OPERE COMPLETE

OPERE COMPLETE OPERE COMPLETE

upload.wikimedia.org
from upload.wikimedia.org More from this publisher
13.04.2013 Views

DICTIONARUL LIMBEI ROMASE 129 §i-a format pentru intocmirea unui dicfionar, d-lui sustine a §i timpul §i spesele ar fi crufate, publiandu-se indatd de Societatea Academia acele trunchiuri de material, avand fiecare trunchiu autorul shit. Este incredinfat d-lui cd intre ele se vor invedera sisteme diverse §i poate chiar cu totul divergente, cAci nu-i vine a crede a tofi literafii romani cari fac parte din Societatea Academia, sd fie de un radicalism a§a de transcendental, precum sunt autorii celor 15 coale tipdrite, care, in litera A, asupra unui total de 2168 cuvinte, au admis numai 460 din cuvintele uzitate de tot poporul roman (57 cuvinte sunt numai repetifiuni), pe langd 1671 neologisme, din care o bund parte n'au fost Inca nici scrise, nici pronunfate pand acum de romani; iar alte 28 cuvinte, din care unele de origind curat latinA, le-au lepAdat la Glosariu, ca nedemne de a figura mai mult in limba cullà a romanilor. D-I Odobescu speed mai multd indulgenfd pentru limba actuald dela alp colaboratori §i, in orice caz, ne-putand pune la indoiald nici cuno§tinfa de limbd, nici erudifiunea, nici chiar perspicacitatea filologicd a acestora, nu poate crede a va gdsi la tofi acela§ cutezdtor avant caire o limbh romand a viitorului. D-1 Maxim... zice Ca, de am adopta propunerea d-lui Odobescu, am face din proiectul de fata o opera impestritata care ne ar expune la deriziunea publicului cunoscator al deciziunilor luate de 'Societate in trecut; de aceea o respinge. D-1 Odobescu replica cum cd, prin admiterea propunerii sale, nu crede a expune pe Societate la nici un ridicol, cdci nu vede cum ar fi cu totul a se deszice, urmand de acum inainte sistema pe care Societatea Academia o adoptase chiar dela fundarea ei. In adevdr, la. 1867, Societatea Academia, cdreia lucrarea unui diclionar roman ii este impusd atat prin legatul Zappa cat §i prin instituirea ei, a cugetat la mijlocul cel mai nimerit spre a face o asemenea lucrare. Indata a venit la ideia pe care d-1 Odobescu o crede inch §i azi cea mai nimeritd, de a aduna mai intaiu materiale multiple pentru un diclionar, §i din acel material a elabora apoi opera de- AL. I. ODOISFSCII. Vol. IL 9

130 AL. I. ODOBLISCI: finitivd. Publicatiuni de premie s'au fdcut de atunci pentru adunare de materiale ; insd a trecut un an, au trecut doui, §i materialele dorite n'au sosit. Atunci societatea s'a ingrijat §i a decis a face &Ansa ceea ce nu fAcuse publicul literat. Temandu-se insd cä toti membrii ei impreuind nu vor fi mai zelo§i la adunarea materialelor decat literatii strdini societatii, ea a decis sd lase aceastd lucrare asupra unui nurndr de trei, apoi de cloud persoane, care al-Mau mai multa bundvointà §i indemandri mai speciale pentru a§à ingrata laboare. Astfel s'a constituit Comisiunea lexicografica, §i s'a fácut, regulamentul care prevede mai ales intocmirea §i retribuirea acelei comisiuni. Membrii ei, adicd d-nii Laurian §i Maxim s'au pus indatä pe lucru, §i in sesiunea anului trecut v'au adus cinci coale tipärite din proiect. Procesele verbale ale acelei sesiuni stau fata spre a dovedi cu catd mirare §i recuno§tintd s'a primit de cdtre Societate aceastil prima tentativd. Societatea s'a simtit fericitã vazand ca in fine a apucat sh ph§eascá pe calea ce-i era impusd. Efectul acestei prime incerari a fost atat de puternic, incat de indatä a tras in emulatiune pe alti membri ai Societatii la lucru, §i estimp ne vedem in fata unui numär destulde insemnat de litere din alfabet, sau pe deplin lucrate, sau aproape terminate de cdtre mai multi colaboratori. Ce sunt oare acele manuscripte diverse care ne-au venit §i ne sunt promise, dacà nu un material de dictionar, precum s'a cerut in proiectul primitiv, §i chiar putem zice, in conditiuni cu mult mai satisfaatoare ? SA profitam dar de acest material, spre a studia intr'insul ideile §i procederile lexicografice ale literatilar no§tri. Aceasta nu o putem face deck tiparind textele lor, cel putin intr'un numar redus de exemplare. Apoi, culegand dintr'insele §i de pretutindeni ceia ce ni se ifa pdrea mai apropiat cu trebuintele natiunii, vom face dictionarul academic. Pentru d. Odobescu este un fapt neindoios cd dictionarul perfect nu poate e§i de odata. din Societatea Academia. precum Minerva a e§it din capul lui Joie. Lucrarile pregatitoare fiind dar indispensabile, d-lui sustine a este mult mai bine

DICTIONARUL LIMBEI ROMASE 129<br />

§i-a format pentru intocmirea unui dicfionar, d-lui sustine a<br />

§i timpul §i spesele ar fi crufate, publiandu-se indatd de<br />

Societatea Academia acele trunchiuri de material, avand fiecare<br />

trunchiu autorul shit. Este incredinfat d-lui cd intre ele<br />

se vor invedera sisteme diverse §i poate chiar cu totul divergente,<br />

cAci nu-i vine a crede a tofi literafii romani cari<br />

fac parte din Societatea Academia, sd fie de un radicalism<br />

a§a de transcendental, precum sunt autorii celor 15 coale tipdrite,<br />

care, in litera A, asupra unui total de 2168 cuvinte,<br />

au admis numai 460 din cuvintele uzitate de tot poporul<br />

roman (57 cuvinte sunt numai repetifiuni), pe langd 1671<br />

neologisme, din care o bund parte n'au fost Inca nici scrise,<br />

nici pronunfate pand acum de romani; iar alte 28 cuvinte,<br />

din care unele de origind curat latinA, le-au lepAdat la Glosariu,<br />

ca nedemne de a figura mai mult in limba cullà a<br />

romanilor. D-I Odobescu speed mai multd indulgenfd pentru<br />

limba actuald dela alp colaboratori §i, in orice caz, ne-putand<br />

pune la indoiald nici cuno§tinfa de limbd, nici erudifiunea,<br />

nici chiar perspicacitatea filologicd a acestora, nu poate crede<br />

a va gdsi la tofi acela§ cutezdtor avant caire o limbh romand<br />

a viitorului.<br />

D-1 Maxim... zice Ca, de am adopta propunerea d-lui Odobescu, am<br />

face din proiectul de fata o opera impestritata care ne ar expune la deriziunea<br />

publicului cunoscator al deciziunilor luate de 'Societate in trecut;<br />

de aceea o respinge.<br />

D-1 Odobescu replica cum cd, prin admiterea propunerii<br />

sale, nu crede a expune pe Societate la nici un ridicol, cdci<br />

nu vede cum ar fi cu totul a se deszice, urmand de acum<br />

inainte sistema pe care Societatea Academia o adoptase chiar<br />

dela fundarea ei. In adevdr, la. 1867, Societatea Academia,<br />

cdreia lucrarea unui diclionar roman ii este impusd atat prin<br />

legatul Zappa cat §i prin instituirea ei, a cugetat la mijlocul<br />

cel mai nimerit spre a face o asemenea lucrare. Indata a<br />

venit la ideia pe care d-1 Odobescu o crede inch §i azi cea<br />

mai nimeritd, de a aduna mai intaiu materiale multiple pentru<br />

un diclionar, §i din acel material a elabora apoi opera de-<br />

AL. I. ODOISFSCII. Vol. IL 9

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!