OPERE COMPLETE

116 AL. I. ODOBESCU
vutind-o cu zicerile de origind latind ce au perit sub coplesirea
slavonismelor, n'ar f oare spre ifolosul limbei i spre
infrumusetarea ei de a lua inapoi din vechiul dialect al secolilor
trecuti, multe fericite i expresive cuvinte si forme, pe
care timpul i influentele sträine ne-au facut a le uita ?
Spre a da un exemplu, atat de gratiile cat si de sdracia
limbei romanesti celei vechi, vom cita un psalm din traducerea
lui Coresi, ldsand in lature textul slavon, care pe tot
momentul se amestecd cu talcul cel romanesc. WA cum slid
«Cantarea lui David de leremiia», 137:
La rAul Babylonului, aciia §ezum, i plansem, and pomeniiaml
Sionul.
In salce pre mijloc de ia spanzurAm organele noastre.
CA aciia intrebara-ne pradatorii-ne cuvintele de cantAri i ducé no
in cantare.
Cantati noao de cantecele Sionului.
Cum canta-vrem cantarea Domnului in teara striina.
Sa ultare tine, iers'lime, ultata fie cierepta mea.
Sa lipeascase limba mea de grumazul rnieu sa nu pomenivoiu tinesk
nu ainte pomenivoiu Terslimul ca. inceputul veseliei meale.
Pomene§te, doamne, fiii Edomului in ziva ier'slir.:ului, ce zisera de
§ertati, deertati, pang la urziturile ei.
Fielele Babylonului maratele. Felice de cel ce cla tie darea ta ce da,
tai noacia.
Ferice cine prinde §i frange tinerii tai de piatra*.
Aci vedem unul din cele mai vechi texturi in limba romani
dup toate probabilitatile, cel dintili pus sub tipar. CiIi
torul va observa lesne cu cat limba dintr'insul este cleose
bità de aceia pe care o vorbim noi astazi : insä spre a pune
in vedere o epocd intermediard a dezvolthrii limbei noastre
vom prezenta un extract dintr'un manuscript in folio, ce s e
and tot la Bistrita, si care contine psalmii scrisi cu litere ci
rilice cursive, in limbile slavond i romand, i insotiti cu un
comentar. Acest volum e Firecedat de o precuvantare adrer
satd cdtne episcopul de Ramnic, kyr Ilarion, de Alexandru
dascdlul, care, la sfarsitul cartii, pune aceastrt notd latina:
«Hunc librum scripsi ego ex lingua Race, in lingua Valachica
«Alexandrus Preceptor. Anno D-ni. 1697, ms. sep. die 26*