OPERE COMPLETE

RASUNETE ALE PINDULIJI IN CAR1AT1 13
si'nghiteh numai odatA
§i simtea dorul de fata,
si'nghitea de doua ori
§i'l apuca reci fiori ;
si'nghitea a treia oarA
cAdea mort la isvoarA;
cA 'nghitise o Naluca...
In pustii ducA-s'ar, ducA !*
Ce ar .fi trebuit sA facA Mircea ca sd se fereascA de a
inghii Nciluca, de a cAdeA mott la izvoare? «SA'§i fa-cA
cruce §i sä sufle pe apa», zice cantecul, prefacut dupA ideile
cre§tine; dar mai intreabA pe taranul roman; el iti va spune
inca, paganul, cä trebue saW scuipe de trei ori in sem, ca
sa deparfeze descantecul sau diochiul. Fa aceia§i intrebare §i
Ciclopului din Teocrit i ascultà cum' el iti va rAspunde 1):
4Eu n'am obraz asa urat, precum imi spun ; mai deunAzi m'am zarit
in mare, caci era linistitA, i barba mea se arAta frumoasA, l singura
mea pleoapA asemeni mi se pArea frumo0A, i albeata dintilor mei strAlucea
mai mult cleat peatra din Paros. Atunci ca sA nu mA diochiu, de
trei ori 'mi-am scuipat in saw).
Astfel, multe credinte poporhnq se perpetta pe nesimtite
din secol in secol, din tail in tuft
; un, fir misterios leagA
unele natiuni i unele epoce intre dansele. InteadevAr e greu
lucru, e chiar peste putinta, a urmAri acel lant in toatA intinderea
sa, cad, pe une locuri, vremile II intunecA, urma i
se face nesimtitA ; dar apoi el apare adesea invederat mai
departe i astfel, in deosebite timpuri, sub deosebite preschimbAri,
multe idei, multe credinte, multe creatiuni ale
imaginatiunii vechimii se regAsesc in sanul natiunilor moderne,
ca un depozit strAmo§esc.
SA urmAm dar §i noi, fArA d'a ne obosi, raspandirea canticului
de jale al junetei invinse de moarte, printre popoarele
antice ale Europei rAsAritene, cAci poate doarA acea idee
n'a perit cu totul din imaginatiunea natiunilor moderne §1
mai ales din cercul de legende al poporului roman.
La Eleni, Linos erA cantecul poporan cel mai insemnat,
in care se caracterizA mai cu seama moartea nevinovatA in
floarea juniei, §i a cArii originA se imbinA cu un cult primi-
1) neocrit, Idila VI, 34 et sq