OPERE COMPLETE

12 AI.. I. ODOBFISCU
-Cu glas cobitor, cu gemete duioase, cu plangerile lacrimatoare ale
cantecului de jale mariandin, voiu serbh a ta inturnare!*
Precum frigicul Bormos, asemeni §i Hi las Misianul, iubitul
lui Hercul, peri §i el jertfä al iubirei ce frumusetea sa insuflä
nimfelor dela isvoare, cand se duse sà aduca apa pentru Argonauti,
§i locuitorii din Chios, urmand pilda data de Hercul,
II jaleau in cantice traditionale, alergand dupa dansul prin
paduri 1). Dar. nu numai acgtia, ci incd §i frumosul Narcis,
fiul raului Cefisul §i al nimfei Liriope, a murit, plans etp Tes-
pieni, inecat in undele ce'i rasfrangeau fata2). E o superstitiune
veche aceia d'a crede cd apa are in sine un farmec
atragdtor ce pricinue§te moartea; chiar vechii Indieni, in legile
primitive ale lui Man63), oranduiau ca un brahman (adica
un preot)... sà nu'§i priveasca chipul TAsfrânt in apa. A§a e
regula stabilitä». Urmand aceia§i idee, sa avem voie a strabate
intr'o clipa secoli indelungati, prin cari aceasta superstitiune
s'a strecurat neatinsa §i s cercetam oare nu este aceia§i,
credinta care domne§te in cantecul urmAtor, repetit de poporul
roman 4) :
Frunza verde alunica!
Mircea suie pe potica,
si
'ntalne§te o fetick
cu colita intr'o mina
cu apft dela fantana;
Copilito, stai sa beu».--
«Ba, badita. ba nu vreu,
a ma tem de dragul mew,
«Nu te teme, fata mea,
ca daca s'o mania,
cu baltagul l'oi lovi
cu pamant l'oi inveh
«Mergi in vale, la fantana,
ca'i gasi o cola plina
scoasa chiar cu maim mea ;
descaleca i o bea ;
da'ti fa cruce i o sufla,
sa nu fie vr'o Ndlucd,
sa nu fie descantata
de baba cea blestemata,,
Mircea fetei multumea,
la lantana se ducea,
cola plina o gasea ;
dar el cruce flUi faced,
pe d'asupra nu sufla,
ci la ea navala da
1) Theocrit Idila XIII. Proper(iu, c 45.Petroniu, 83.
2) Ernst vor Lasaulx, Die Linosklage.
a) Legile lui Manu. IV. 38.
4) Balade culese de d-I V. Alecsandri, COL II, fata 98 : Muck