OPERE COMPLETE

REVIZIUNEA DICTIONARULUI ACADEMIC 151
sä intruneascd toate insu§irile, pe care marele lexicograf frances,
d. Littre, le rezumA in urtnAtoarele cuvinte ce ne permitem
a le traduce :
AOrice limbd viefuitoare... prezintà trei termeni : un us contimporan,
care este propriu fiecArui period succesiv ; un arclzaism,
care a fost §i el odinioard un us contimporan §i care
confine (mai adesea) explicafiunea §i cheia lucrurilor subsecuente
; §i in fine un neologism, care, rAu indreptat, stricA,
iar bine indreptat, dezvoltä limba, §i care §i dânsul va deveni
intr'o zi archaism, consultat ca istorie §i ca faze ale limbagiului».
Dintr'acestea se constatA, pare-ni-se, ch punctul prim §i de
cApetenie al unui dictionar este uzul contimporan.
Nu corespunde, mai intAiu de toate, cu cerinfele celui ce-1
consultd, dictionarul acela, care nu confine cuvintele, pe cari
omul este expus a le auzi din gura tuturor in orice moment
al viefei sale.
oDar orice limbh i§i are §i trecutul sau, a cArei cuno§tin1à
conduce de sine mintea spre viitorul ei. Unele persoane,adauge
tot d. Littré,sunt predispuse a crede cä un dictionar,
intru care istoria intervine, este o opera destinatA mai cu
seamA erudifiunii. Nu e de loc intr'astfel... Un diclionar istoric
este Melia uzului §i nu trece prin erudifiune deck spre
a veni in ajutorul limbei actuale».
Astfel a treia porfiune constitutivA a unui dicfionar bine
intocmit, aceea de care a abuzat a§a de tare Comisiunea
noastra lexicograficA, adicA neologizmii, trebuie sA fie, de
am puteA zice a§a, ca un fel de deductiune a pArfii sale
istorice.