OPERE COMPLETE

160 AL. I. ODOBESCU
pot incredinta ca am observat-o cu scumpatate, aducand astazi
dinaintea 4-voastre numai §1 numai ceia ce mi-a dictat: adica
am impus tacere §i inimei §i cugetarii mele §i m'am decis si
intreb pe altii care nu se aflau in situatiunea mea sufleteasca,
ceia ce dan§ii cred despre operile d-lui Vasile Alecsandri §i mai
cu seama despre cele din urma ale sale oroductiuni literare.
Am cercetat, am ascultat §i am inscris pe rand cele ce mi
s'au spus; iar dintr'acestea toate s'a indrugat raportul, poate
cam straniu, cu care ma prezint acum dinaintea d-voastre.
Totu§i el, nefiind al meu propriu, ci al multora, al vocei
publice, el are negre§it, §i un merit mai mare, §i radacini mai
multiple, §i un crezamant mai ob§tesc: Vox populi, vox Dee
xPlacuta viata trebuie sa fie aceia dela Mirce§ti, imi
spunea mai daunazi o persoana care nici odata nu trecuse
prin lunca Siretului, nici calcase pragul ospatos al poetului
nostru, placuta viata trebuie sa fie aceia in care un om ca
inimä poate sa dea liber curs imaginatiunii sale §i, admirand
prefacerile succesive ale naturei, sau rasfoind in carti §i in
.minte-i vechile traditiuni legendare, §i istorice, pe care in mare
parte el insu§i le-a dibuit, afla tof de odata in geniul sau
propriu §i puterea §i inlesnirea de a reproduce cu farmee
armonios de stil tabelurile ce cu mii de capricii se desfa§oara
dinaintea ochilor lui.
gAzi, prin strofele-i maiestre, el nimere§te a stramuta de
subt a sa proprie vedere, la a noastra privire uimita,
CAmpul lung 0 lat ce-albe0e
Ca un strat de mArgarint.
Alba lund sus luce0e
Ca icoand de argint,
Si apare nemicatd
In abis nemArginit,
Ca pe marea inghelata
Un vas mare troienit.
') Din Noapte Alba, in Legende noua, pag. 24.
*
Miezul noptii totul tace !
Lumea pare un mormAnt
Uncle mort i rece zace
Lep] marelui pdmAnt,
Si sub bolta cea senind
Mii de stele cu foc viu
Varsti-o jalnicA lumina
Pe gigantul ski sicriu 1),