OPERE COMPLETE

120 AL. I. ODOBECU
mai in voie in sensul dorintelor lor, au imbracat, cei mai
multi haina pe atunci mai venerata a cálugariei. Acestia intelegand
prin instinct de ce insemndtate este limba pentru o natiune
strivita politiceste, au lucrat cu staruinta spre a traduce
cártile bisericei in limba romaneasca, ca nu doard sa se strecoare
greceasca si acolo de unde, in secolul precedent, Romanii
incepuse a lepacla cartile slavone. Trebue sa tinem socoteald
de aceastà insemnata miscare ce se prelungeste cu stäruintä
si chiar cu oarecare intermitenta de inflorire, in tot
acel secol Cat au fost ocupate tronurile Principatelor de precupetii
greci.
Permite-mi dar a-ti semnala cate-va nume de prelati romani,
cari, dacd Th secolul al XVIII-Iea, nu au proclamat ca fratii lor
din Transilvania, originea noastrd latina, dar cel putin au
lumplut tara cu mii de carti, de acelea ce sunau romaneste
a urechea poporului intreg, dela nasterea pruncului 'And la
astrucarea mosneagului. Pentru cel ce studiazd dinteun. punct
de vedere inalt, istoria limbii si a culturii romane, oamenii
pe cari ii voiu cita, sunt oameni mari, demni de a figura pe
o treapta alaturatd a Maiorilor, a Klainilor, a sS'incailor.
Nu ma voiu afunda in timpii relativamente prosperi, cand
Inca domneau la noi Brancoveanul si Cantacuzenii, ci voiu
vorbi numai de epoca Fanariotilor, dela 1720 'Ana la 1821.
Voiu numi dar pe mitropolitul Ungrovlahiei Daniil,(1720-1731)
§i pe protopopul Bucurestilor Ahculae din Prund, conlucratorul
sail la tipariri religioase ; pe mitropolitul Grigorie I
(1760-1787); a cdrui pastorie de douazeci si seapte de ani
a 'lost semnalatä printeo adevarata inaltare a culturii limbei
romanesti in bisericd. Mai mult de douasprezece opere mari
liturgice si dogmatice s'au tiparit sub dansul in Bucuresti, Ia
care au lucrat romani plini de merite ca si pastorul lor, si
anume lordache Staicovici, Mihaiu Moldoveanu, §i mai ales
Filaret, archimandritui mitropoliei, carele in urma, a lucrat
pentru limba si biserica, ca episcop de Ramnic (1780) si in
fine, devenind la randul sdu mitropolit al tdrii, n'a putut pasra
mai malt de doui ani scaunul, din multa urd si invidie