OPERE COMPLETE

RASUN.ETE AL.P. TInpULUI
IN CARPATI 11
adesea, ca sd dea na§tere unor serbdri anuale, unor cAntece
de doliu, repetite neincetat de popoare. Dintfasemenea porniri
de spirit au isvorit negre§it, in Egipt, in Asia-Micd §i in
vechea Eladd, sdrbAtorile i canticele ce se leaga cu numirile
de Maneros, Bormos, Hy las, Linos, Adonis §i altele, infAti-
§And toate, in diverse localitati §i cu putine deosebiri, acela
caracter general. Aeeasta ne-o dovede§te Erodot cAnd zice,
vorbind despre Egipt .1) :
*Este (acolo) i un cantec, un Linos, precum §i in Fenicia, in Cipru
si in alte locuri ; insa de pe popoare are §i canticul numirea sa ; dar too
se invoesc a zice ca este chiar talirea pe care Elenii o canta sub numele
de Linos. lar printre multe lucruri despre care ma minunez la Egipteni,
este §i de unde au luat ei Linul ; se vede insa cà intotdauna I-au cantat ;
Linul, pe limba egipteana, se nume§t%Maneros. Egiptenii zic ca el ar
fi fost un copil singur-nascut al celui dint/1i rege al Egiptului, §i murind
el WA vreme, l'ar fi serbat Egiptenii prin asemenea vaietari, i astfel
aceasta cantare ar fi fost cea dintfii §i singura a Ior. ,
Dacà apoi, intemeiati pe insemnarea istoricului elm, vom
cduth pe tdrmurile mdrilor rdsdritene, urmele acestei vechi
'credinte §i ale acestui cAntic secular, printre nenum4rate traditiuni
de felul acesta, vom gdsi, la Mariandini, natiune de
origind frigica 9), vechi locuitori ai Bitiniei, a§ezati pe locul
invecinat de Pontele-Euxin (Marea-Neagra) unde s'a clAdit in
urrnd Prusia (astäzi Brusa), vom gdsi, zicem, la Mariandini,
traditiunea tAndrului Bormos, rApit de nim fele isvoarelor, calid
mergea sA scoatä apd pentru secerdtori, §i pe carele in zadar
II cAtau locuitorii, fAcAnd sd rdsune pad urile de strigatele lor
de jale 8). Aceste strighte erau a§a de rAspAndite, incAt Eschil
le da ca exemplu de vAietare, de cdntic de doliu, cAnd corul
sdu de Per§i, plAngand caderea Asiei, sdrobitd la Salamina,
intAmpind cu aceste cuvinte, pe regele Xerxes ce se intorcea
invins in patria sa 4).
1) Erodot, cart. II § 79.
2) Strabon, XII, 3, § 4.
Hesychius ; B611w Scio1iastu1 lui Eschil, la Per§i, v. 939.
Eschil, Per§ii v. 935 et sq.