OPERE COMPLETE
OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE
DICTIONARUL LIMBEI ROMASE 129 §i-a format pentru intocmirea unui dicfionar, d-lui sustine a §i timpul §i spesele ar fi crufate, publiandu-se indatd de Societatea Academia acele trunchiuri de material, avand fiecare trunchiu autorul shit. Este incredinfat d-lui cd intre ele se vor invedera sisteme diverse §i poate chiar cu totul divergente, cAci nu-i vine a crede a tofi literafii romani cari fac parte din Societatea Academia, sd fie de un radicalism a§a de transcendental, precum sunt autorii celor 15 coale tipdrite, care, in litera A, asupra unui total de 2168 cuvinte, au admis numai 460 din cuvintele uzitate de tot poporul roman (57 cuvinte sunt numai repetifiuni), pe langd 1671 neologisme, din care o bund parte n'au fost Inca nici scrise, nici pronunfate pand acum de romani; iar alte 28 cuvinte, din care unele de origind curat latinA, le-au lepAdat la Glosariu, ca nedemne de a figura mai mult in limba cullà a romanilor. D-I Odobescu speed mai multd indulgenfd pentru limba actuald dela alp colaboratori §i, in orice caz, ne-putand pune la indoiald nici cuno§tinfa de limbd, nici erudifiunea, nici chiar perspicacitatea filologicd a acestora, nu poate crede a va gdsi la tofi acela§ cutezdtor avant caire o limbh romand a viitorului. D-1 Maxim... zice Ca, de am adopta propunerea d-lui Odobescu, am face din proiectul de fata o opera impestritata care ne ar expune la deriziunea publicului cunoscator al deciziunilor luate de 'Societate in trecut; de aceea o respinge. D-1 Odobescu replica cum cd, prin admiterea propunerii sale, nu crede a expune pe Societate la nici un ridicol, cdci nu vede cum ar fi cu totul a se deszice, urmand de acum inainte sistema pe care Societatea Academia o adoptase chiar dela fundarea ei. In adevdr, la. 1867, Societatea Academia, cdreia lucrarea unui diclionar roman ii este impusd atat prin legatul Zappa cat §i prin instituirea ei, a cugetat la mijlocul cel mai nimerit spre a face o asemenea lucrare. Indata a venit la ideia pe care d-1 Odobescu o crede inch §i azi cea mai nimeritd, de a aduna mai intaiu materiale multiple pentru un diclionar, §i din acel material a elabora apoi opera de- AL. I. ODOISFSCII. Vol. IL 9
130 AL. I. ODOBLISCI: finitivd. Publicatiuni de premie s'au fdcut de atunci pentru adunare de materiale ; insd a trecut un an, au trecut doui, §i materialele dorite n'au sosit. Atunci societatea s'a ingrijat §i a decis a face &Ansa ceea ce nu fAcuse publicul literat. Temandu-se insd cä toti membrii ei impreuind nu vor fi mai zelo§i la adunarea materialelor decat literatii strdini societatii, ea a decis sd lase aceastd lucrare asupra unui nurndr de trei, apoi de cloud persoane, care al-Mau mai multa bundvointà §i indemandri mai speciale pentru a§à ingrata laboare. Astfel s'a constituit Comisiunea lexicografica, §i s'a fácut, regulamentul care prevede mai ales intocmirea §i retribuirea acelei comisiuni. Membrii ei, adicd d-nii Laurian §i Maxim s'au pus indatä pe lucru, §i in sesiunea anului trecut v'au adus cinci coale tipärite din proiect. Procesele verbale ale acelei sesiuni stau fata spre a dovedi cu catd mirare §i recuno§tintd s'a primit de cdtre Societate aceastil prima tentativd. Societatea s'a simtit fericitã vazand ca in fine a apucat sh ph§eascá pe calea ce-i era impusd. Efectul acestei prime incerari a fost atat de puternic, incat de indatä a tras in emulatiune pe alti membri ai Societatii la lucru, §i estimp ne vedem in fata unui numär destulde insemnat de litere din alfabet, sau pe deplin lucrate, sau aproape terminate de cdtre mai multi colaboratori. Ce sunt oare acele manuscripte diverse care ne-au venit §i ne sunt promise, dacà nu un material de dictionar, precum s'a cerut in proiectul primitiv, §i chiar putem zice, in conditiuni cu mult mai satisfaatoare ? SA profitam dar de acest material, spre a studia intr'insul ideile §i procederile lexicografice ale literatilar no§tri. Aceasta nu o putem face deck tiparind textele lor, cel putin intr'un numar redus de exemplare. Apoi, culegand dintr'insele §i de pretutindeni ceia ce ni se ifa pdrea mai apropiat cu trebuintele natiunii, vom face dictionarul academic. Pentru d. Odobescu este un fapt neindoios cd dictionarul perfect nu poate e§i de odata. din Societatea Academia. precum Minerva a e§it din capul lui Joie. Lucrarile pregatitoare fiind dar indispensabile, d-lui sustine a este mult mai bine
- Page 81 and 82: 78 AL. I. ODOBESCLT In sfarsit, O.
- Page 83 and 84: 80 AL. I. ODOBESCU tropolit si arhi
- Page 85 and 86: 82 AL. I. ODOBESCU ca sA fac gramat
- Page 87 and 88: 84 AL. Io ODOBESCU iului acestor li
- Page 89 and 90: 86 AL. I. ODOBESCIJ gheni adunA pe
- Page 91 and 92: 88 AL. I. ODOBESCIT vAz pe Mavroghe
- Page 93 and 94: 90 AL. I. ODODESCU cArora istorii c
- Page 95 and 96: 92 AL. I. 11)DOBESCU jire) i cinste
- Page 97 and 98: 94 AL. I. ODOBESCLI Tot cu rea deos
- Page 99 and 100: 96 AL. I. ODOBESOC demisioneze, fii
- Page 101 and 102: 98 AL. I. 000BESCI: cunoasteti cd,
- Page 103 and 104: 100 AL. I. ODOBESCU odea kip. in ma
- Page 105 and 106: 102 AL. I. ODOBESCU Si ce voiesc, c
- Page 107 and 108: 104 AL. L ODOBEJSCU trage toti in g
- Page 109 and 110: 106 AL. I. ODOBESCU face mai mult d
- Page 111 and 112: 108 AL. I. ODOBESCIJ Iatä aci repr
- Page 113 and 114: 110 AL. T. ODOBESCU VII, se gaseste
- Page 115 and 116: 112 AL. I. ODOBESCU capete de Psalm
- Page 117 and 118: 114 AL. 1. ODOBESCU Viteazul, ca Ma
- Page 119 and 120: 116 AL. I. ODOBESCU vutind-o cu zic
- Page 121 and 122: 118 AL. I. ODOBESCU din RAmnicul Va
- Page 123 and 124: 120 AL. I. ODOBECU mai in voie in s
- Page 125 and 126: 192 AL. I. ODOBESCU secolului nostr
- Page 127 and 128: 124 ' AL. I. 00013ESC(T chip. Sente
- Page 129 and 130: 126 AL. I. ODOBESCU luate in sedint
- Page 131: 128 AL. I. ODOBESCIT obsuvatiunile
- Page 135 and 136: 132 AL. L ODOBESCU rand acestea s'a
- Page 137 and 138: 134 AL. I. ODOBEbell dAnsul ; ace§
- Page 139 and 140: 136 AL. I. ODOBESCIT altmintrelea v
- Page 141 and 142: 138 AL. I. ODOBESCU Publicul de azi
- Page 143 and 144: 140 AL. I. OLOBESer, D-1 Odobescu,
- Page 145 and 146: 1;12 AL. I. ODOI3rsLI: gAtit din ed
- Page 147 and 148: 144 AL. I. ODOBESCU une cu lucraril
- Page 149 and 150: 146 AL. I. ODOBEaCI: afla pand acum
- Page 151 and 152: 148 AL. I. ODOBESCU ca niste indica
- Page 153 and 154: 150 AL. I. (IDOBESCU neologismi nej
- Page 155 and 156: 132 AL. I. ODOBENCC grafice, au ven
- Page 157 and 158: 154 AL. I. ODOBESCU in fine : Etimo
- Page 159 and 160: 156 AL. I. ODOBESCI: aceleai epoce,
- Page 161 and 162: 158 AL. I. ODORESCU SA adaogam la a
- Page 163 and 164: 160 AL. I. ODOBESCU pot incredinta
- Page 165 and 166: 162 AL. I. ODOBESCI1 Iar altele, ma
- Page 167 and 168: 164 AL. I. ODOBESCU Latina ginta ar
- Page 169 and 170: 166 AL. I. ODOBESCTY «Ia ascultd,
- Page 171 and 172: 168 AL. I. ODOBESCU 4 Ca am luat eu
- Page 173 and 174: 170 AL. L ODOBESCU noastre trupe da
- Page 175 and 176: 172 AL. I. ODOBESCII sd find in loc
- Page 177 and 178: 174 AL. I. ODOBESCU in jurul celorl
- Page 179 and 180: 176 AL. I. ODOBESCU ziva de 27 Febr
- Page 181 and 182: Credinte, datine §i moravuri ale p
DICTIONARUL LIMBEI ROMASE 129<br />
§i-a format pentru intocmirea unui dicfionar, d-lui sustine a<br />
§i timpul §i spesele ar fi crufate, publiandu-se indatd de<br />
Societatea Academia acele trunchiuri de material, avand fiecare<br />
trunchiu autorul shit. Este incredinfat d-lui cd intre ele<br />
se vor invedera sisteme diverse §i poate chiar cu totul divergente,<br />
cAci nu-i vine a crede a tofi literafii romani cari<br />
fac parte din Societatea Academia, sd fie de un radicalism<br />
a§a de transcendental, precum sunt autorii celor 15 coale tipdrite,<br />
care, in litera A, asupra unui total de 2168 cuvinte,<br />
au admis numai 460 din cuvintele uzitate de tot poporul<br />
roman (57 cuvinte sunt numai repetifiuni), pe langd 1671<br />
neologisme, din care o bund parte n'au fost Inca nici scrise,<br />
nici pronunfate pand acum de romani; iar alte 28 cuvinte,<br />
din care unele de origind curat latinA, le-au lepAdat la Glosariu,<br />
ca nedemne de a figura mai mult in limba cullà a<br />
romanilor. D-I Odobescu speed mai multd indulgenfd pentru<br />
limba actuald dela alp colaboratori §i, in orice caz, ne-putand<br />
pune la indoiald nici cuno§tinfa de limbd, nici erudifiunea,<br />
nici chiar perspicacitatea filologicd a acestora, nu poate crede<br />
a va gdsi la tofi acela§ cutezdtor avant caire o limbh romand<br />
a viitorului.<br />
D-1 Maxim... zice Ca, de am adopta propunerea d-lui Odobescu, am<br />
face din proiectul de fata o opera impestritata care ne ar expune la deriziunea<br />
publicului cunoscator al deciziunilor luate de 'Societate in trecut;<br />
de aceea o respinge.<br />
D-1 Odobescu replica cum cd, prin admiterea propunerii<br />
sale, nu crede a expune pe Societate la nici un ridicol, cdci<br />
nu vede cum ar fi cu totul a se deszice, urmand de acum<br />
inainte sistema pe care Societatea Academia o adoptase chiar<br />
dela fundarea ei. In adevdr, la. 1867, Societatea Academia,<br />
cdreia lucrarea unui diclionar roman ii este impusd atat prin<br />
legatul Zappa cat §i prin instituirea ei, a cugetat la mijlocul<br />
cel mai nimerit spre a face o asemenea lucrare. Indata a<br />
venit la ideia pe care d-1 Odobescu o crede inch §i azi cea<br />
mai nimeritd, de a aduna mai intaiu materiale multiple pentru<br />
un diclionar, §i din acel material a elabora apoi opera de-<br />
AL. I. ODOISFSCII. Vol. IL 9