jost dela<br />
inCeput un can& al taranitor §i al lucrätorilor de pdmânt 4).<br />
Negre§it ca cei dântai aezi (aocSol) sau 'cantareti ai Eladei au<br />
cantat asemenea poezii de dor ; dar nimeni nu ne-a phstrat<br />
acele inspiratiuni campene §i primitive; abia dacd gdsim in<br />
scholiastul lui Omer 8) aceste cuvinte dintr'o eroca mult<br />
mai tdrzie :<br />
«Linul e o dintare de jai& ce se cAntil cu glas slabit ; cad astfel<br />
plAngeau Muzele pe Linos : 0 Line, tu esti cinstit de toti zeii, cad tie<br />
ti-au dat mai intAi a cAntà cji dulceata. Febus (Apolon) ti-a pricinuit<br />
nmartea I Muzele te plAng*.<br />
latd dar cä aci numirea Linos nu se mai dä unei simple<br />
cântdri, unei lucrdri a inchipuirii, ci devine chiar numele<br />
unei fiinte, care d luat dela zei darul de a canta mai nainte<br />
de toti, cu glas dulce, §i care pere jertfa a geloasei rivalifati<br />
a zeului Apolon. Esiod ne intäre§te intr'aceastd idee, cdci el<br />
ne da chiar §i genealogia lui Linos 5) :<br />
_Urania !Ascii pe Linos, fiu mult plAcut,<br />
pe carele, c.ati muritori sunt cantareti i citaristi,<br />
toti ii piing in ospete si in jocuri,<br />
si la inceput si la sfArsit chiamA pe Linos ;«<br />
§i apoi intr'alt loc 7), el spune cd aedul Linos era qcledat<br />
cu Ain(ao.<br />
1) F. G. Welcker, Ueber den Linos.<br />
2) Alfred Maury, Histoire des religions de la Grece ancienne. t. I,<br />
p. 242.<br />
.1) Omer, Iliada XVIII, v. 567.<br />
4) luliu Polluce.<br />
5) Omer, Iliada XVIII, v. 570.<br />
r) Esiod, in fragmente.<br />
7) Clement din Alexandria, in Stroinate I.
Change language