CRONICELE MU\TE\E

ACADEMIA ROMANA
CRONICELE MU\TE\E
DE
N. IORGA
MEMBRII CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE
iNTAIUL MEMORIU,
CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.
ESTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI ROMANE
Seria II. Tom. XXI.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.
BUCURESCI
INSTITUTIIL DE ARTE GRAFICE CAROL GblilL
FurnIser al C urtll Regale
16. STRADA DOMNEI, 18
1899.

CRONICELE MUNTENE
DE
N. IORGA.
Membru corespondent al Academie Rumble.
INTAIIIL MEMORIt.
CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.
$edinta de la 26 Martie 1899.
Publicatiunea de isvOre noue din 1ntaiul memorifi cuprins in acest
volum a devenit aprOpe, prin natura lucrurilor analisate, un studiii
asupra cronicelor muntene din secolul al XVII-lea. Continuarea naturals
a ei este deci cercetarea istoriografiei din Tara-Romanesca pans
la deschiderea cepocei Fanariotilor).
I. Cronica lul erban-Toda.
Cand, in 1698, Constantin Cantacuzino declara ea nu exists lucrari
anteriore earl sa-1 indrumeze §i sa. -1 ajute, el se gandia la scrieri privitOre
la inceputul poporului romanesc in Wile de la Dunare. (Anal°,
cunoscea, dar ele nu-1 satisfaceati, §i el se plange chiar in «Istoria»
sa de lipsurile pe cari le constatase la dinsele.
SA vedem cari erati «Analele» acestea cunoscute Stolnicului, qi sa
le analisam compunerea, ca §i scopul ce urmarial
Pentru cine strabate putin mai adInc istoria Terii-Romanesci in
secolul al XVII-lea, Serban Cantacuzino, fratele lui Constantin, romane
Ana lele A. R.Tom. XXI.Memoriile Sect. Istorice. 1

2 N. IORCIA 804
o figura in adev6r impun6t6re. Energic, dibaciiz, staruitor, un luptdtor
politic de prima ordine, el 16ga cu aceste insuqiri de caracter o
iubire pentru ennui* pentru cultura orientald ca §i pentru cea europOna,
cnemtesca), care e in adever remarcabila. Domnia sa a tinut
numai nou6 anl, dar in acest scurt timp a stabilit dou6 lucruri, earl'
ail r6mas mo§tenire urma§ilor s6i: in ordinea politica, a stamphat
boerii, cari, rivnind fie-care domnia, cea formala sau cea ocultd, devenise
inguvernabili ; i-a spdimantat cu inchisori, morti §i chinuri ; i-a
impacat apoi prin favoruri, §i ast-fel a treat pentru Constantin Brancovonu
o boerime supusd de Curte ; in ordinea culturald, a inceput
iardli seria Domnilor ziditori de monuments, indemnatori la munch
literara §i la viola de cultural.
P6te de la Mateiu Basarab Inca, nu se mai serial"' cronice de Carte. (1)
Dar in acest timp, In acest lung timp lasat in intuneric, se petrecuse
lucruri cari interesail in chipul cel mai puternic i mai direct pe $erban-Vodd;
in ac6sta epoch far istoriografi cadea inceputul mariril
casei sale in Tera-Romanescd, timpurile de glorie i de persecutiune- ale
Cantacuzinescilor munteni, cdsatoria cu o fata de Domn, llinca lui
Radu *erban, a b6tranului Postelnic Constantin, inriurirea decisiva
asupra afacerilor publice a acestui Boer de n6m imp6ratesc, a§a de
bogat in bani, in moil i in rude; cadea prigonirea i mOrtea tragicd
a tfacetorului de Domni2. munten, lupta admirabild a fiilor pentru
reabilitarea memoriei tatalui §i pentru rec4tigarea, §i prin acesta
reabilitare, a marei situatiuni politico a mortului; in acest timp se desfd§urase
lupta cu Grecii din Tarigrad, cu Ghiculescii §i Omenii lor, cu
rivalii de Ora, Balenii, o introga desvoltare istorica, care duded pana
la tronul domnesc al lui erban Voevod. Ca iubitor de cultura, de
scriitori §i de carti, cat §i
ca om politic, ca fef de partid, erban
trebuid sa doresca punerea in scris a acestor lucruri, punerea for in
scris cum ii convenia lui i familia sale.
De vechia cronica domnOsca a lui Mateiii-Vodal trebuid legata deci
istoria Cantacuzinilor §i influentei for in Ora. Dar $erban nu era
multdmit cu Atka. Nu void numai un fragment istoric. Pribegul de
odiniora in Moldova, sihastrul de nevoie la Hangu, cunoscuse, de sigur,
cronica lui Ureche, o cronica completd a Orli vecine, cuprincjendu-i
«incepatura, adaosul §i scdderea,. (2) Un om de cash al Cantacuzinilor,
al cdrui mime voiii incerca sa -1 determin mai departe, fu
(1) V., in acestil privinO, mai departe.
(2) Prefata lui Ilreche; Kogalniceanu, I, p. 131.

305 CRONICELE M3NTENE 3
Insarcinat cu adunarea intr'un corp a tuturor sciintelor scrise asupra
Ora,
cu coordonarea §i continuarea lor.
Iata franfurile din cari «Anonimul Cantacuzinese,, numele care s'ar
potrivl mai bine compilatorului, iii alcatui un intreg :
a) Nisce scurte Anale, dand §irul Domnilor §i putine lucruri de ellpetenie
savir§ite de din§ii, Anale mergend de la «descalecat, pand la
Radu-cel-Mare. Scrise §i pastrate in vre-o manastire, p6te in manastirea
domndsca. a Delului, uncle e ingropat Radu §i un §ir de Domni
din secolul al XVI-lea, aceste anale eraii destul de Incurcate ca sa
reclame interventiunea compilatorului. Acdsta interven %iune ar explich
multe lipsuri §i gre§eli. Analele eraii acefale ; nu dadeail, ca cele moldovenesci,
eineepatura,. Acesta incepatura o redacts, dupa traditiunea poporala,
arangiatorul, intr'o scurta introducere asupra sosirii lui Radu
Negru, cu «Romani, papista§i, Sa§1, de tot feliul de Omeni,. Dupd acdsta
introducere, care nu face de loc onOre celui ce a scris-o, compilatorul
adaoge frasa: «De aici se incepe povestea altor Domni, earl au venit pre
urma Negrului-Voda, (1) §i incepe cu Analele orinduite de dinsul.
Acesta fresh' e transi %iunea lui obicinuita §i o intimpinam pretutindenea.
Ast-fel la Michaiil-Vitezul: «De aicea se incepe istoria lui Michela-
Voda, fiiul lui Petra§co-Voda, (2); la Radu Leon : «De aicea incepem
poveste de tine au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda, (3) ; la
Serban-Voda, in fine: «De aicea incepe de cate s'aii intimplat in dilele
acestui Domn,. (4) Transitiunea acOsta stereotipa are marea impor.
tenth' ca inlatura idea, care se infati§eza intaiu, aceea ca. sub Mateiii-
Voda sau inainte de dinsul se Meuse acum o compilations §i ca «Anonimul
Cantacuzinesc> ar fi continuat numai opera de alcatuire, dupa
acest model §i in acela§i spirit.
b) 0 vieta de sfint din secolul al XVI-lea, vieta Patriarchului Nifon,
scrisa de un contemporan §1 admirator al sfintului, staretul cel mare
sau protul din Atos, Gavriil, despre care s'ar put() afia Ore-cari lucruri
§1 din alte isvOre. Gavriil locul la Sfintul Munte in acela§i timp
cu eroul seu §i veni in «Tore Muntenesed,, impreund cu soborul sda,
la sfintirea manastiril de la Arge§ de catre Ndgoe; el caldtori pe la
manastiri, vddit Cozia, ale careia gradini ii placura mult, §i se intorse
(1) Magazinul istoric, 1, p. 233. Asupra naturii publicatiunii cronicelor muntene
in aasta Reyistal yom aye ocasiunea sa vorbim de mai multe on mai tarditi.
(2) P. 277.
(3) P. 367.
(4) V. p. 20.

4 1t. 10/GL 806
apoi la sarcina sa monachala de la Atos, unde wise Inainte de mortea
lul Negoe opera sa. De sigur ca Gavriil a compus grecesce, Rind insusi
probabil Grec. Expresiuni ca «ighemonul. pentru Domn si altele nu
lass nicl o indoiala in acesta privinta. Neaperat ca biografia lul Nifon,
in care se vorbia ass de mult de Negoe si cu atata lauds, a fost trimesa,
in rindul intaiu, acestul ocrotitor al manastirilor din Orient.
Negoe, care comandase 'Ate lucrarea, in care interesele basarabesci
sunt ass de dibaciil intretesute cu ale ortodoxiei, cauta, firesce, s'o
respandesca. Dar in grecesce, la Inceputul secolulul al XVI-lea, n'ar
fi inteles-o aprOpe nimeni, din cler si boerime. invetatul moralist, pe
urma caruia au remas mai multe tractate slavonesci, cetia, cugeta si
compunea in acesta limbs, care era inca exclusiva limbs de cultura
a terii. Vieta lui Nifon, apoteosa acestuia si a lui Negoe, fu deci tradusa
in slavonesce si, reunita cu tractatele scrise de Domnul insusi (1),
incept sa circule, de sigur mult apreciata, pe la carturaril timpului.
Cand slavona perdu teren, in secolul al XVII-lea, care incepe cu ac-
tele romanesci ale lui Michaiii-Vitezul §i Simion Movila (2), cu inscriptiu-
nile romanesei de pe mormintul lui Preda Buzescu, al lul Michaill-Voaa
Vitezul si al mamel sale Teofana (in mirenie Teodora) (3), cand incept'
epoca traducerilor, poporala carte din vremea lui Negoe fu si ea 01macita
din slavonesce. In traducerea romans, gasim: Pelopor pentru
Pelopones, providet, Dracea pentru Durazzo, Solon pentru Salonic,
Ioan Preditici (PredteiSi) pentru Joan Prodromul, podvig, Banovtil,
earl arata limpede dupa ce text s'a flout versiunea ce avem. Intaiul
manuscript cunoscut, din traducere, e eel de la 1653, conservat odiniora
la Biblioteca Centrals din Bucuresci si cedat, 'Ate si el, Museului
de anticitati, desi lucrul nu pote fi cunoscut profanilor. D-1 Hasdeil
l'a reprodus in «Archiva Istorica,. (4) Un alt ms., din Bistrita, ajuns in
stapanirea P. S. S. Mitropolitului Moldovel, a fost reprodus mai de curind
intr'o editiune bucurescena. (5) Acest ms. e scris la un schit de laugh' Pitesci,
de egumenul Ioan al schitului, in 1682, fiind Mitropolit Teodosie
si Domn Serban-Voda.
(1) 0 editiune noua a acestor tractate, care nu ne intereseza aici, va fi dat5 in cu
(rind de d-1 I. Bogdan.
Zi (2) V. articolul met Documente noue, in aceste Anale, XX, §i Cuvente den Be-
Arbil ale d-lui Hasdeil, I.
'I (3) V. Papiu, Tesaur, I, p. 394-6 si Odobescu, in vechia aerie a Analelor, t. X.
(4) I°, p. 133 si urrnatorele.
le (6) Viafa $i train' lui Nifon de Gavril Protul, ed. supraveghiatii de 0 Erbiceanu,
Bucuresci 1888, in-8°: text cu cirilice transcriptiune on caractere latine.
5

501
cliONICELE MU} TENg 5
E sigur ca traducerea din slavonesce in romanesce s'a facut in secolul
al XVII-lea, din causa curentului cultural care domnia numal
atunci, din causa virstei manuscriptelor cunoscute, din causa limbei,
unde gasim turcisme ca : .muzeiveri, muzaverie, §i latinisme, cum e: corung,
speciale acestui secol, cum se p6te constata prin cetirea cronicelor
din el. Idea unui corp romanesc de cronice anterior secolului
pomenit e inlaturata deci si de faptul ca imediat dupa Analele initiale
vine in romanesce o opera tradusa in acesta limbs numai in acest secol.
Compilatorul nostru a alipit deci la Ana le acesta vista de sfint,
forte cautata Inca, pe care un calugar din vremea lui Serban-Voda o
copia 5i
pe care Stefan Cantacuzino o 'Astra cu scumpatate in ms.
seil, care porta pe fie-care paging pecetea proprietarului.
Versiunea oficiala a cronicei muntene cuprindea, in locul domniilor
de la Radu-cel-Mare pans la Negoe-Voda, inclusiv, acesta opera
hagiografica, care Inlocuia prin cuprinsu-1 mai bogat, mai frumos stilisat,
mai interesant din tote punctele de vedere, povestirea mai saraca,
mai palida a vechilor Anale de manastire. Dar Analele acestea
indepartate din cronica oficiala a lui Serban-Voda, din corpul rev&
dut si adaos de pe timpul lui Brancov6nu, din cronica alcatuita dupd
ordinele lui Nicolae Mavrocordat, nu s'ail perdut. Ele figureza, in loqul
vietel qsfIntului) Nifon, in unele manuscripte, copiate probabil de
calugari cari cunosceau isvOrele compilatorului cantacuzinesc si le avead
la indemand. Ar fi greil de lamurit motivele precise cari au dat nascere
variantei de care vorbiram.
Am spus Ca versiunea cuprindOnd vista lui Nifon e cea oficiala, de
mai multe on cea oficiala, in trei corpuri de cronice formate din porunca
domnesca. Ea trebuia sa figureze in cronica tern' de sub Serban, pe
care nici un manuscript nu ne-o da ass cum a iesit de sub condeiul
compilatorului cantacuzinesc. Dovada o avem totusi in faptul ca r6spunsul
la cronica acesta, opera lui Constantin Capitanul adeca,' are
in acest loc din expunere mai mult un resumat din vista lui Nifon (1),
cronica de opositiune a Capitanului a fost scrisa pe timpul domniei lui
Serban, intrebuintand pentru partea veche a istoriei muntene, In primul
rind, compilatiunea oficiala. Pe urma, Biblioteca Academiei Romano poseda
un manuscript cu schimbari al cronicei domnesci, scris sub Brancov6nu
de insusi Mitropolitul Antim (2): acest manuscript (n° 180) cu-
(1) Magazin, I, p. 110-4, 147-68.
(2) V. descripiunea acestui manuscript si a celor ce vor mai fi eitate in acest
studiii in catalogul descriptiv' de la sfirsitul memoriului.

6 N. IORGA 808
prinde vieta lui Nifon, si nu vechile Ana le pe scurt. In sfireit, tOte numerOsele
manuscripte ale compilatiunil mavrocordatesci, compilatiune compusa,
cum vom vede, din Anonim, din Grecenu el din cronica lui Radu Poposcu,
in limitele in earl aceste cronice sunt publicate in Magazin, tOte
aceste manuscripte Infatieeza cronica terii cu adaosul vietii Patriarchulul.
Manuscriptele cari contin, dimpotriva, vechile Anale sunt putine, si
felul cum aunt redatelaceste Ana le nu e acelaei, ci inKloit. Avem o versiune
mai pe larg si una mai scull/ Versiunea mai pe larg (a) se
gasesce in ms. 269 al Bibliotecei Academiei Romane si in manuscriptul
intitulat «Litopisetul Prii-Rumanesel din descalecatura de uncle ail
venit Rumanii de s'au aeezat in Tera-RumanescaD al Bibl. Episco-
piel romkne
din Oradea-Mare ; cea-lalta. versiune (b) o da un alt ms.
din acesta. Biblioteca episcopala :

309 CRONICELE 1TNTENE
de le-a an dat,Domnu pre lb Vlkdutk-
Voevod, feCiorul Vladului-Vodk.
au venit in %ark impreunk cu
Pkrvule§ti fi cu mulfkme de Turci,
iar Mihne-Voevoda n'au cutezat a-1
a§tepta, ce au fugit preste munti in
tara unguriasck, la cetate Sibiiului.
Atunce Dumitru a lui Iac§iciu §i cu
Danciul, feciorul lui Vlad-Vodk
phlu, au venit cu carte de la craiu
§i an mersu la beserick pkpista§ilor
§i (in) s'au intkmpinat cuMihai (sic)-
Vodk, suindu-se pe trepte, pentru
ci el sit lkpkdask de pravoslavnick
credintk §i sk fkcusk pkpista§, §i acolo
in strkmtoare au dat cu hangeriul
§i 1-au injunghiat; fi fade fi
pkrk in zioa de astkzi capul Mihnei
zugrkvit in zidi, unde 1-au injunghiet
; iar Dumitru a lui Iacficiu au
alerg at tare, de s'au suit inteun...
(sic) (1) fi au strigat tare, zkcknd :
Tot omul se ftie ce au injunghiet
pre Mihne-Vodk cu poronca lui Mk-
tief Craiul; iar
un pufcaf de-i Mihnei-
Vodk au pus pufea pre crkcane fi
1-au lovit intre sprknceni, fi fkcu
moarte pentru moarte; iar pe Danciul,
feciorul lui Tkpithq-Vodk, 1-au
ucis cetktenii. Iar cknd au fost la un
an din Domniia lui Vlkdutk-Vodk, venit-au
Mircea-Vodk, feciorul Mihnii-
Vod Dracea, din tara u[n]gureasck,
cu multi U[n]guri; de au fkcut cu
Vlkdutk-Vodk mare rkzboi la tkrgul
Gherghitii; arktatu-s'au Pkrvule§ti
cu mare vitejkie, §i an biruit pe
Mirce-Vodk, §i multi U[n]guri au
perit, iar Mirce-Vodk au fugit pe
Dunkre §i s'au dus la (dus la) Tanigrad;
§i an mai domnit Vlkdutk-
Vodk Inch un an cu pace. Dar fiind
(1) Cete§te; turn.
Tk-
Vlkdutk-VOd[k]; pre &sesta 1-au
adus Pkrvule§tii D[o]mnk, iar Mih-
[nea]-VOd[k] au fugit in t[a]ra ungureasck
la Sibii; atuncia Dumit[r]u
Tac§iciu cu Danci[u]l CHI. Tepelu§k-VOd[k]
an venit cu carte de
la crai §i s'au instknbinat (sic) cu
Mihnia-VCd pre trepte, mergknd la
biseareca papistacilCr. C6 el inck
se lepkdase de pravCs1Cniciia ore-
§tin[k] §i Sit fkcuse papista§, ci a-
015 1-au tkiat lkngk zid; apoi cetktenii
'luck s'au strknsu de (de) au
ucis pre amk[n]doi acOlO; iar Vlkduta-VCd[k]
a dUmniitk un an cu
pace; apoi Mircea-VOd[k] cke Mihnia-Vtid[k]
Dracia au venit din
t[a]ra ungkreasck cu mu[l]ti Unguri,
de an fkcutk cu Vlkdutk-VCd[k]
mare rkzbOi la tkrgul din Gherkghitk
; arktatu-s'au Pkrvulestii cu
mare vitejie, q'au biruitu pre Mircia-
VCd[k], §i multi Unguri au perit, iar
Mircea-VM[k] a fugit preste Dunkre,
de s'au dus la Trkgradk; §i au
d[o]mnit Vlkduta-Vod[k] ani 2. Deci,
fiind Pkrvule§tii zavidit la Vlkduta-
Vdd[k] de Care-carii pizma§ ci el, ascultknd
minciunele 175r, cerca vreame
sk-i dOblindeasck, iar, nevrknd
D[u]mn[e]zku, ei rock au prinsu de
veaste §i an fugit presto Dunkre,
rkdicknd D[o]mnk pre Neaele Bkskrab-Wievrid,
§i strknserk ckteva
seaamk de Caste, luu[n]d intr'ajutor
pre Mahamet-beiu, ce-i zice Mihai-
Oglu; viind cu toad. Castea lui la
Bucurecti, fkcut-au cu Vlkduta-VCd[k]
rkzbOiu mare ; iar necte boiari
ai lui 1-au iclianit de i-au thiath
7

8 N. IORGA. 810
Phrvule$i zavistuiti la Vlkdutk-Vodk
de 5ri care pizmat;, 0 el, ascultknd
minciunele 15-r, cerca vreame ca sk-i
dobkndeasch.
[Restul, cu schimbliri, de stil, ca in
versiunea mai scurtad i au domnit
ani 2... I5 Neagoe Bksarabk-Voevod.
Acest[a] la hrisoavile lui Sk
isckle:
Io Basarabk-Voevod. i au ckzut in
Scaun Fevruari 8, leat 7020.
Dupe aceia tare s'au chit Baskrabk-Vodk
pentru moarte lui Vladutk.
[Urmeza ,ca in cea-lalta versiune,
dar se preciseza ea Adunarea din
Tirgovi0e s'a tinut In sfk[n]ta mitropolie».
Se fac drugkciuni ai slujbe
dumnezkegti.» Intre cladirile Domnului
se pomenese si
cele de ela
Sfkntagura». Lucrurile acestea:sunt
scrise din viata lui, fli au dat-o sit
.fie stktktoare la sfknta mitropolie
in Tkrg ovegtb. P omenind manastirea
de Arge§, se adaoge : dcu mare cheltuialkx.]
In zilele acestui Domnu Sultan
Selim, inpkratul turcescu, al nb-aole
din nemul lui Osman, au luat cu
rkzboi Ierusalimul de la Eghipteani,
gi la Ghenari 25 leat 7025 au luat
Eghipetul, gi au supus toatk inpkrktii
Eghipetului supt ascultare lui.
[Inceputul Domniel lui Teodosie e
ast-fel redactat :] 15 Theodosie-Vo. evod,
feciorul lui Neagoe Basarabk-
Voevod. Aceste la hrisoavele lui sk
isckle to Basarabk-Voevod, feciorul
lui Basarabk-Vod[k}. Pre acesta 1-au
ridicat u[n]chiu -situ Preda Vel-Ban,
ca sk fie Domn in locul ththne-situ,
pentru ck, find el tknkr de vkrstk,
socote ck-i va purta de grijk gi va
tkne Domniia, iar unii din boeri s'au
viclenit qi au rkdicat alt Domnu,
capul. Bkskrab-V5d[k] au cezut in
Scaun Feb. 8, ilTk ,3K:
Dupre aceaia, Bkskrab-V5d[h] tare
s'au chit de m5a[r]tea lui Vlkduth-
V5d[h], ce an chiemat- pateiar[hi] ci
Vlkdici, episcup[i], egumeni, preq,
cklugkrii, diiac5ni, ci i-au strknsu
tin In cetate deb. TkrgoveO[e], de an
fkcut sf[k]nt miru cu multe rugkciun[i]
ci slujbe, D[u]mnezk[u] etie,
la santa mitrup5lie, care iaste fkcutk
de dinsul; dup' aceaia Bks[h]rab-
V5d[k] au inceputk a face m[i]1[os]tenie
mare, pre la multi 5min[i] ;
fkcut-au ci besearg[i] ci mknkstir[i]
multe, si aicia in t[a]rp si printr'alte
tkri; ci alte multe bkntkti (sic) an
fkcut in lume, car[e] stint scrise mai
pre largu la Ti carte ce s'au %cut
de t5ate hiitii (sic) lui ci s'au dat
sk fie stht5are la sf[kn]ta mitrupb-lie;
mai pre urmk au fkcut o sf[kn]th
mknkstire la Curtia de Argiq, f6rkte
frumb-as' ci imb-ddibitft, 0 din lk.untru
0 din nafark; ci tot au dUmnit
cu bunk pace plink an murit ;
1-au ingropat la mknkstire la Argi§;
au domnit ai 8, luni 8.
(Dupa ms. din Oradea.)
c1

311 CRONICELE MUNTENK 9
anume N Radul-Voevod Cklugkrul,
din partea Buzkului, §i au venit cu
o§ti asupra lui Theodosk.. Voevod...
(Pupa ms. din Oradea.)
Am tiparit, pentru a arath mai bine lucrul, prin litere italice amanuntele
nou6 ce se gases° in versiunea a. Cat privesce stilul, el e mai
pretudindenea altul in acesta versiune mai pe larg. Sunt totu§i propositiuni!perfect
asemenea. Idea eh avem a face cu done traduceri deosebite
ale aceluia0 original slavon trebue inlaturata, de0. e cea din-
taiii care se infatiOza.
Care din cele clou'e forme a Analelor e cea mai veche? Manuscriptul
unic care da forma b e mai vechiti, find 'Inca din secolul al XVII-lea,
deck ambele manuscripte cars cuprind forma a, cad' acestea aunt abia
din secolul urination Aceste manuscripte formeza apoi, in ceea ce privesce
totalul naratiunii, un tip deosebit al cronicei muntene, tip alchtuit
dupa 20 Maiil 1733, data Oa la care merge expunerea evenimentelor
: dimpotriva, cel-lalt manuscript din Oradea-Mare cuprinde
o povestire continua pand la 1689 numai, plus o notita sporadica din
1696. Dar acesta nu e suficient pentru a stabill prioritatea une versiuni
asupra celei-lalte.
De obiceiii insa §i
acesta e mai important o cronica nu se pre-
scurtoza, ci se amplifica. Nu s'ar intelege din ce motiv s'ar fi elimina
din cronica mai intinsh unele elemente ale povestirii, cars aunt departe
de a fi lipsite de interes. E dimpotriva .perfect inteligibil adaosul
la textul primitiv de notice luate din examinarea chrisovelor domnesci
sail din alte insemnari monastice. Folosirea acestor "insemngri e
nandoielnich §i, cum vom vedo mai departe, nu din Constantin Capitanul,
care are §i el aprope tote adaosurile, adeca mediat, au putut
fi culese informatiunile nou6. Dar Constantin a avut probabil inaintea
sa textul slavon insu§i al insemnarilon In sfir§it, parerea ca notitele
ar fi fort intro duse in «Anonimv de continuatorul corpului brancovenesc
de cronice pand la 1733 trebue inlaturata: in secolul al XVIII-lea, Constantin
Capitanul era cunoscut in Tera-Romanesca qi carturarii erii
nu mai sciail slavonesce; continuatorul ar fi luat scirile nou6 din
Capitan, in forma in care se gasesc la acesta, dad. el le-ar fi Tricorporat
la cAnonim).
c) Pe vremea Mircescilor, dar de un adversar al familiei, de un calugar
probabil, care se infiorb. de enedumnecj.eirilev lui Mircea Ciobanul
.

10 N. TORGA 312
§i nu uita nice una din darile puse pe tera de acesta semintie domno
ca, s'a redactat o cronica a lug Mircea-Voda §i urmasilor seg. Ana le
analege, nu mai scurte, existail i pentru epoca ce se intinde de la
Negoe pand la Mircea Ciobanul §i, in proportiuni potrivite cu impor-
.tanta acestor Domni, pentru eel dog succesorl ai lul Michnea II. Cornpilatorul
le-a tradus pe tote din slavonesce i a facut ast-fel o punte
de povestire de la biografia desvoltata a lug Negoe pang la cea, nu
mai putin intinsa, a lui Michela; biografie de care vorbim acum.
d) 0 domnie importanta isl gasesce a or istoricil. Dintre calugaril
pe can ii protegia. Negoe, i s'a aflat un biograf, Gavriil Protul. Michela-
Vitezn1 §i-a gasit cantareti printre Greci Pa lamed, dascalul de la
Ostrog, Stavrinos Vistierul amindoi membri al poporulul din Orient
care Weigh mai cu nerabdare cjiva liberarii de sub nelegiuitul §i
selbaticul jug al Turcului. Michaill-Voda insa era dintr'o familie privilegiata
din fire: ar fi fost neadmisibil ca fratele lul Cercel sa nu se
gandesca a. transmite urmasilor, i'ntr'o povestire oficiala, faptele savirsite
de dinsul. Se scie ca Logofetul Tudose redacts un asemenea
char, pe care Domnul Ii aproba, Andreiti Taranowski it traduse in polonesce
§i Silesianul Walter it prefacii in latinesce, amestecandu-1 cu
sciinte proprii si incurcandu-1 in destul, prin stil ca §i prin felul de
prelucrare. (2)'
Cronica Jul Walter, Res gestae Michaelis, e deco cronica domnesca
a lug Michaiti-Vocla. Se credea §i acesta e o dovada de extraordinara
usurinta cu care barbati seriosi pun in circulatiune la nog parer!
menite sa inple o lume intrega,se credea ca povestirea intercalate
in Anonimul Cantacuzinesc e tot cronica Jul Teodosie.
Insa acesta din urma merge pind la 1597, pe tend cea-lalta cuprinde
tote domnia lug Michaiii. Nu numai atata ; dar nu exista intre cele doue
lucrari alta asemenare decat a subiectulut Pentru moment, fiind-ca
vom reven1 aiurea (3J asupra biografiel din «Anonim , ajunge sa spunem
cele ce urmeza:
Cronica din «Anonim nu 'Dote fi a lug Teodosie, fiind-ca-1 face sa
merga intr'o solie, in care era vorba sa merge, dar n' a mers. (4Ea
(1) De cronicele grecesci relative la Michaiu-Vitezul, precum si de cele-lalte isvore
ale istoriei acestui Domn, me voiu ocupa in prefata la vol. XII din colectiunea
Hurmuzaki.
(2) De cronica lui Walter me voiu ocupa tot in prefata anuntata in nota precedents.
(3) V. nota 2.
(4) Cf. Anonimul, p. 298 si notitele asupra acestei ambasade date de mine in memoriul
Docu n nte, citat 9i mai sus, p. 482,

313 CRONICELF MONTENE 11
nu e o cronica de Curte, fiind-ca Michaiu dispare une -ori in dosul boerilor
sei, fiind-ca rescOla lut contra Turcilor e aratata ca o rescOla a terit,
in care Domnul nu intervine de loc. (1-) Ea e pOte numai o cronica a
Buzescilor, des]. intr'un rind autorul e aspru pentru boer ii lasati de
Michaiti in Moldova, boeri intro earl era si Preda Buz escut2) : in adever,
Buzescii se gasesc tot-deauna in linia intaia in povestire, mai des pomeniti
decat Banul Mihalcea, iar la omorul Turcilor in Bucuresci se
spune, cu o atentiune semnificativa, ca Stroe Buzescu a fost ranit la
mana stanga . (3) Autorul era un boer, dar nu un boer mare, intiin al
Domnului, fiind-ca, minunat informat pentru faptele de rasboiu, publice,
el se insela fOrte des asupra negocierilor secrete si planurilor lui Michaiu,
cunoscendu-i insa soliile trimese. E un spirit esact, dar simplu, care
are, intro transitiunile cele mai dose: .Se intrista forte . A cunoscut pOte
limba latina, cad scrie Sigmon (4), nu Jigmon , scriptura, imputd-
ciune, Rudolful, egnceriul (cancelariul), Andreias, nu Andreicq. In sfir-
sit, ceea ce e de extraordinara insemnatate, acesta e primal cronicar
care a scris in ronicinesce. Anonimul cantacuzinesc i-a crutat forma
archaica, si acesta forma ne trimete hi epoca lut Michaiu Vitezul. Cine
s'ar indol despre acesta, studieze en atentiune vocabularul si mat ales
sintaxa acestei cronice in paralel cu vocabularul si sintaxa instructiunilor
si expunerilor romaneset de la Alichaiu-Vitezul. Cu oreu ar semena
mai bine limba in done documents literare.
d) POO tot acest boer prieten al Buzescilor a scris rindurile din
compilatiune consacrate domniei lut Simion. In adever, se pune aiet ca
familia se viclenise de catre Michaiu-Voda , dar marele rol jucat de
Buzesci in expulsarea Moldovenilor si Polonilor lut Movila e expus
cu caldura si interes.
e) Helladius-A) mentioneza o editiune muntena, anteriora lut erban
Cantacuzino, a operel lut Stavrinos, care cuprindea, ca tote editiunile ulteriore,
alaturt cu poema Vistierulut, opera lut Mateiu al Mirelor, asa in
cat se pare ca cele done scrieri greceset circulau reunite in manuscripte.
Dupa acesta problematica tiparitura sail dupa un ins. compilatorul
(1) Si se strinse toll boiarii, marl gi mici, din tota Vera, si
se vatuira cum vor
face sä isbavesca Dumnedeu Vera din mainile paganilor. Si, deca vedura ca intealt
chip nu se vor puts isbavi, deacii et cjisera, numai cu barbatia a redice abic
asupra vrajma§ilor. Death socoti Michaiu-Voda. . . (Anonirnul, p 27 )
(2) P. 298: Cu cata bucurie mersera, cu atata ru,ine fugira, i napu th a to a
(3) P. 278.
(4) Dar in manuscripte em Jigmon, in tote cred.
(5) Status praesens Ecclesiae graecae, p. 11; ap. Legrand, Bibliothcgue gi ecque
vulgaire, t. II, p. LXXXIII

12 N. IORGA 314
traduse, intr'un timp cand clasele nostre culte sciail bine grecesce, pe
Mateiu, it traduse prescurtandu-1. La acesta traducere fura adaose notite,
'Ate, dupa insemnari sense, de provenienta nesigura si altele dupa
traditiune, precum si, pe alocurea, cate-va explicatiuni. Cat privesce
pe cele din urma, Anonimul adaoge la numele conspiratorului Barcan
mentiunea ca acest boer era din nemul Bucsanescilor, iar la domnia
lui Antonie el lega pe unul din boerii de can vorbesce, si carY it erail
cunoscuti personal, de acest Bucsanesc, spuind ca Staico Paharnicul
era fiul lul Barcan de la Bucsani . (1 Cronica lul Mateiti conduse astfel
pe compilator pina la domnia a doua a lui Gavrilas Movild. (2)
f) Destul de pe scurt e redactata perioda de la 1618 pand la domnia
ltu Leon Tomsa, injghebata si ea dupd traditiune si ceva notice scrise.
Domnia a doua a lul Radu Michnea e aratata numai prin durata ci ;
in domnia lui Alexandru Coconul se vorbesce despre rescela calarasilor
si ridicarea pretendentului Paisie. Despre Alexandra Iliac. in a
doua domnie, iardsi nimic decat durata carmuirii. De o reproducere
intocmai a unei cronice anterior° nu I-Ate fi vorba aici, din causa scurtimit
povestirii si din faptul ca, vorbindu-se despre o navalire de ratan,
se spunp ca local remas pustiii din pricina for se vede pand
astacji . (3)
g) Domnia lul Leon-Vocla e descrisa cu totul tendentios in Anonim.
Aici ea e numai prefata de prigonire a domniei lui Mateiti Basarab.
De la inceput ni se vorbesce de originea lui Mateiu, de situa(iunea sa de
fermier de dam sub Leon ; apoi autorul trece la serta grea a acestor
stringeton de imposite, la fuga for peste munti, la intercerea pribegilor
armati si la ciocnirile for cu emena domniel. Cum se si cuvine
intro cronica oficiala, precum e cea reprodusa aici, Mateid nu cere domnia,
ci o prilnesce (ceea ce nu e adeverat); Abaza ofera tronul munten
meritosultu boer.
h) Cronica Jul Mateiti-Voda ocupa intrega acesta despartire. E fOrte
pe larg fata cu expunerea de pand aici. Ca la istoria lui Michaiu-Vitezul,
intilnim pretutindenea date precise, ceea ce insemna o redactiune in
paralel cu evenimentele. Ceea ce nu se intilnesce nice odata in restul
compilatiunii (4y, aici avem discus sure: se reproduc done cuvintan pc)
can Mateiu le-ar fi tinut ostasilor sei in lupta de la Finta. Miraculosul
(1) Cf. IV, p. 306; V, p. 5.
(2) Cf. memorial ante-penultim, primele pagine
(3) P, 311.
(4) Afara de al lui Alexandru Iliays (p. 308) care e luat din Britropolitul Mateiu

315 CRONICELE MUNTENE 13
intervine in faverea eroului, ca in on -ce opera de glorificare. Vorbind
de pleia de la Pinta, scriitorul panegirist se exprima ast-fel: *i pieaturile
era gm-se si virtose ca o piatra ; unde -i lovia ticalosh [de
Moldoveni], indata cadea de pre cal jos. (1,
Ultimele evenimente din vieta Domnului, in lupta cu destrabalarea
victorieselor sale trupe, sunt povestite cu indignale : Seimenii si 'Amu'
dorobantesc sunt nisce turbat" , nisce pores far' de nisi o rusine
, si cronica ne infatiseza cu durere pe Domn stand tree vile obidit ,
cu Curtea sa, inaintea portilor, inchise de revoltat", ale capitalei lui. (2)
Manuscriptul care cuprindea vieta liu. Mateiu so terming cu isvodul
cartii Jul Teofan, Patriarchul Ierusalimului , un dee" et patriarchal intr'o
certa de calugar" la Sfintul Mormint (1634). Se spune la sfirsit ca
decretul e trades de un Simion, al doilea Logofet. S'ar puts ca tot
acest Simion sa fi scris si cronica, precum se 'Ate ca un copist sa fi
adaos bucata acesta la opera biografului liu. Mateiu. Or"-cum ar fi, cornpilatorul,
luand vieta lui Mateiil, a luat cu dinsa si acest apendice, care
nu prea avea mare rost, se intelege.1(3y
i) Cronica oficiala a lui Mateiil fusese continuata de particular'. Un
necunoscut scrisese, de sigur, vieta lui Constantin Basarab, succesorul
lui Mateiu si cumnatul lui Constantin Cantacuzino. *i acesta domnie
e forte pe larg descrisa, cu destule date precise, nume de boer" si
amanunte. Cronicarul tine cu Domnul in conflictul ce are acesta cu
soldatii set, dar acesta nu-1 impedica de a ni-1 represinta, ceea ce n'ar
fi facut un cronicar oficial, in urmatorul chip : numai ce se uita en
°chi" ca un dobitoc, si la unit si la altil . Pete in original Inca existau
exclamatiun1 naive ca acesta : 0 ce de mart si multe reutat" au facut
diavolul nemului romanesc Inca din inceputul lumii, de la mosul nostru
Adam ! Aid. se afla si frasa, atribuita, fara drept, lui Grecenu, frasa
patriotica care sulfa ast-fel : De acs si acest nem romanesc, pana au
fost dragostea in mijlocul Ion, Dumned.eu ail fost cu dinsh, ca nu i-au
&Coat alte limb" straine, si all facut multe vitejit si an trait in pace
bung.
Se pole ca domnia lu" Constantin Basarab, atat de apropiata ruda
a Postelnicului Cantacuzino, sa fi fost notata di cu di in casa ace tuia.
(1) P. 325.
(2) P. 327-30.
(3) P. 330-4. Parerea ca avem a face cu o bops de copist se intare ce prin aceea
ca, d. ex., ms. Istorin Teri-Rumanesa, de la Oradea-Mare, dupa ce repeta, in litei. e
colorate, scirea despre mOrtea lui Mateiu-Voda, trece de-adreptul la do nnia lui
Constantin.

14 N. IORGA 316
Rolul Postelnicului e trecut insa sub tacere, 'Ate fiind-ca n'a jucat
un rol Cantacuzino. De la Radu Michnea incepe perioda de lupta si
de glorie a Cantacuzinilor, si credem ca, pang la Grigorie Ghica, cornpilatorul
reproduce, dar, de sigur, dandu-le o forma none, nisce notice
au chiar o cronica a famine'.
Radu Michnea, caricatural el insusi prin visuri atat de nepotrivite
cu insusirile lui reale, e presentat in caricature. Cel dintaiti Domn
din Tarigrad care s'a atins de Cantacuzinesel e infatisat ca un Grec
camatariu pe al cam' tata l'ar fi chemat Tani Surdul , si numele din
botez al lui Radu insusi ar fi fost Franti . kr)
Nota dusmanOsa, satirica
domnesce de la un capet al povestirii la cel-lalt. In schimb, povestitorul
pomenesce pe eel dos fii mai mars ai Postelnicului, Draghici
si *erban, si insista asupra rolulul ce au jucat. El dd, deli are putine
date, data precisa a fugel la Brasov a lui Constantin : 16 26) August,
Marti, dimilleta.
Scurta domnie a hut Gheorghe Ghica, indiferente din pullet de vedere
cantacuzinesc, e povestitd forte palid. Dar Postelnicul apare in plina
lumina cu prilejul mazilirii acestui Domn. Constantin, bunul crestin
si vrednic de slujba , intervine cand Turcil voesc sa ueida pe Domnul
mazil si sal dea tera lui Mustafa-Pala de Silistria. El impaed lucrurile
si e insarcinat Cu desemnarea noulin Domn. Avem inaintea ochilor
nostri rugarea his Constantin, devenit arbitrul situatiunii, de catre tot'
Domnil greci tarigradem . Postelnicul se identified cu interesele terh
sale adoptive: el alese pe Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica, pe GI Iyorapo,
fiind-ca era nascut si crescut In tera si o cunoscea..(-2-)
Scriitorul, care e un om cu culturd bisericesca, vorbesce numal in com
paratiuni biblice, zugravesce apoi marele act de nerecunoseinta al liii
Grigore-Vodd in stilul unul hagiograf,- care zugravesce mortea unn" sfint
si pedepsa care cade asupra vinovatilor de sacrilegiu. Pe cand Domnul
se afla departe in expeditiune, incunjurat de tree dintre fin Postelnicului:
Draghici, i5erban si Constantin, Domna (Maria Sturdza) si done vase
rele, unul romanesc, altul grecesc : Stroe Leurdonul si Dumitrascu
Vel-Vistier Teirigreidenul (un Cantaezt:ino ; preteritiunea e caracteristica),
piresc pe betran ca face intrigi en Turcil dunarem si opresce
stringerea birului. Intors, Grigore so porta en Constantin Postelnicul
ca Pilot ea Christos. Dus la Snagov spre diva de 20 (30) Decembre 1663,
Constantin e sugrumat in sera acestei chile,

317 CRONICELE MUNTENE 15
La vestea omoruhli, a caderit acestut stalp mare, epitetul a fost
aplicat cu un secol inainte, de GrecI, lui Michail Saitanoglu, bunul lui
Constantin (4") tera se misca, plang cu dinsa tote terile cart l'au
sciut si earl nu rail sciut.. Domnul, pries de cainta list Iuda, se spoveclesce
indata Mitropolitulut Stefan. Constantin Paharnicul, fiul hu
Radu Varzarul si unul din sfatuitorii crimes, until din eel amestecati
la sangele lui Costandin Postelnicul , e ucis ca un cane in noul
rasboiu ce se deschide in Ungaria ; tot nemul sus ar trebui sä se dis
truga, si cei ce ar fi parte barbatesca sa se scopesca . Alt]. vinovatt,
Preda Bucsanu si Ivasco Cepariul, nu mat revin nici et de la expeditiunea
din Neuhausel, si scriitorul exclama : Domne, judecat cu matca
focului! Un copil in fasa al Domnului se imbolnavesce in curind.
Stiria ca unul de trei-cjeci de am, si tot zbiera si tipa ca cait, pana-st
deate duhul. Grigore insusi isi perde mintea si sfatul , fuge, trece
in tera nemtesca, de lade acolo §i 0'55 facut papistas . Aict se man-
tue eel dintaiii manuscript cantacuzinesc, redactat in forma ln1 ini
tiala dupa fuga lui Ghica (1664) (2, dar inaintea intOrcerit lut apropiate
in domnie.
De aid, de sigur, compilatorul povestesce singer, din amintire si dupa
isvdre orale. In be sal dea o forma bisericesca povestirit altuia, el
scrie insusi intr'o forma bisericesca, identica cu forma in care ni se
presinta in compilatiune lucrarea predecesorulut seu. Intaiu, el semmIza
povestea unor boiari re' ce ail fost in dilele lui Mateiu-Voda : anume
Ghinea Vistiariul ce i -au dis Tucala, si Radul Armasul ce i-au cis
Verzariul .
(3) Acosta e o glosa la cele spuse mat:sus despre Constan
tin, full lui Radu. Cruclimea si instinctele lacome ale tatalut cunt expuse
pentru a lamurI purtarea fiului. Se vorbesce de a vutia rea de
Maroon castigate de Radu Domnulut seu, si de groza ce inspira. Ca
un drat numal ce tusia si arunca cu buzduganul in sus, si tine 1 audia
se ascundea de glasul lui. Se trimete de cate-va on la istoria lui
Mateiii-Voda , care nu e scrisa dew. de autor, dar cuprinsa in cule-
0 ere
Cate-va anateme formeza transitiunea, apol incepe povestea de tine
(1) V. Anal. Ac. ROM" Ser. a 2a, Sect. ist, XVIII p. 18.
(2) V. mai sus, in acest volum, p. 213.
(3) P. 365-7. E de observat ca. ms-le Anonimului din corpul brancovene c prelucrat
si continuat pana la 1733 pun acest paragraf la locul seu, in domn'a lui
Mateiu. Traducetorul german al Anonimului (ms. 139 al Bibl. gimnasiultu evangelic
din Brasov) observa si el (p. 239): Dieses gel-16ft biss Bieber in da Leben de
Mathe Vodens gesezet zu werden.

16 N. /ofttlik 818
au venit Domn in urma lui Grigorie-Voda . Radu Leon e fOrte maltratat:
i se imputa ca a domnit cu dracl de Greci lesinati , ea a
pradat tera fdra a-si amino de patimele Ghinii Tucala si ale Radului
Verzariul , ca a pus sa se otravesca Draghici Cantacuzino, care-1
procurase innoirea domniei.
Din contra, Antonie-Voda, omul Cantacuzinescilor, e acoperit de
laude; se insemna judecatile lui drepte ; satisfactiunea acordata fiilor
si jupanesei reposatuldi Constandin Postelnicul si pedepsa liu Stroe,
calugarit Silvestru, cu WO. preferinta ce avea pentru numele de Mohammed.
Lupta cu Balenii, condusl de Vistierul Hrizea si betranul
Vornic Gherghe, e descrisa en patima: ei, format' in ceta spurcata ,
ar fi incercat mOrtea triadei, care conduced afacerile : Banal Mares,
Logofetul Radu Cretulescu si Serban Cantacuzino.
Urmeza istoria persecutiunilor suferite de partida cantacuzinesca sub
Grigore-Voda, intors cu aceleasI simteminte fata de casa Postelnicului:
o istorie de inchisori, chinuri, pribegiri, de prigoniri ca ale lui Maximian
si Diocletian . Se citoza Marele Vasilie , si Serban, fugar, e
asemuit cu personagii biblice. Partea acesta se dovedesce ca e scrisd
de compilator, deci sub Serban-Voda, prin aceea ca Ilinca, mama viitoruldi
Domn, e numita Domna Elena , ear fiiI el coconi , titlu re-
servat fiilor de Domn sau fratilor
luT. ,(41)
Duca, venit prin sprijinul Cantacuzinescilor, incerca o politica de
bascula, razimandu-se cand pe unul, cand pe altul din cele done partide,
cete , cum se ()leek' in limbagiul timpului, incercand pe la sfirsit
sa le impace, facend, cu prilegiul expeditiunii a doua de la Cehrin, o
caimacamie mixta, in care Serban stated alaturea cu Stroe, cu Hrizea,
cu Gherghe. (2) Un asemenea Domn egoist era, firesce, neplacut Cantacuzinilor,
si cronica for nu uita lacomia WI Duca, aratand, in ace14
timp, prin minuni, protectiunea diving a familiei Postelnicului.
Domnia luI Serban e redactata din bucati, probabil de aceeasi persOna.
Una din aceste bucati merge pang la mOrtea Alexandrei, Rica
Domnului, maritata cu Gligorascu, nepotul de at al betranului Gherghe
Balenu, a carui mOrte e aratatil ca o pedepsa dumnedeesca.Casatoria
insasI e puss intr'o lumina favorabila numai pentru Domn, care,
aducendull aminte de povetele Evangheliei, ertase pe dusmanii see
(1) V. p. 10 11.
(2) Asa ne spun si Anonimul si Constantin Capitanul (Magazin, V, p. 17; II,
p. 14), dar e de observat ca Anonimul Incurca cele done expediOuni la Cehrin (1677
si 1678).

319 CRON ICEL E M TINT ENE 17
si at nemulut sett. Consideratiunile banale, fOrte pe larg intinse, can t in
dupa scirea mortis si
ingroparh, semena cu un sfirsit.
Apot, sub *erban Inca, s'a adaos un nou capitol, despre negocierile
Domnuhu cu Nemth, capitol slab legat en cele precedente. 0 alta
continuatiune, dar nu o continuatiune oficiala, fu redactata sub Branco
vOnu: manuscriptul intrebuintat de Laurian §i Balcescu n'o cuprinde,
fiind-ca e manuscriptul oficial mayrocordatese. Ea a fost insa cunos
cunt lut Engel, care a intrebuintat traducerea, de catre Pilstich, a
corpului neoficial brancovenesc.
Acest corp neoficial e compus din Anonim si din Grecenu, ca
i corpul oficial. Dar, pe cand in acesta, opera lut Grecenu e legata
slab numat cu domnia lui $erban-Voda, a carui Inert° e pomenita abia
in trecat, in putine cuvinte, trimetendu-se pentru faptele lui la eronicarul
anterior: caci razbee i turburni intro aceste doa imperatit
s'ail intimplat, care la viata acestut *erban-Voda pare-mi se ca scrise
vor fi , pe cand nemul Domnului mort si sorta lui se tree sub tacere,
continuatorul se ocupa pe larg de ultimele acte ale domniet marelut
Cantacuzin, consacra rindurt imbelsugate families remase pe urma
Dupa acesta, _eontinuatorul necunoscut data nu e insult compilatorul
cronicei povestesce alt-fel decat Grecenu, cu mat multe si mat
plastice amdnunte, alegerea si intronarea lut Constantin-Voda, fata de
care, fart a atinge marginile lingusirit de Curte, e insufletit de tole
mai bune dispositium. 0 legatura artificiala, nu tocmat clibace, ne con
duce, in sfirsit, de la acesta continuare la capitolul 6 din Grecenu,
asa cum it cunoscem in forma sa definitiva.
Manuscriptele earl dau numat continuatiunea neoficiala Rim a o
legit de opera hu Grecenu, din care cuprind numai la urma, fart"
nici o transitiune, capitolele 5 9 (acest din urma capitol e Intrerupt
la p. 144 din editiunea Magazinului, la cuvintele: Preda Prorocenu
Mateiu Balacenul, veru-seu ), iar in locul capitolelor 36 7 din Grecenu
o povestire proprie, aceste manuscripte sunt: manuscriptul romanesc
din secolul al XVII-lea pastrat la Oradea-Mare si tole done
manuscripte mai complete de traducere germana al treilea e un simplu
caiet, care se opresce in intaia jumatate a secolulut al XVII-lea) din
Brasov.
Manuscriptul copiat de Mitropolitul Antim infatisezd cronica intr'un
chip mai complet. Aici se face legatura cu Grecenu in felul amintit
mai sus, $i cronica oficiala a domniet lut Brancovenu e transcrisa
pe urma in intregime, fara adaosuri, dar i fart prescurtan, pana la
Analele A. R. Tom. XXLMemoriile Seel. I torice.
lui.
qi

18 N. lolIGA 820
capitolul 41 din redactiunea detinitiva. Acest capitol e taiat brusc la
cuvintele: Enicer Aga cu Culchehaib. §i cu Zagargi-ba§a , aflatore pe
p. 339 din editiunea Magazinulta.
Acesta continuare n'a fost tiparita nici odata; de aceea e de nevoie
9'o analisam aici, reproducend textual prtrtile mai insemnate. Ci-
Dup' aceast[a], temitndu -sit $erban-Vodk ca nu carea cumva in zilele lui
sit cazit t[a]ra la vre-o nevoe sau la vre-5 robie, au de cktrk Turci, au de
cittrk Neamti, ce se lupta cu dknsii cu multe mestesugur[i] in tot fealiul, si fkcu
sfat mare cu to boiarii lui, alegknd 4 boiari mari, anum[e] I5rdake Cantacuzino,IV[e]1-
Spat[ar], Irate cu erban-Vod[k], si pre Costandin Bitlitceanul, V[e]1-
Ag[e], ginerele lui, si pre nepotu -situ Serban Cantacuzin, CHk Drkghicibiv Vel-
Spat[ar] Mitgureanul, si pre *erban V[el]- Comis, CHk Pitrvulu Vist[ier] it Aninoasa;
pre acesti 4 boiari i-au trimis soli la inpitratul crestinescu Leocpolitdit
de la cetatea cea mare ce se chiamk Beciul, cu ckrti si cu darur[i] scumpe,
fkcknd *erban-Vod[k] innaintea feate lui mare rug[k]ciune ca se tinzk p5rknca
lui asupra tuturor gheneralesilor, Ckt sitnt capete asupra tuturor putearnicilor
osti ale inpkrktiei sale, cote sitnt trimise asupra pkgknilor Turci, ca,
ditnd D[u]mn[e]zku for izbitndi, se pkzeasck si aceastk T[a]re-Rumkneasck,
ca sit scoatk din gura lupilor turci, si a leilor tittar[i], precum au sc5s si
Moisi prorocul pre Izrail[i]teanii din robiia Egipetului, inset cu puteare
d[um]n[e]zkiasck,' atuncea si t[a]ra aceasta se fie inchinatk sup[t]it ascultaria
inpkrktiei sale, cum au fost si mai dennainte vreame. Deci, purcegknd
acesti 4 boiari, fiind in citlittori[e], ear, in urma lor, s'au rkzkbOlit $erban-
Vo l[k]; plinindu -sit 2 sitptitmitni, la MO Oc. zil[e] 29, B[e]n. 7197, luni demineata,
la 2 ceasur[i] din zi, pritstkvitu -s'a erban-Vod[k], dkndu-s[i] fericitul
suflet in mina lui Dumnezku. R*1-mwe erw namorr. Deci, intkmplkndu-sit la
pristkvirea lui pitrintel[e] mitrdpolitul Theodosiia si frate-situ Costandin
CantacuzinO, biv V[el]- Stolnic, si tot (sic) boiarii lui, numai de ckt mearserk
la Sf[it]nta Mitr5poliia, si porkncirh de stritnserit toti citpitanii de la t5ate
ceatele si-1 (sic) multime de boiari, mari si mici, si din slujigiri, carii sit
titmplase atuncea venit dupre in t[a]re, si toti negutktorii....
Urmeza povestirea alegerii si intronarii lui BraneovOnu, povestire
forte bogata si interesanta, care nu se 'Ate asemena 3U descrierea
oficiala, mult mai putin intinsa, din Grecenu, si intrece chiar expunerea,
mai viOie, mai naturala, care deschide Memoriile lui Radu Popescu.p}
(1) Reproducein textul dat de ms-ul din Oradea-Mare.
(2) Asupra acestor cronice, asupra atributiunii Istoriei Terii-Romanesci de la anul
1689 incoce, continuata de un Anonim (Magazin, V) lui Popescu, vedi mai departe.
Natura subiectului me silesce a atinge ast-fel lucruri, cari nu vor fi lamurite decat
in alte parti ale acestui memoriu.

321 CRONICELE MUNTENE 19
Adunati, cum s'a veclut, la Mitropolie, frunta§ii terii se intilnesc
aid cu un Capugl-Bap si cu Ott agalb. turd , precum §i cu Patriarchul
bizantin Dionisie. Ei merg cu toth la acel ag[k] turcu de-i spuserk
de moartea lui Serban-Vod[k] si intrebark de sfat, sk-i inveatk
cum ilOr face . Turcul poruncesce, 1n calitatea lu' de repres ntant improvisat
al Suzeranului, ca fkrk zkbavk sk-§ rkdice D[o]mnu t[a]rp,
sk nu carea cumva sk s[e] prinzk vre-o smintealk, Cket t[a]ra iaste
r)colitk de vrkjmmil Impkrktiei . Primind acest respuns, eI n'avurk
cum face intr'alt chip §i, sfatuindu-se, aleg pre un boiar arum e] jupan
Costandin Brkncoveanul, Vel-Log[ofkt]..., ckci-1 §tiia tot Ck iaste
intelept §i sit trage din 6drasliia d[o]mneasek . Alegendu-1, i se inchi
nard, §i tot ca c'un glas ziserk: Intr'un teas bun sk ne fie Mkriia Ta
D[o]mnu pknk la adknci bktrkneate . Adus la Mitropolie, Teodosie-1
introduce, luandu-1 de 'nand, in altar, prin poarta mare inphrkteasek .
Constantin-Vocla II, Basarab ca §i eel dintaiu, din predecesorul caruia
isi coboria nemul, Incunjura altarul, sdruta masa sfinta, Evanghelia
§i crucea, ingenuchiand apoi inaintea pristolulut, di au cetit
m[o]l[i]tvie de domnii asupra capului Patriarchul, incoronatorul Luperatilor
creOinT, care mantul bine-cuvintandu-1 cu o bine-cuvintare ce
nu-0 aduse rodele.
Apoi, noul Domn se a§eza in Scaun si i se canta MHOra Arra. Boerii
venird de-i sdrutara maim. in curte, uncle e§1 apoi, preotil it pri
miry cu cantdri. In biserica domnescd, intrand, el saruta icOnele
lua iard0 locul, de actun inainte cuvenit lut, pe jiltul Voevocjilor.
Urmeza cuvintdrile tinute de Constantin- Vocla §i catre el, cuvintart
earl lipsese in Grecenu §i pe can Memoriile hit Popescu to dau altfel.
(1) Reludm iara§i reproducerea integrala.
Atuncea Costandin - VCclk au strigat ektrk tot boiarii cu glas de bunk
cinste, zickndu-le:

20 N. TONGA 322
Boeril jurara unul dupd altul pe Evanghelia puss in mijlocul bisericei,
credinid fi dreptate, dknd la mkna Domnu-sku *i 5 scrisoare
a for incredintatk, precum iaste mai sus scris . Apoi W.Vs lumea merse
la Curte, unde se saruta din noil maim Voevodului, cu cuvintele: «intr'un
teas bun Sk ne fie D[o]mnu §i Sk ne stkpkneti cu bunk pace in toatk
viata Mkrii Tale . Dupa acesta ceremonie, Brancovenu poruncl logofetilor
domnesci a scrie < ckrti pre numele lui la toate turgurile §i la
toatk t[a]ra, dkndu-le veaste de prestkvirea lui *erban-Vad §i de D[o]m-
[n]iia n6a6 a lui Castandin-Voevad .
Cronicarul povestesce acum cu pietate ingroparea acelui care i-a
fost pOte un stapan iubit, a lui *erban-Voda; ingropare, in privinta
cgreia Grecenu, omul lui Brancovenu, arunca in trecat cate-va Cuvinte,
pe cand Radu Popescu se bucura cu acest prilej do caderea vrajmwilui
nomului seil. (1-)
(Rkdicat-au cinstitul trup s, scrie el,

323 CRONICELE MUNTENE 21
la expediarea lui Preda Spatarul, vkr cu Costandin Voevod , pentru
a da noue instructiuni ultimilor soh trimesi la Viena de Domnul mort.
Vine, dupa acesta scurta pomenire, pan giricul final al 's oevodulm
Serban:
[*erban-Vod[k] au d[o]mnit ani 10, iar vrksta lui chnd au murit au fost
de ani 55, iar, tend au fost el Domn, au pktimit mai vrktos pentru t[a]rk,
Ch vrkjma0i nu-1 lksa, ce-1 nkckjiia in tot fealiul ca sk-1 surpe din D[o]mnie,
Sk potk hrkni (sic) Cara mai vrktos Grecii t[a]rigrkdeanii; iar Dumn[e]zku
tot nu 1-au lksat, nici da mijlocul, ce pre Turcii ii biruia cu bani,
iar pre Greci ii biruia cu alte metevgur[i] ; pre to vrkjlnasi lui i au
s[u]pus : pre unii cu mortea, pre altii cu inchisoarea, cut nu mai putea
sckpa nici unul; §i de frica lui Sk ascundea to in toate gauril[e], Ck-i de
dease D[u]mn[e]zku minte si chibzuial[k] mare, §i chipul 1pi era groaznicu,
cknd sktkrease (sic) §i pkgknii §i alte tklrk, si in zilelelui (1) nimea n'au cu-
tezat Sk calkce t[a]ra, vine la moartea lui. Iar Domna Mariia si cu fiiu- sku
Ghiorghie §i cu 4 cocoane au rkmas in urma lui erban-Vodk cu jale §i
cu multe lac[r]kmi vkrsate. Iar Costantin Vodk inch nu i-au lksat k fife
atkta obidit pre cum au fostk mai nainte alte D[o]mne rkma e skrace de
D[o]mni lore, ce 1-au dat mare cinste, §i nu o lksat pre D[o]mna Sk o bun -
tuiasek cineva, ce 5 lksat in casa ei se odihneasck in casa ei, cu coconii, §i
Skl tie satele §i mosiile §i tot ce va avea cu bunk pace ; a0jderea §i slu
gile ei, cute au avutk, le-au fkeutk ekrti D[om]n[u]lk ca Sk slujasck aicei
Case,pknk ce vor fi....
Aim se opresce opera continuatorului cantacuzinesc . c le din urma
cuvinte ale lui sunt lauda Domnului seu. Aceste cuvinte el le-a scris
de sigur, inaintea anului 1689, cand bunele relatium dintre D6mna
lui Serban si ruda sa de pe tronul munten incetase, facend loc unei
dusmaniI adinci, care nu se stinse nici odata cu desavirsire. Numai
a doua di dupa proclamarea lui Constantin-Voda se putea vorbi a, a
cum vorbesce cronicarul de purtarea lui Brancovenu fata de famlia
aceluia caruia ii urma in Scaun. Mai tardm, partisanh lui Constantin
isi adusera aminte ca Demna Maria era Seibca de foliu, de la INicopoe,
fata Ghetit negutatoriul de abale (2), uitand cu totul ca INi
copolitanul si negustorul fusese clucerul Gheta si jucase un rol in-
semnat in politica patriei sale de adoptiund.,(3) Iar prietenh DOmnei,
(1) qi in zilele lui e repetat de doue off.
(2) Grecenu, p. 136 Domnul a veclut aceste rinduri defaimatore si
in be de Ghena, cetesce Ghefa.
(3) Anonimul, p. 7, 11 ; Const. Capitanul, p. 368, 373.
le-a ap °bat.

22 N. IORGA 324
cars erau §i prietenii lui Balacenu, se grabira sa afirme cu on -ce
prilej ca mortea lui *erban-Voda nu fusese curata §i ca tronul lui
revenia de drept tinerului Principe Gheorghe, Beizadeaua Iordache.,(1)
Dar aceste simteminte nu cuprinsera inimile membrilor familiei domnesm
decat dupd 1688.
Cum vom vede, Grecenu incepe opera sa de la mortea lui erban-
Voda, §i cine voia sa lege, ca autorul corpului de cronice de care
vorbim, cronica acesta a Cantacuzinilor cu cronicarul Brancovenului,
trebuia sa fixeze legaturi 0 sa faca supresiuni, neaperate Si uncle §i
altele. MAa cum s'a procedat pentru a face ast-fel o opera mai cornpieta
decat corpul de cronice oficial format din porunca lui Constantin-
Voda ( Anonimul., a§a cum e publicat in Magazin, §i Grecenu).
Manuscriptul Mitropolitului Antim incepe un noil capitol, intitulat :
De aicea inceapem de poveastia celor 4 boiari carii au mersu la Beciu,
trimi§ de Serban-Vod[k], se face jalbk §i plkngere la impkratul nemtesck
pentru skraca de tam, Ck, impresurknduo din toate [pkrtile] pkgknii
de Turci §i Tktarki, ckt nu mai putea se -i sature de nie[i] unele ,
cu cuvintele: i, mergknd ace§ti boiari soli la impkratul nemtescu,
anume Iordache Cantacuzino, Vel-Spkt[ar], frate lui Serban-Vod[k],
§i ginere-sku Costandin Bklkceanul, Vel-Agk, §i nepotu SkU *erban
Cantacuzino, biv Vel-Ckp[i]t[an], si $erban Comisul Vlkdescul, pre carii
i-au trimis la mega Oct. 31 (?) 4-kfr 7197, §i solii ace§tia mkrgknd in
solie, pill.% au ajunsu in Ardeal... Continua, cu putine schimbari de
stil, capitolul 2 din Grecenu; dar, cand ajungem la mortea lui erban-Voda,
intilnim un adaos : precum iaste scris mai sus, uncle Sk
scrie de moartea lui.. Capitolele 3, 4 0 o parte din capitolul 5 al cronicei
oficiale brancovenesci sunt prescurtate, pentru a nu repeta lucruri
spuse inainte cu destule amanunte. De la capitolul 6 incolo,
avem, cum am mai spus, cronica lui Grecenu.
In fine, un alt manuscript, ms. 196 al Academies Romane, dupd ce
reproduce in tote textul manuscriptulul copiat de Mitropolit, pang la
sfir§itul cronicei lui Serban-Voda, continua acesta cronica printr'un
Grecenu prescurtat §i deosebit pe alocurea, oprindu-se la retragerea
lui Heissler, cu cuvintele : Au dat dosul fugind prin Tkrgovi§te, de n'au
mai deseklecat.>
Acest sfir§it chiar e deosebit de textul lui Grecenu §i, pe cand
(1) Acusarile in operele lui Dimitrie Cantemir si ale lui Radu Popescu. Cf. si Del
Chiaro (omul lui Stefan Cantacuzino totusl) : avvelenato da' suoi, come dicono
mold ,

325 CRONICELR MIINTENE 23
acesta da numal, vorbind de intrevedorea de la Draganesm, cate-va
rindun earl nu spun mare lucru, manuscriptul nostru descrie precum
urmeza intrevederea :
ArktAnd acel ghenerales mare dragoste tetra Costandin-Vod, rugndu-1
cu toatk credinta ca sit -1 inveatk ce va face; si au spus adevkrul, Ch aceastk
venire a lui cu °stile 0 au fkcut pe minciunele Bklkceanului, Ck el s'au lkudat
cum, dupe ce va veni aicea in tare, Sit va inchina la dinsul toatk boerimea,
toatk Cara; iar n'au fost asa. Deci Costandin-Vod inch i-au spus
tot adevkrul, cum ck Tktari vor SI% vie in tark la dknOi §i, fkcmndu-i mare
cinste, 1-au ospktat; si s'au intorsu iar la Bucuresti, cu mare frick....
Se pike filch. Ore numele compilatorului, scriitorului in parte al acestui
corp de cronice ? E adeverat ca omul nu trebue sa li fost o inteligenta
alesa, nisi un strapic carturar, dar §i omen" ca el nu erau prea numer41
pe acele timpuri. 0 cercetare atenta intro logofeth can incunjuraii
pe $erban-Nods caci Anonimul n'a fost, de sigur, un boor mare,
precum n'a fost un carturar de§tept nu va fi inutild. Actele publice
i private pastrate in archivele Cantacuzinilor §i incorporate in Genealogia
for pretiOsa no permit acesta cercetare.
Vom intilni mai jos numele lui Constantin, fiul lui Stoica Ludescul,
omonimul lui Constantin Capitanul, cronicarul, dupa acesta insu§".
Acest Constantin, pe care Anonimul it numesce insa Constantin Slugerul,
fu acela care aduse neaVmptata veste a domniei muntenesci
a lui Duca. Banuit de boerh vrajma0 Cantacuzinilor ca vine cu stirs
false, cu minciuni , el fu arestat de ace" can. poste putin oraq sal'
caute scaparea poste granita, pus in butuci, luat, cand siguranta
nouei domnii fu dobandita, in fuga catre Ardelul ocrotitor, §i liberat
abia la Curtea-de-Arge§.
Ludescu tatal a fost un personagiu cunoscut, §i Constantin Capitanul
it pomenesce §i pe el, vorbind de acest incident tragi-comic. El
era pe langa Cantacuzin" un om do incredere, parta§ al bucuriilor,
ca §i al restriOilor famine'. intro partisani" Cantacuzinilor trime§i la
ocna in diva de 15 (25) Iulie 1672, cand se aresta familia, avem, pe langa
socrul lui Mateiu Aga, pe langa socrul lui erban Logofetul, qi pre
Stoica Logofetul Ludescul, care au fost slugd batrand la casa raposatului
Costandin Postelniculv.m.y
Acestui Stoica insa i se dadea §i sarcina de a redacta documentele
solemne ale famine', acele can aveau nevoie do o forma literara ma'
(1) Anonimul, p. 8 9. ,Staico logofetul Ludescul , in Const. Capitanul, p. 368 9.

24 N. IORGA 326
alosti, mat ornat6. Sub un act do impartire din 1668, cuprins in Genealogie
ci , iscale ce ,Si Stoica : beitreina sluga Dumnelor Stoica Ludescu
logofet . Cu aceea0 calificatiune de batranul sluga Dumnelor Stoica
Ludescu , logofetul i§t insemnd numele sub invetatura stapdnei sale
DOmnet Elena, redactata la plecarea in hagealicul de la Ierusalim,
invetatura care nu e un document ca on -care altul, ci o adeverata
bucatd literard., un lucru me§te§ugit.,(2) Cand Cantacuzinesch hotarird
alcdtuirea unei cronice a Orli din punctul for de vedere, la cine se
puteau gandi ell mat lesne decat la acest harnic, modest §i ore-cum
priceput la scris logofet al easel ? Impresiunea ce se desface din cetirea
ultitnei part] din cronica anonima, parte care e redactata de cornpilator,
e toeing aceea ca cetim opera unei devotate slug]. beIrdne ,
ca logofetul Stoica.
i in sfir§it, cum se pote explica alt-fel mentiunea in Anortim a
lut Stoica xn propriile cuvinte cu care el ins4i iii infdti§ezd numele
? (2r)
II. Cronica lull Brancovenu.
inainte de a yeni la cronicele partidultn opus: a Bdlenilor intaiu,
a particle]. anti-cantacuzinesci fara capetenie pe urma §i, in fine, a
lut. Nicolae Mavrocordat, sa studiem continuatiunea Anonimulut de
Radu Grecenu.
Dintr'o veche familie boeresca, frath Grecent jucara un mare rol
politic §i cultural in a doua jumatate a secolulut al XVII-lea: traducetort
de cart]. sfinte, in colaboratiune cu deosebite alte persOne, eclesiastic.e
(intre ele duhovnicullut Branco-ye-nu: Mitrofan (nu Gherman)
Nisis C4) ) §i laice (Pravoslavnica meirturisire a lull Petru Movila a
fost tradusa din grecesce de Radu §i de Constantin Cantacuzino), ell
ocupara sub *erban-Vodd, dar mat ales sub Brancovenu, locurt de
frunte in Curtea Domuulut. *erban, ajuns Mare-Logofet, It'd in casatorie
pe a §eptea Rica a lut Constantin-Vocla. *tefan Cantacuzino, suc-
(1) Genealogia, p. 127.
(2) Ibid , p. 379. Documentul are data de 1 Septembre 1682.Un alt redactor de
Ural de familie, care alcatuesce una singura, mat putin importanta, e Stefan Ieromonachul
(ibid, p. 363).
(3) Nu cred necesar sa discut atributiunea cronicei la diferitt caplet), facuta in
trecat de Balcescu (Istoria tut Michaia Si
Magazin, I, p. 393, nota).
(4) Del Chiaro, prefata. Mitropolitul Mitrofin era Episcop titular de Nisa inaintea
ale °erii sale archipastoresci (Magazin, IV, p, 51).

327 CRONICELE MUNTENE 25
cesorul Brancovenului, era casdtorit cu Pduna Grecenu, fiica unuia
dintre frati. (.1)
Inca de sub erban, Radu ar fi primit o sarcina istorica. Domnul,
nemultdmit de chipul cum se infatisaii in Anonim, inceputurile terh
si vrend, in on -ce cas, sd dea o basd sigurd unui viitor istoric al terfi,
l'a insdrcinat, asigurd d-1 St. Grecenu, biograful strdbunului sell,
cu alcatuirea unor liste comparative de date culese din cronice, documente
si inscriptiuni. Un manuscript cuprindend aceste liste s'a
pdstrat si a fost descris de d-1 Grecenu in biografia citata El cuprinde
material pentru istoria Terii-Romanesci pand tarditi in secolul al
XVII-lea. Am spus aiurea ca pe basa acestor liste comparative s'a
scris in secolul al XVIII-lea o cronologie critica, superiOrd, pentru
timpurile vechi, ca informatiune, cronicelor anteriore.
Sd lasam insa la o parte acesta cronologie tabelara, de care va fi
vorba Si mai departs si care nu -i apartine in realitate, si sä ne ocupam
de cronica oficiald a domniei Brancovenului, scrisd de Radu, din
ordinal Domnului acesta o $i spune in prefata tiparitd, ca o continuare
a letopisetului anterior, pe care-1 citeza si in acea prefatd, dandu-i
numele de cleatopisetul terii .
Cronica anonimd, fares ultimele inadiri neoficiale, mergea pand la intercerea
in Ardel a Generalului imperial Veterani. Scim din socotelile
Brasovului ca Imperialii erail in Tera-Romanescd in luna August 1688.
La 6 Septembre, avangarda lui Veterani incepea a sosl la Brasov.
La 21 Septembre Generalul era la Bran si la 28 intra in Brasov.,(2)-
Romanea de facut legatura cu domnia lui Brancovenu. Grecenu
povestesce deci trimeterea ambasadei la Viena (12 Octobre) si mortea
Domnului (29 Octobre st. vechii1). Apol incepe a tracts subiectul ce-i
fusese incredintat de stapanul sett.
Biograful oficial al lui Constantin-Vodd a descris in lucrarea lui
aprOpe tOta domnia acesta lungs si prosperd. Cel mai complet din
manuscriptele ce poseddm, manuscriptul autograf de la Biblioteca Academiei
Romano, merge pand la Pascele anului 1713 (5 (16) Aprilie), cand
(1) Dupa. Del Chiaro, p. 43. Dupa Genealogia Cantacuzinilor (p. 561), ar fi fost
sores lor.
Biografia fratilor Greceni, care se pote forma forte amanuntit, ar cuprinde prea
mult loc si, pana la publicarea materialului inedit ce poseda d-1 St. Grecenu, ar
fi incompleta. V. semnaturile for in plansa de la memoriul precedent. Cf ibid ,
p. 243.
(2) V. memoriul precedent, p. 235.

26 N. IORGA 328
Domnul so intOrse din Tirgoviste la Scaunul WI din Bucuresci. ft) Cum
se cie, Pascele urmatOre trebuia sa le petreca Domnul in teribile imprejurari.
Povestirea e bine orinduita, de un carturar dibaciil, in capitole,
dintre can fie-care are un cuprins bine definit. In manuscriptul pe
curat, din care s'au pastrat in compilatiunea lui Nicolae Mavrocordat
numai 48 de capitole, singurele tiparite, capitolele au numere de
ordine gi tole mar multe dintre ele si un resumat al continutului. E
o cronica scrisa cu ingrijire, cu respect pentru adever si cu un Orecare
simt al former; Brancovenu nemerise bine alegendu-si istoricul
domniei.
Iar, data astepta complimente, Brancovenu nu s'a inselat nici in
acesta privinta, dar Grecenu a avut bunul sims de a nu presara pe
rind in cronica aprecierile elogiose, in dose midi, ci a descarcat, intr'o
prefata inedita, pe care Nicolae Mavrocordat a amputat-o fara crutare,
tOta povara recunoscinter sale pentru binefacerile stapanului.
Nu posedam in romanesce acesta opera encomiastica : suntem siliti a
o analisa in traducerea germana pastrata, in done exemplare, la Brasov,
in Biblioteca gimnasiului evangelic de acolo. (.194
Prefata, iscalita de prea smeritul rob al Mariei Tale Radu Logofetul
din Greceni , e redactata in Minna anului 1698, cand cronicarul
oficial infatisa Domnului istoria color deco ani dintai ai stapanirii
lui, fagaduind a continua si mar departe sarcina de registrator al
vietii de Curte./3)' Ea incepe cu abstractiunile familiare unui carturar
din acea vreme : banalitati de scold despre dp Tip, despre bogatie si
bunatate. Apoi arata cum simteminte de gratitudine provocate de
acesta din urma insusire a Voevodului Pad adus sa scrie cronica. Va
fi vorba in ea numai de faptele lui Constantin-Voda insusi, lasandu-se
la o parte meritele inaltatei lui familia, care despre tata se cobOra
din Basarabi, iar dupa mama din imparatesca -vita a raposatului
(I) Am creclut indiscret a cere d -]ui St. Grecenu perinisiunea de a vede manuscriptul,
tot a5a de complet, mi se spune, pe care-I poseda d-sa; d-I Grecenu prepara
de multa vreme o editiune critica a cronicei rude' sale, Logofetul Radu.
(2) V. descriptiunea manuscriptelor in lista de la sfirsit. Manuscriptul Academies
n'are nici el prefata desvoltata.
(3) In welcher Historie, nachdem ich das zehende Jahr dero Regierung erreichet,
etc. Noch weiter zu continuiren Dero lobenswiirdige Thaten und hocherleuchtete Politike
und gutte Wercke, die da bis an das Ende Dn.° Lobon
und ho hes Alter
folgen werden,

329 CRONICE[ E MUNTENE 27
intru fericire Joan Cantacuzenul , merits cart au fost povestite de
altil, straini Si Greci. (1)
Marginindu-se deci numai la istoria patronului seu, Grecenu observa
de la inceput, ca politica Marie]. Salo se potrivesce deplin cu invetatura
lui Democrit, care spune in respunsurile sale cä Domnii §i povatuitoril
de sera trebue sa fie tot-deauna cu grija, §i anume forte
cumpliti fata de du§manit terit, tar fata de suptii bland].
Si a§a. tine Maria Sa fgra grija TOra-Romanesca. Nu ingrozesci supu§ii
ca alti Doninl (2), ci cu iubirea iti ca§tigi inimile lor. Mai departs
spune pomenitul Democrit ca acela do care toti se tern, acela trebue
O. se tema §i dinsul de toti; la can vorbe se invoesce §i Aristotel.»
k-3) Dupd acesta, nedibacie curiOsa, autorul aduce inainte mo
tivul pentru care Demostene recomanda Principilor virtutea pentru
ca, daca vor fi maziliti, ei sa pastreze totu§i un nume bun intro omens,
cum aflam dovadd despre acesta Si in istoria Imperatilor cre§tini (61-).
Constantin §i Iustinian, pe urmele carora s'a indemnat §i Domnul a
merge.
Grecenu pomenesce apol, devenind mai precis, ajutOrele date de
Constantin-Voda manastirilor din Ora $i straine, traducerea de cart!
«din grecesce in romanesce si tiparirea lor, darea la lum'na de frumOse
cart]. grecesci, cart nu mai fusese imprimate , infiintarea pe so-
(1) gin welcher ich vorbey gegangen bin die Meriten und Verdienste Dero hohen
Familie, welche in Ansehung des Vaters herkommt von denen Bassarabbaischen,
wie such die miitterliche Linie, welche aus Kayserlichen Stamm herriihret des
hochseeligen Johann Kantacusenul ; derer grosse Thate und Politien von andern
alien historicis sind beschrieben, nicht nur von Fremden, sondern auch von denen
so glaubwiirdig in Griechenland geschrieben haben.
(2) Evidenta alusiune la strasnicul Voda Serban. V. mai sus, p. 393 si Del Chiaro:
La di lui maestosa statura e terribil tuono di voce . . . Quella smi urata statura e
que' grand' occhi, cite mettevano spavento, uniti a quell'orribil tuono di voce.
(3) Ich versichre dass die Politic Ihro Durchlaucht mit der Unterwei ung Demo
cati (sic) recht iibereinstimme, der da in seinen Antworten meldet die Herren und
Landpfleger sollen zu alien Zeiten sorgfaltig seyn : nemlich gecren die Feinde des
Landes sehr eifrig, gegen seine Unterthanen sanftmcithig und liebreich . Und mit
diesem Idioma halten sie das wallachische Reiche ohne Sorge. Du jagest nicht Furcht
ein ihren Unterthanen, wie andere Fiirsten, sondern pflegest durch Liebe die Gemii
ther der Burger dir zu verbinden. Weiter saget gemeldeter Democritu : Welchen
Alle fiirchten, der muss sich auch vor Allen fiirchten. Welchen Worten auch Ari
toteles beystimmet
(4) g Denn, wofern sie von ihrer Macht abgesezet wiirden sie demnacl ein ut
tes Lob unter den Leuten behalten mochten wie wir auch in der H. torte der
christlichen Kayser hievon Zeugniss finden.
$i
iubitom...

28 N. IORGA 330
cotela lui de multe stole, slavonesci (serbesci) §i grecesci , binefaceri
pe can le continua. Invetatul boer gasesce mijloc sa mentioneze in
poclonul seu literar, pe langd scriitoril pomeniti, pe Psalmist, pe Grigore
Teologul, pe Ioan Gura-de-Aur, pe Platon. Totul se mantue cu
uran pentru Domn §i ai lui.
Cat privesce spiritul istorisini ce urmoza, e spiritul pe care l'a voit
Domnul, care controla, cum vom ved6, in chipul eel mai scrupulos, lucrarea
istoriografului §i, la nevoie, ii dadea de mai multe on s'o refaca.
Asa fiind, un studid asupra simpatiilor, antipatiilor, vederilor politice
si sperantelor lui Grecenu, ne da felul cum void. Curtea sa se considere
imprejurarile. E un Monitor Oficial , forte putin ipocrit, din care resar
limpede ideile §i simtemintele Jul Brancovenu.
S'a afirmat ca Brancovenu a fost unul dintre eel cari inlaturard prin
otrava pe Serban-Vodd. Motivul crimei ar fi fost politica prea sinter
crWina, prea imprudent nemtesca pe care o faced. Domnul. Dacd ar
fi adever in acOsta banuiala, ar trebul sa gasim desaprobarea acestei
politir e in cronica oficiala, care e, cum am dis, de o sinceritate de multe
on crudd. Dimpotrivd, pomenind de pasul eel mai indrasnet al lui
Serban in legaturile-1 cu Curtea din Viena, de trimeterea ambasadei so
lemne din Octobre 1688, Grecenu, deci l3rancovenu insu§i, socOte ca
mesura era luata pentru binele terii, (1)
Cronica oficiala nu condamnd deci legaturile cu Nemtii, cari, in calitatea
for de cre§tini, i se par preferabih paganilor lacomi de la
Constantinopole. Dar legaturile acestea le aproba numai intru cat ele
nu aduc ocupatiuni, erndri, aprovisiondri, intru cat nu chemd in Ora
pe Ta.tari, can sa prade ceea ce a remas pe urma oOirilor crestine .
Lucrul se vede lamurit din descrierea expeditiunii lui Heissler.
Tot]. cei ce aduc pe Imperial): in Wei sunt zugravip in colorile cele
mai negre. In rindul intaiu, acela asupra caruia se vede ca Brancovenu
arunch t6ta respunderea : Constantin Balacenu, ginerele lui Serban-Voda
§i unul din sal din Octobre. Grecenu spune cum vestea de
domnie noudi a bucurat pe toti solii, afard din Constandin Aga Balacenul
, care avea planurile sale (anume tutela tinerului lordache, fiul
lui erban §i cumnatul see), care la mare mahnire ail venit §i in zavistie
vrajma§ul adeverului Diavolul Pais
adus, §i cu tot feliul de
vrdjmasie asupra feria §i a domniei s'au intors . El face ca o parte
(1) V., asupra legaturilor anteriore ale luI erban cu Curtea imperiala, memoriul
penultim, p. 231 si urm. si Apendicele la memoriul precedent.

331 CRONICELE MUNTENE 29
din soli sa fie opriti de eel. marl la Viena; consciinta gre§elir sale
II aduce O. nu cuteze a revenl langa Domnul seq. Ungurul Ladislas
Csaky, care intovara§esce pe cel-lalt sol liberat din Viena, e un om
viclen §i in§eldtor §i mare mincinos . Socra, aliata politica §i pov6tuitOrea
lul Baldcenu, veduva hit Serban, e zugravita ca o SerbOic,i,
de feliu de la Nicopole, fata Ghetii negutitoriul de abale , cand scim
ca, on -care i-a fost originea, socrul lui Serban, Gheta, a fost boer de
al teril §i §i-a petrecut vieta in luptele de par de ale boerimii muntene.
Heissler e un om trufa§ §i lacom , care se unesce cu vindatorir
terii , ascultd de promisiunile viclene ale Agar Mac 6nu, se cobora
din Campulung la Bucuresci pentru a sprijinl intentiunile politico ale
acestuia. In descrierea §ederil Imperialilor in capitals, e vorba do
fumurile marl ce acel mueri [Thimnei lrll Serban] urla prin cap , de
vinturile bdlacinesci , de planurile de a prinde pe Constantin §i a
salt° de la Nemti domnia pentru Iordache.
Cu tot atat de putina reservd oficiald, cu tot atat de limpede destainuire
a pasiunilor, e scrisa §i expeditiunea din ArdOl. Lupta de la Zernesci
e o biruinta minunata §i grabnicd , un triumf al causer color
drepte; Heissler, prins, cdruia Domnul ii dä mana,, rkpunde trufa§,
ca un bolnav de megalopsichie ; Balacenu e ucis fard a lua parte la
lupta, ceea ce se pared Curti): a fi un sfir§it prea onorabil pentru un
du§man : Nu sta in rdsboid, ci mar de o margine . Fugend e ajuns
de Turd, earl red Kati tdiat §i l'au fdramat . Capul mortulur e trimes
la Bucuresci in vederea tuturor , insists Grecenu, care mentioneza
proverbul: Cine sapa gropa altuia cade singur intr'insa . Si cronicarul
domnesc face urmatorul epitaf neertator invinsului: Creded
in avere, §i in cal, §i in arme, §i in vitejii, §i in fantasir nebunescr,
§i nu scia ca nu este Dumneded inaintea celor co nu se tem de dinsul.
Cu cata placere descrie cronicarul intronarea solemnd §i inutild a
lur Erneric Tokoly, candidatul turc la corona Ardelulur, intronare pe
care a vedut-o, pe atat de aspru e cu noul Craiu §i soldath set,
cand ace§tia prada la intors. Grecenu expune pe larg pradaciunile
paganilor Crutr , plangerile Domnului, ordinele date de acesta slujitorilor
pe Cruti a-r maceldri , tentativele zadarnice do impacare pe
can le face mai tardiu Tokoly ( dar cu co obraz ! ).
Mal departe, letopisetul domnesc nu ascunde competitiunile pentru
tron, vorbesce de intrigile pentru Scaun ale lur Staico Paharnicul, care,
in staruintele sale, nu se uita ca nu so dau acestea flier celur ce va,
nicr celui ce alergd, ci cur va Dumnedeu . Ura dintre Cantemir, Dornnul
Moldover, §i Constantin-Voda transpare din cronicd, unde se arata

30 N. IORGA 332
sprijinul dat de eel dintaiu vrajmasilor lui Brancovenu si lupta de
la Porta, in urma careia Cantemir remane rusinat . MOrtea domnesculul
adversar al lui Constantin e aratata ca o scurtare do vieta
necuviesa . Originea lui Cantemir e spusa fa' incunjur, ca o defaimare
: IMAM hergheleghl, apoi lefeciu, apoi si cells la stOgul spatares°
aicea in tOrd au fost . Un resunet din vechia dusmanie a Cantacuzinescilor
se intimpina aim in caracterisarea lui Dumitrasco Cantacuzino,
fostul Domn moldoven, Dumitrasco Teirigreidenui din Anonim,:
om reu si Cara frica lul Dumnecleil . Dimpotriva, Grecenu are
numal laude pentru ocrotitul 0i, in curind, ginerele Braneovenului :
coconul Io Costandin Duca-Voevod . Mai departe, caderea definitiva
a lul Tokoly, toemal ca a luceferului,, e salutata cu multamire.
In al doi-spre-decelea an din domnia lui Brancovenu (Oct. 1699
Oct. 1700), se intimpla iarasi una din multele tentative neisbutite de
a lua domnia bogatulul Voevod. in acesta conspiratiune erail amestecati:
un boer de ter* ruda cu Domnul, Dumitrasco Corbenu, fratele
Banulul Vintila, sotia acestuia Tudosca, un Turc ce se gasia in Tera-
Romanesca, sotia lui Iordache Ruset, fiul lul Antonie-Voda (o fata a lui
Grigore Ghica), mai multi boeri marl, ca: dol $tirbei, Radu Popescu, cronicarul,
atunci Clucer, Grigore B Menu, .5erb an Herescu Alateia Corbenu,
Vlaicu Armasul si, in fine, influente pers6ne grecescl din Constantinopole.
Planul fu descoperit de Turc si, cand veni ordin de la Porta
sd se trimeta tanguitorii, Constantin-Voda ii trimese fard fried pe toti,
dupa ce-si luase mesurile. Inaintea acestel deputatium numerose, vraj-
mash lul Brancovenu isi perdurd cumpetul. Boeril fura trimesi inapoi,
si Domnul, judecandu-i, inchise cat-va timp pe unii dintre ei : Dumitrasco,
Grigore Balenu si Radu Popescu. Un aga, trimes in ancheta,
gasi tOta dreptatea Domnulul.
E interesant felul cum a trecut acest fapt in cronica oficiala. Inteo
prima versiune, Grecenu povestia lucrurile fara ineunjur : incepond
printr'un mit cu inteles, el dadea tote numele : Dumitrasco, neastamperata
lul sotie: spurcaciunea de jup[a]nesa a lul Dumitrasco,
Tudosca , Domnita, fata lul Grigorie-Voda», etc.§Afacerea era expusa
pe larg, cu tote peripetiile consecintele sale. (-2)
I nsa Domnul, care ertase si
chemase si in boerii pe unii dintre vi-
(1) Del Monte (v. acest memoriu, capitolul consacrat cronicei sale, nota 1) arata
(Magazin, V, p. 59) pe Mistureii din Heresci ca al treilea dupa Domn ca bogatie... de
Iigani (sub ierban).
(2) Ms. citat al Academies.

333 CRONICELE MUNTENE 31
novati, void ca lucrul sa fie ingropat apr6pe cu totul, ca nuine macar
sa nu fie pomenite. Grecenu refdeit capitolul: in noua versiune, el vorbesce
numai, inlocuind mitul cu spusele filosofilor , de unit Greci
vrajmasi pamintului acestuia
neplacutului incident. (1)
si trece forte grabitcdupa ordin, asupra
Tot in dupla versiune, si intr'o dupla versiune tot asa de interesanta
pentru combinatiunile i reticentele Domnului, ne e pastrata cronica
lui Grecenu, pentru anil 15 pand la 19 din domnia lui Brancovenu
-
(1703 1708). (.2-)
inainte de a ajunge insa la acesta versiune indoita, avem do la 1701
'Ana la 1703 declaratiuni interesante relative la Moldova. Antioh, feciorul
lui Cantemir , succesorul ccoconului, Duca, e inPgrit cu o pasiune de...
gazeta. Razimat pe autoritatea lui Solomon, Grecenu afirma ca Antioh-
Vodd sugea sangele saracilon, ; boeril de temeiu pribegesc. Unit
cu omens importanti din Constantinopole, Domnul Moldovei face intrigi
contra lui Brancovenu, multumita caruia e mazilit. Duca revine, dar
un Duca noti, cu veleitati de libertate, un Duca, care nu mai e ginerele
lui Brancovenu. Grecenu it maltrateza in consecintd : el ne trans-
mite intaiii cunoscinta ,ccelor faro de socotela lucruri si chivernisiri
ce se faced de Constantin Duca-Vodd ; ne destainuesce apol nemultumirea
cu acesta purtare, pe care o simte Constantin-Voda Vedea
cum s'ar dice de omul Mariei Sale facendu-se lucruri necuviOse . Nea_
perat ca Domnul munten primesce ca pribegi pe aceiasi boeri moldoveni,
pe cars ii condemnase ca ministri ai lui Antioh. Urmeza, intre
cei doi vecini, cuvinte parintesci de invetatura de o parte, cloyedi
none de telpiziia sau, mai bine sa dic, blestemdtiia cea grecesca , de
alta. Se scie ca in curind Duca fu inlocuit prin Michaiii Racovita.
Caletoria fortata a lui Constantin-Vodd la Adrianopole, in 1703,
fu unul din momentele cele mai pericul6se din domnia lui. in descrierea
acestor evenimente apare iarasi deosebirea celor done versiuni.
Intr'una, dumanii, de la Porter provoca chemarea lui Brancovenu.
Urmeza amanuntitul itinerariii al Domnului. Grecenu trece la mazilia
si
exilul lui Duca, la intrigile lui Ienicer-Aga contra lui Voda, la ca-
(1) Ca acesta versiune a remas, se vede din mss. germane de traducere din Bra
soy, cap. L.
(2) Amintesc ca cronica e tiparit5. in Magazin, II, numai 'Ana la Octobre 7208
(1699). Restul e studiat duper ms. Academiei.

32 N. IORGA 334
satoria Ancutei, fata Domnului, la mazilia lui Racovita si relatiunile cu
noul Domn moldoven, in fine la nunta lui Constantin, fiul eel mai mare
al lui Brancovenu. Cununia, ni se spune, e facuta de prea cinstititul,
invetatul si blagor.odnicul boiariti Costandin Cantacuzino Stolnicul,
mosul coconului Mariei Sale pomenitului, de vreme ce coconh dumnealui
ail fost botezat pe toti coconii Warn Sale . De aceea cere Domnul
Stolnicului ca Dumnealui insus cu cinstea batrineatelor dumnealui
sa savirsesca sfinta si legiuita cununie . Vin apoi caletorii ale Domnului,
ordine turcesci, o visita a Patriarchului de Ierusalim, Chrisant, etc.
A doua versiune e mai pe larg pentru caletoria la Adrianopole. Ea
se refera la imprejurarile numirii lui Brancovenu, .precum la inceputul
leatopisetului se vede . In ea se arata autorii intrigilor, earl
aduc drumul silit.
Cu prilejul casatoriei uneia din fetele Domnului cu Scarlatache, fiul
Exaporitului, Grecenu vorbise de Alexandru Mavrocordat, cu laude,
ca de un om mare langa imperatie fiind, sciut si invetat f6rte 11) Mai
tarcjiti, la expunerea intrigilor tesute de Antioh contra tronului lui
Brancovenu, cronicarul amesteca pe Exaporit Scarlatache murise (2)'
intro ticalosii> cari aduc pagubd terii. Data acesta, Domnul autorisa
pe istoriograful sea sa nu crute epitetele. Caimacamul a chemat pe
Constantin la Porta, prin staruintele lui Alexandru. Acesta e calificat
ast-fel : (spurcatul si vrajmasul acela Alexandru Mavrocordat, Marele-
Dragoman al Imperatiei turcesci, carele pOte fi ca si vOche pizma si
reutate asupra Domnului in inima lui hraniia . Gandul sea era sd scOta
pe Brancovenu si sa pue pre fii-seil Domn aicea in tera . Domnia noud
a lui Racovita, nunta Ancutei, sunt expuse cu deosebiri de forma. 0
competitiune la tron e povestita repede. In sfirsit, in ultimele evenimente
din acesta periOda, Grecenu scade mult din complimentele ce face lui
Constantin Stolnicul. In general, expunerea in acesta a doua versiune
e mult mai intinsa si mai amanun(ita.,(3)
Pand la campania de la Prut (1711), aflam in cronica, pastrata iarasi
intr'o singura versiune,interesante mentiuni elogiose ale lui Constantin
Cantacuzino : ast-fel, in anul 1709, la 26 Octobre, el cunund pe Balasa,
(1) P. 343.
(2) V. ibid., p. 353.
(3) Tot4i, in mss. de traducere germana din Brasov, prima versiune e admisa
(cap. LVIII §i urm.). Sa-§i fi schimbat gandul Brancovenu? Sa fi facut inlocuirea
copistul vre-unui boer cu alte pareri, care ar fi cunoscut insa brulionele Greconului?
De obiceiii §i a§a e §i natural forma definitiva e cea din urma in ins.

335 CRONICELE MUNTENE 33
fata a sesea a Domnului, cu Manolache Cuparul. Grecenu it numesce:
«cinstitul siprea inteleptulboiariu Costandin Cantacuzino, biv Vel S tolnic .
In 1710, Februarie, yStefan, al doilea fiu al lui Brancovenu, e cununat
de prea cinstitul si prea inteleptul batrin boiar Costandin Cantacuzino,
biv Vel-Stolnic .
De mult insa, o impacare se facuse cu Balacenil, cu unit dintre dinsii
macar. Dar Beizadea Iordache tragea Inca nadej de de domnie $i, cum se
scie, el nu o Ora's' nici ()data. In acest an 1710, tinerul Principe se insura,
luand pe Casandra, fata fostului conspirator, Beizadea Iordache Ruset, a
careia mama era fata lui Grigore Ghica. Era o casatorie intre dusmam
ai lui Brancovenu : descendenta Ghiculescilor, Domnii strain' si Grecii
lui Radu cronicarul, a lui erban si a Rusetescilor se incuscrira astfel.
Totusi casatoria e pomenita cu cinste de Grecenu, care arata si
solia trimesa de Domn in Ardel, la nunta.
In Moldova, dusmanil lul Brancovenu se succedau pe tron. Antioh
venise dupa Michaiu Racovita si Michaiu Racovita dupa Antioh. Grecenu
urmeza a se plange de intrigile Cuparescilor cu Michaiu-Voda. Acesta,
scos ca hair, e inlocuit cu Nicolae Mavrocordat, fiul Exaporitulm.
Cronica ()Maid muntena arata pe Nicolae-Voda venind cu multime
de Grecl Tarigradeni, iproci, iproci . In mai putin de un an, tinerul
Grec ar fi facut nu putine tiranh i napastuiri spre saracii boeri paminteani
de acolo i alta saracime;... tiran nemilostiv clic ca era . Cu
succesorul seu, Dimitrie Cantemir, cronica va fi si mai aspra.
E curios cum Intr'o cronica oficiala, precum era a lui Grecenu, s'au
putut strecura atatea judecati severe asupra Turcilor. Nici intr'un alt
letopiset nu gasim condemnari mai dese si mai categorice ale reului
guvern turcesc. Se vorbesce continuti de multul pes al terii , de
< poruncile grele , de demnitarii Sultanului, can sunt: unit omen' forte
rei
lacomi i varvari , altul om rea vrajmas crestinilor, trufas,
si 5i
blestemat, iproci . Intr'un loc, Sultanul insu §i e aratat in color' nu tocmai
favorabile. Intilnim curent frase ca acestea : Lacomia cea paganesca
la rugamintile Doinnilor si ale supusilor nu s'au uitat, ce mai mult Inca
iutindu-se.... . Dar asupra tiraniei 5i
lacomiei paganesca tine pete clic
cuvint ? Lacomia paganesca mod si satiu n'are, nici uitandu-se vie
()data la neputinta ticalosilor supusilor . 0 nem varvar, nemilostiva
si spurcata leage i ]acomie paganesca! Cand pomenesce desertarea
Camenitei de Turd, Grecenu califica lucrul de lucru nici odata audit,
nici gandit ; cand povPstesce infrangerea cea mare de la Zenta, Sean -
tea', el d3clara ca printr'insa Turch $i -au luat plata do la Dumnecleu:
Iata a lui Dumnecjeu plata aeve . Iar, cat despre simtemintele Dom-
Analele A. R.Tom. XXI. illemoriile Sect. Istoricp. 8

34 N. IORGA 336
nului la vestea luptei, iata ce cetim : «Deci Domnul, find la Tintareni,
precum s'a clis mai sus, la Septembre 8 chile, in dioa Nascerii Nascetorii
de Dumnecleil si pururea feciorei Marie', cand esia de utrenie,
dimineta, au venit acesta veste de izbanda crestinilor, cu Stoian vdtaful
de caldrasi, carele se intimplase la Belgrad si, intelegend de
acesta veste veselitore de isbanda crestinilor si de stingerea pdganilor,
au dat slava lui Dumnedeii si Maicai Sfintiei Sale .
Dar in 1711, Constantin trebul sa ied positiune fata de Turcii, pe cari ii
urd, si crestinii, pentru can i i 1 astra tote simpatiile. Un Imperat crestin,
pravoslavnic acesta, se lupta cu Sultanul, acel Tar Petru , caruia
prognosticurile ii fagaduiau domnia in Constantinopole. fl') Se scie ca
Brancovenu astepta evenimentele, prieten al aminduror pdrtilor si
gata sa so inchine celei mai tari. Se scie iarasi ca trecerea la Muscat
a rudei sale Toma Cantacuzino Spdtarul, seful ostirii muntene, compromise
pe Domn in ochil Turcilor, earl' de acum inainte it numerara
intre haini. E interesant sa vedem cum infatisezd cronica oficiald acesta
situatiune indoelnica si plind de primejdii.
Grecenu condamnd purtarea lui Mazeppa, apostatul, hiclenul), si
e dusmanul hotarit al lui Carol XII. Incependu -se, prin staruintele fugarului
regal de la Varnita, rdsboiul intre Turd si «Imperatul moschicesc
, conform ordinelor primite, Brancovenu pleca din Bucuresci
la 6 Maiu si, iardei din ordin, se opresce la Gherghita. Lipsa de
pasune si hrand it face a se stramuta in gura Urlatilor, la Albesci >,
unde multele cereri ale Turcilor fac pe Grecenu sa exclame : Cumplita
si nesatiOsa lilcomie a Turcilor ! Vreme cumplitd !
Dupa istoriograful seii, Domnul are un singur gand: sa tie tera intrega
si fard primejdie de catre amindoae partile, adecd si de catre
Turci si de catre 'Unseal' .
Cei dintai, sigurl ca vor fi MAO, cer
intervenirea lui Constantin pe langd Tar : sa mijlocescd ca un crestin
catre crestini . Desi era convins ca, ajunsi la Prut, Rusii nu mai pot fi
intorsi inapoi, Brancovenu primesce bucuros. Dar mediatiunea o faced
«Inca si mai virtos ca pre Moscah sa-i imbuneze, ca adecd sa nu vie
en vre-o banuiald asupra terii, si mai ales ca un Domn crestin si pravoslavnic.
Porunca stdpanesed , ca si cuviOsa cinste si obligatiia
ceaia ce se cadea catre Tar, fac pe Domn a expedia «cu dragoste si cu
rivnd crestinesca si fierbinte la imperatul crestin pe betramul boor
Gheorghe Castriotul, biv Vel-Comis, om cuvios, invetat si intru tote
(1) V., despre unul din aceste prognosticuri, tradus in grecesce pentru Brancovenu,
in 1698, Analele, XX, p. 221.

887 CRONICII E MUNTEN8
iscusit, carele si mai denainte era Tarului cunoscut >. Venia < pentru innoirea
pacii, iar intru ascunsu pentru chivernisela pamintului .
Castriotul gasi pe Tar la Iasi, dar fu primit reit Un tradator imprudent
stricase socotelile tradatorului cu prudenta. Toma, asemenea
cu Iuda, un «organ si vas priimitoriii de zavistie», uitand ca. Domnul
it crescuse, Il introdusese in tote tainele sale, muncit de ambitie ca
«eosforiul... , carele ail socotit sa-s pue scaunul peste norurile co-
Gelato,
unindu-se cu marghioli, ale caror nume le da cronica, fugl la
Rust, cu «cati-va slujitori si cu slugi de' ale lui>. Mergend in Moldova,
el afla pe un alt dusman al lui Brancovenu, pe «vestitul telpiz,
Domnul tern' Moldovei, Dumitrasco-Voda Cantemir, cu care si mai
Innainte vreme intelegere avusese, de vreme ce mintea aminduror la
acest fel de lucruri blestematesci si necuviOse bine se potriviia >. Ducendu-se
la tabara, Toma spuse «Mariii Sale Tarului>, «minciuni» contra
Domnului seu. Ast-fel, dubitoriul de Christos Tear» era acum pregdtit
si nu primi spusele crestinesci si intelepte ale Castriotului, earl'
erail «pentru folosul mai mult a Mariii Sale Tearului>. Inainte de a so
da lupta de la Stanilesci, Brancovenu capeta ordin sa so intOrca in
Scaun, unde se gasia, la Tirgoviste, la 28 Iunie (9 Julie). Pe cand
Toma pleca, impreuna cu Generalul Ronne, la atacul Brailei, Domnul
pastra atitudinea sa nehotarita, de asteptare : «nici de cum ell firea
nu s'aii alunecat», scrie Grecenu, sa calce in urmele lui Dimitrie Cantemir,
real si nebunul. El n'a cautat, continua cronicarul, nici la «sfaturile
si indemnarile cele fara de socotela a unora si altora den boeri,
carel necontenit Il supera si pe afara multe cliceau, indemnandu-1 ca de
care Turd sa hainesca si Moscalilor, precum si Dumitrasco Cantimir,
sa se alcatuiasca, nici scrisorile cele en lauda ale Moscalilor, care din
multa Indemnarea vrajmasilor fall de nici o socotela ii trimetea, nici
diselor, scriselor si laudelor lui Ren ghenerariul nici universalului,
ce Vlasie Stegariul la Mitropolitul Antim pe tainri adusese, cu
porunca de zaharele si alto lucruri necadute si necuviinciose". Intro
ispititorii la tradare, Grecenu desemneza, mai ales, in termini plini de
imputare, pe Antim, care se amestech ast-fel in «cele politicesci>, co
nu-1 priviaii.
Cronicarul trece la descrierea luptel de la Prut. incunjurati, lipsiti de
provisiuni, Rusii ar fi cerut mediatiunea pe care o refusase Inainte. El
da a intelege ea pacea a fost incheiata prin mijlocirea lui Gheorghe
Castriotul si pretinde ca Turcii ar fi amintit Rusilor refusul for dintru
Inceput, care ar fi determinat lupta. Apol, Grecenu urmaresce pe hainl:
pc) Toma, pe care Domnul, ertator ciudata ertare! it lasa sa
35

36 N. IORGA 338
treca in Ardel, si Cantemir, a caruia vieta ulteriOra e representata intr'o
lumina caricaturala.
De aim, cronicarul inO.ra cele urmate dupe rasboiu; denuntarile facute
la Porta ca Domnul era gata sa hainesca de catre Turd §i sa
se alcatuiasca Moscalilor §i cum ca au gatit pentru treba for si multi
zaharea , cererile prin cari Turch ispitirei credinta banuitulul, impacarea
plangerilor facute de Brai leni, numirea a doua a lul Nicolae-
Voda, cesornicul daruit de el lui Constantin, care respunse printr'o
pareche de calimari de argint . Negocierile ruso-turce, cu tote incidentele
lor, furtuna cea ticalOsa a craiului §fetescu , adeca ducerea
lui Carol XII de la Varnita la Demotica, sorta WI Stanislav Le§censki
mantue, ca evenimente politico, cronica.
Cum se vede, ea e un isvor de capetenie, nu numai pentru istoria
interiOra a tern §i pentru istoria de Curte: birurl, cererl turcescl, deplasari
domnesci, serbari, primiri de ospeti, ci §i pentru politica secreta,
pentru cunOscerea simtemintelor intime ale Domnulul, felulul
cum considers el pe supu§ii, vecinii §i stapanii sal.
Dar in acest bogat repertorill de informatiuni felurite intilnim numai
oficialitate gOla, numai repetarea instructiunilor altuia. Nici o idee
proprie, nici un simtemint personal, nici o apreciare independents.
Totu§i Grecenu era un om cult, care scia grecesce §i ceva latinesce,
care intrebuinteza neologisme, ca : oratie, audientie, monar§i, gubernat
(guvernator), incorunat, prezentie ( adeca chipul ), afard de o
sums de cuvinte grecesci §i de cite -va citatiuni din acesta limba ;
el pomenesce Scripturile, fabule, filosofi ; 0 un om care scie sa
compue. Caracterul Qters al cronicel sale e datorit deci caracterulul
pe care trebuia sa-1 alba, faptulut ca era, cum am clis, un Monitor
Oficial . Din punctul de vedere al interesulul, cronicaril do opositiune
it sunt superiori, §i acolo avem iara§i persona cu fisionomie
proprie.
III. Cronica Balenilor.
Printre dumanii statornici ai Cantacuzinilor trebue p41 in rindul
intaiu BaleniT, cari nu i -au ertat nici °data cu totul. Cei-lalti du§mani
sunt dumani momentanl sail personal!: numai intro Baleni §i Cantacuzini
ura a fost dintre urile acelea de familie, cari tree in sangele
generatiunilor urmatore si nu se pot stinge prin nici o tentative de
impacare.

339 CRONICELt MUNTENE 37
Trecutul familiel Cantacuzino e bine cunoscut (1); trecutul Balenilor
mai putin, atat din punctul de vedere genealogic, cat §i din cel politic.
Pentru cercetarea de fats, ajung rindurile urmatere, cari Wail
pretentiunea sa fixeze definitiv istoria unei familii, eel mai grew lucru
ce se pole intreprinde in istoria nostra.
Pare stabilit ca Udrea Banul, marele General al lui Michaid Vitezul,
era un Balen: un document de familie din 1692 11 citeza ca stramo,
§i el fu unul din ctitorii manastirii balene a Nucetului, careia-i dada
moil ce se constata apoi apartinend familiei. Udrea eel omorit in
1601 n'avea copii, clay .mai existail Baleni, earl reclamara §i dobandira
moOenirea mortului. (2) Cel mai important dintre din§ii era Iva§co,
Vornic in 1632, pe care Leon-Voda it puse, impreuna cu Mitropolitul
Grigore, in fruntea deputatiunii de impacare trimesa la Mateiti Aga in
Ardel, deputatiune ce se interse prin Brasov la 16 Iulie ale acestui an. (3)
cIvavo Vornicul Balen.u»_.lua parte in ace14 an la lupta de la Plumbuita
(6-7 Novembre) (4) Documente interne ne arata in aceea§i epoca,
la 1641, doi frati Baleni : Badea Postelnicul i un al doilea Udrea Banul,
care-0 fact, la 21 August 1652, un testament. Acest Udrea, in 1652
Mare-Arma§, e deosebit de .Udrea Slugerul'> ucis de mercenarii re-,
voltati contra lui Constantin-Voda la 27 Februarie 1655, care, acesta,
era un Doicescu. (5)
Cat despre Iva§co, mort dupa 1641, el nu se mai intilnesce. Fiul
sell Gherghe incepu insa in curind sa jece un rol de frunte in fra-
(1) Pentru moment, atrag atentiunea asupra a done fapte none, privitore la stramutarea
Cantacuzinilor in Principate sail la primele for relatiuni cu Domnil nostri:
intre copiile de documente turcesci ce se transmit Academiel Romane prin Ministeriul
Afacerilor Straine se afla un ordin al Sultanulul catre Petru-Voda din
Muntenia. Din acest ordin, datat din 16 Zilcade 973, se constata ca soul ofensat al
uneia din surorile Domnului nu e, cum se credea pand acum (v. Analele, XVIII,
p. 4), un frate al vestitului Saitan-Oglu, ci insusi acest restaurator al maririi Cantacuzinilor.
Documentul va fi reprodus in prefata vol. XI din colectiunea Hurmuzaki.
Fiul lui Saitanoglu, Andronic, e Vistierul Andronic al lui Michaiu Vitezul. Asa in
cat Andronic, 0.01 lui Constantin Postelnicul, e cel dintaia din acesta familie care
s'a asezat dincoce de Dunare. V. aceeasi prefata Si tabla alfabetica a volumului pomenit.
(2) Hasdeti, Magnum Etymologicum, art. Bcilenu, din care am rules fapte, fara
a adopts ingeniosa, dar silita for interpretare.
(3) V. memoriul penultim, p. 179-81.
(4) Anonimul, p. 317 ; Cf. Memoriul citat, p. 180 (unde trebue cetit 7 nu 5, caul
atunci a &Out Dumineca).
(5) Cf. Memoriul citat, p. 197.

38 N. 1011GA 340
mintarile de partide, can se intind de la gonirea lui Constantin Basarab
pand la suirea pe tron a ltit erban-Voda. In timpul domniei
ltti Michnea III, Gherghe, fost Spatar (1641) si atunci Vornic, comanda
trupele muntene, date in ajutor lui Constantin Basarab, care navalesce
in Moldova. El fu pries si dus de TatarI, cari ajutaii pe Gheorghe-Voda
Ghica, in Crimea. Constantin Capitanul, cronica muntena
de care ne ocupam acuma, asigura ca acesta robie a lui Gherghe a
tinut doi ani.
0)
Tot ca Vornic apare Gherghe atunci cand incepe a fi un important
factor politic in Vera -Romanesca, cand devine un sef de partid,
sub Antonie-Voda din Popesci (Prahova). (2) Ajutorele sole sunt ginerele
seu Hrizea Vistierul din Popescil Ilfovului, Staico Paharnicul Bucsanul
si Radu Stirbeiti. Isvoranul. Anonimul denunta ca. la Gherghe
se tinead sfaturile pentru omorul lui Serban Cantacuzino, lui Mares si
lui Radu Cretulescu, seffi partiduldf opus. Balenu era furios ca Mina.
de Craiova, pe care o poftia, fusese data lui Mares. Complotul find
descoperit, tabgra cantacuzina capeta de la Domn trimiterea pentru
un timp la tera a lui Menu si tovarasilor set Intors la Curte, Gherghe
trect, cu ai sel, la Adrianopole, si aduse mazilia lui Antonio, in
locul caruia fu numit teribila lovitura pentru Cantacuzinesci!
omoritorul lui Constantin Postelnicul, Grigore Ghica.
Banul Gherghe era la acesta data hoer betran , dar de o ambitiune
pe care virsta n'o potolise. Fiul sal Ivasco, Aga sub Antonio,
fusese inlocuit in acesta functiune, dupa staruintele vrajmasilor sei
si facut Comis. Ivasco, cu cumnatul sett Hrizea si Stirbeiu, iesird
intru intimpinarea noului Domn sid adusera la Adrianopole.
Domnia lui Grigore fu, in realitate, domnia Balenilor, si Cantacuzinii
trecura in situatiunea de oposanti, de qobiditi., cum se dicea atunci.
Cand vestea numirii lui Ghica sosi. la Bucuresd lui Gherghe, pe
care Antonie, resgandindu-se la plecarea spre imperatie , it Meuse,
de Mesa, unul dintre Caimacann, betranul, multamit in sfirsit, chema
la Curte, cum avea ordin, pe Cantacuzini si pe Cretulescu. Boerii fury
sculati din somn de omul domniei. La Curte, era Banul Gherghe si
slujitorT multi, luminari aprinse . Boiari fratilor , incept]. Gherghe,
sanatate de la Maria Sa Grigorie-Voda, ca rail
miluit Dumneded si
(1) Anonimul p. 353 ; Const. Capitanul, p. 323.
(2) 0 versiune a cronicel Teril-Romfinescl, phstrata la Cluj, 11 numesce (f° 118
V °): Antonie Vornicul, CIA Neagului Post. ot Negocti ot sud Prah.. Cf Anonimul,
p. 372; Const. Capitanul, p 355.

341 CRON10ELE MUNTENE 39
Imperatiea cu Domniea . Iordache Cantacuzino fugind, Mateiu, fratele
vol sá-1 urmeze, si ipoeritul Caimacam it mustra cu blandete:
.Mateiu, oda faci copildresce de nu self! (1 Totusi el dada drumul
boerilor pe can ii inchisese si cari nu fura aruncati din nou in ternnita
decat la sosirea altor poruncI.
In amindoue expeditiunile lui Grigore cea de la Camenita si cea
de la Hotin (2-) - caimacamia fu incredintata lui Gherghe, lui Hrizea
si lui Stroe, ex-Silivestru calugdrul. Cu intaiul prilej, ispravnicii de
Scaun se purtard cu asprime fata de adversarii for invinsi. Acestia
fura chinuiti, spanzuratl de maul, batuti la talpi; cand Domnul se
intOrse s,i desaproba acestd selbatdcie, Gherghe ii ceril sy omOre pe
Cantacuzinesci, pentru ca vremea resplatii ii sa nu mai sosesca pentru
dinsii.
Dar *erban nu putii fi cdpetat din Moldova, si in curind un ordin
formal de la POrta sill pe Domn sa deschida portile temnitei si fratilor
Logofetulut. Cand, prin stdruintele lui *erban, tronul munton fu
dat lui Duca, Domnul moldovenesc, Balenii fugira la Sibiiu. Emigrard:
Banul Gherghe, Stroe, Ivasco, acum Logofet, Hrizea, facut iarasi Vistiernic,
Negoe Banul Secuianu, Ilie Armasul, Parvu Farcasanu, Hrisoscul
Vataful.
Dar, cum am spus, Duca void sa domnesca mult si in pace, sa -si
stringy in liniste veniturile. Fugarii fura ispititi sa se intOrca, si Cantacuzinii
trebuira sd-t. asigure. Stroe se risca, dar fu supus la chinurt,
el si Radu Dudescu, pe atunci ginerele lui Gherghe. Hrizea, un om
priceput la Vistierie, sosl pe urma, si Duca gasi in el un pretios colaborator,
de care nu se mai desparti Venira in sfirsit si cei doi
Balm. Cantacuzinil trebuira intdiu sa imparta puterea: caimacamii
din anul al doilea (1675) Meal: Stroe, Radu Cretulescu, Valcu Vistierul
; cm din al treilea (1676): Gherghe, Hrizea si Staico ; cei din al
patrulea (1677) : Gherghe, Vdlcu, Hrizea si Iordache Cuparul -(4)-;
cei din al cincilea, in fine (1678), dupa Anonim: Ghergho, Stroe, erban,
Hrizea, Lascarache Cuparul, iar dupa Constantin Capitanul: k$er
ban, Hrizea, Iordache Ruset si Staico. Mai mult, cei ce dadusera tronul
lut.
Duca full prigonitt in dou6 rinduri de dinsul: intdia Ora, tote
fratii trebuiau sa fie arestati, dar cei prinsr fury liberate indatd; a
(1) Plastica expunere in Const. Capitanul, p. 365 6.
(2) V. memoriul penultim, p. 214 6.
(3) Memoriul penultim, p. 220.

40 N. IORGA 342
doua Ora, in ajunul cadent, Domnul ar fi pus gaud sa omOre pe *erban
si se hotarise, in on-ce cas, sa-1 pue iarasi la poprela.
Gherghe murl inainte de suirea pe tron a lui erban. Ivasco §i Staico
fugira peste munti la vestea schimbArii de Domn. Hrizea, numit unul
dintre caimacami de noul stapan, se increclit i remase; Armasul Drosu,
devenit Serdar, chinuitorul de odiniOra al fratilor cantacuzinesct, comise
si el aceeasi imprudenta. *erban era un om manios si crud, care
nu-si
lasa resbunarea. Drosu fu ucis in ascuns. Valcu, fostul Caimacam
in done rindun, alt adversar politic, fu inchis si ucis la Snagov, de
uncle amintirea unui omor trebuia sa faca pe fiul lui Constantin Postelnicul
a indeparta scenele de sange. In fine Hrizea, acusat de mal
versatiuni, fu pus la chinuri, despoiat de avere, §i, inderetnicindu-se a
resista maltratarilor Si veninului, omorit cu mOrte grOznica . Ai sef,
urmariti, fugira erna, pe gheta", pesto Dunare, de uncle venird sa se
adapostosca in Moldova, la Duca. Fiul si fata lui Drosu perird de
mOrte siinica. Dintre capeteniile partidel contrare remasese fiul lui
Hrizea, Radu din Popesci, viitorul cronicar, §i Gligorascu Menu, fiul
lui Ivasco, care, acesta, murise in refugiul sett din Moldova.
In 1688, erban se hotari sa castige pe acest pribeg. El ii oferl
mana fetei sale, Domnita Alexandra (Smaragda). Constantin Capitanul
Filipescu, ver cu mama lui Gligorascu, merse la curtea lui Apaffy
sä aduca pe mire. Nunta fu serbata cu pompa mare intre 3 si 19 Februarie
ale acelui an. Dar, in Maid urmator, Alexandra se stingea, Si
vechile dusmanii, impacate prin acesta casatorie, remasera iards1 in
piciOre. Ele durara cata vreme mai traira actoril eveniinentelor tragice
can pregatird domnia lui erban.
Constantin Filipescu Capitanul, Costandin Capitan Filipescu , a scris
in spiritul dorit de Baleni istoria Terii-Romanesct, de la inceputurile
et pana la mortea Domnitei. Cei ce vedeati. In numele lui Constantin
Capitanul , sub care manuscriptele dad opera, numele unui copist(I.),
erau indemnati, de sigur, de ignorarea unui personagiu cu acest nume
pe timpul lui *erban-Voda. Avem astacji (loved' despre existenta Capitanului
in secolul al XVII-lea si, legand aceste notice de multele sciri
pe can le da cronica asupra autorului el, putem stabill o biografie
destul de plina a lui Constantin.
La 5 Decembre 1680, socotelile Brasovului pomenesc pe Constantin
(1) D-1 Ar. Densusianu in manualul sOu, ambele editiuni. ysi Balcescu socotia ea
Filipescu este un copist, iar nu adeveratul autor (Magazin, I, p. 83, nota * ).

X43 CRONICELE MUNTENE 41
Filipescu., venit din Tera-Romanosca., (1) Cinci ani dupd acesta, un
document intern il mentioneza cu titlul de Capitan.,(2) In anul 1686,
acela§i «Constantin Filipescu., insarcinat cu o misiune la Dieta din Alba-
Iulia, vine la Brasov- cu o suits de 29 de persOne, la 21 Octobre ; cheltueli
pentru intretinerea lui se fac la 22 *i 23 ale lunii. La 24 Novembre,
se aduc scrisori din tern pentru «ambasador. (Legal). La 27 Novembre,
sosesc trasurile earl trebuiati sa-1 aduch inapoi in Tera-Romanesch ; la
28, vine un trimes pentru a-1 conduce ; in sera aceleia§i chile, Constantin
revine, intovar4it de un trimes princiar, care avea cu dinsul alto cinci
persOne. La 1 Decembre, Filipescu e petrecut pang la Ruchirojrin sfirsit,
in Martie 1687, mai aflam pe un «Constantin. venit de la erban, pdte
tot Cbpitanul (darnpOte §i Aga Constantin Brancovenu): el se intorcea
iara§i dela Apaffy.1(4) Solia lui Constantin inainte de nunta nu e insemnata
in socoteli cu numele boerului: se spune numai eh la 28 Ianuarie,
sera, a venit de la Curte un boor munten, cu alto patru - spre -jece
persOne, impreuna cu comisarul Ferencz Deft, avend un om de suith., (5)
Intretinerea solilor se plaitesce pang la 30 Ianuarie. Un «om al Domnului
muntenesc., iarh§i cu numele de «Constantin, scurt, se mai gasesce
in Tunic urmator. (6)
Constantin Filipescu a fost nepotul Stolnicului Dumitraco §i al Voicei
si fiul lui Pang. Filipescu, boor important din acest timp, Mare-Spatar
sub Michnea III (apoi Mare-Paharnic), ginere al lui Constantin Cantacuzino
Postelnicul, pe langa care se gkia in momentul tentativei indreptate
de Domn contra betranului boor.' (7) Postelnicul era decq bunul sail,
de0. Constantin Cdpitanul, inrudit mai de departe numai cu Balenii, vorbesce
de dinsul a0. cum vorbesce. Dar gasim pomenita in acesta cronica
de opositiune Ltd de Cantacuzini pc) sotia lui Pang, «Marina (Marica, in
ms. de la Cluj) Filipesca., care starue pe langa fratele of *erban pentru
o gratiare : cronicarul pomenesce in acest chip ciudat pe propria lui
mama. Pang §i Marina ail avut o fata maritata inainte de 1693 cu Barbu
Banul Milescu, §i inch un fiu, anume Mateiii, fost al doilea Postelnic (§i
in 1672), care, in timpul lui Duca, fugi in Moldova cu unchiul sou
(1) Memoriul penultim, p. 222.
(2) Genealogia Filipescilor alcatuita de d-1 Tuducescu.
(3) Memoriul pemultim, loc. cit.
(4) P. 231.
(5) P. 234.
(6) Ibid.
(7) Anonimul, p. 349.

42 N. IORGA 344
Iordache Cantacuzino. f1/4,1') Mateill era Mare-Agh in 1680 (deci sub erban)
si in 1698 el purta titlul de fost Mare-Stolnic.,(2) .
Felul cum vorbesce de Ore-cari evenimente si nepomenirea numelui
lui Constantin in istoria Terif- Romanesci dupa mOrtea lui erban, m'ar
face sh fixez anul nascerii cronicarului pe la 1630. Data precisa, a
anului mortil mgcar, o avem insa: in 1696, la 1 Octobre, veduva cronicarului,
Rada, fiica lui Radu Michalcescu, Vel Comis, scrie la Brasov, da.nd
vestea mortil lui Constantin, al carui frumos cal negru it vinde Judelui.1.8)
Vorbind de lupta dintre Mateiil-Voda i rivalul sou Radu, fiul lui
Alexandru Iliac, Constantin scrie : cBucurescenii cu copiii se suia pe
garduri de se uita cum se bate rhsboiul». Amhnunte, cari arata pe martorul
ocular, pe care nici un edzvoth nu le putea da in acesta forma,
se gasesc din belsug, mai ales de la domnia lui Radu Leon (1664-9).
Ast-fel, casatoria lui *tam], fiul acestui Domn, cu Catrina, fiica lui
Duca-Vodh, si ispravile facute de pelilivanii adusi cu acesta ocasiune.
Cu satisfactiune deosebita vorbesce cronicarul despre jocul pre
lung despre cpelivanul hindiu harap care faced jocuri minunate si
nevedute pre locurile nostre: iute om era si virtos», despre salturile
acestui gimnastic emerit peste opt bivoli, despre vitejia cu care-si
lega chica de coda «unui cal domnesc, gras, mare,, despre suirea
lui dibace pe pari «ca o maimuta», despre salturile lui mortale : isi
dadea drumul ccu capul in jos si dadea in piciOre», despre mergerea-i
pe ctulpanD fara sh se afunde. cIn Moldovah, adaoge cu regret Chpitanul,
«nu scim ce va fi facut Duca-Voda,. A asistat la bathile
suferite de Pascale Gramaticul in 1669, si arata acesta : ccat me mir
ca trhia , ca Pain vedut cu ochil» ; intro patimasi, vorbesce si de
altul, ,Kcare i-am uitat numele». Cand sub Antonie-Voda, numit in
1669, se incepe procesul ucigasilor lui Constantin Postelnicul si Cantacuzinil
presinta acte, el, discutandue, spune: «jar not am vedut nisce
(1) aysi cu unul din nepoti, anume Mateia Filipescu], biv Ftori-Postelnic» (Nic.
Costin, p. 17).
(2) Tote amanuntele culese din inedite romanesci sunt luate din Genealogia citata,
care concords admirabil cu cele-laite sciri asupra familiei. Datoresc tot d-lui
Tuducescu si docurnentul inedit din Apendice asupra Filipescilor. Una din fetele
lui Mateia, Pauna, lua pe Ionita Roset. Nicolae Mavrocordat cununa, scutind pe
Ionia de dari (Popescu, in Magazin, IV, p. 129).
(3) Memoriul penultim, p. 246. Reproducem scrisorea in Apendice.Micbailescu in
loc de Michalcescu in memoriul penultim e o gresala de tipar, pe care me grabesc
a o indrepta aici.Fiii Capitanului sunt : Grigorasco (pomenit In 1698), erban Spatarul
(si in 1703), Radu (in 169d).

345 CRONICELE MUNTENE 43
ravasele,. Vorbind de plangerile Cantacuzinescilor contra complotului
format de partida °push', el nu recunOsce adeverul acelor plangeri si
spune dar aceea ce am veclut, scim . La domnia lui Duca avem frasa :
dic unit, care si eu am audit . Pe timpul lui Duca-Voda, el vorbesce
de relatiunile sale de prietenie cu Beizadeua Iordache, fiul lui Antonie
Ruset numirea tatalui seu in domnia Moldovei, spune cronicarul, sumetise
ash de mult pe tinerul Principe, cat nu puteam nice noi vorbi cu
el; ci mai nainte eram cu el la un conac, fugind cu Caimacamii din
be in lot, pentru ciuma [1675], cu glume, cu risuri ; iar atunci ash cum
auditt.y Peel la 1675, Constantin Capitanul ocupa acum o functiune si se
gasia in suita ispravnicilor de Scaun. In 1676, el intovarasl pe Domn in
expeditiunea contra Polonilor. El descrie acesta expeditiune ca un martor
ocular : vorbind de luptele de la Zurawna, uncle se scie ca se incheia
pacea Cl), el descrie pe Polonil ascunsi, de ite parea ca sint bagatt in
cetate ; el ne zugravesce un del mare, pietros, de nu se putea sul
nici pedestri . In 1677, Capitanul iea parte iarasi la rasboiul Domnului;
in 1678, el merge, in Ostea lul Duca, iarasi la Cehrin. Daca am trocut
Nistrul pe la Soroca, pe o campie , scrie el.(2)
Se scie ca Duca perdii in acest an Scaunul, care fu dat lue $erban.
Patronif Capitanului fugird ; el remase in tera, ca si Hrizea §i Drosu.
Dar, boerinas Mina importanta politica, el nu suferl nimic din schim
barea de Domn. El aude bucuria generala la suirea pe tron a lue
$
erban-Voda. De sigur, croni-arul intovaras1 pe Domn in expeditiunea
de la Dohan-tale o zidire de cetate, §i, insemnand lipsa de atentiune a
bum $erban fata cu Duca, de care fusese poftit la o masa, adaoge ca
Domnul Moldovei a petrecut singur, cu boerii sei, cu dicaturi, cu tunun
. In 1683, el merse, cu Domnul, la care Linea ash de putin, la
Viena. Este la Beciie , scrie el intr'un loc-(3), un turn fOrte iscu it, de
pietri cioplite si innalt f6rte ; it numesc pre turnul Sfetii Stefan. Pre
acesta vrea sa-1 strice cu tunurile Turcii [in 1529], ca era cu putinta.
Iar Nemtii an trimis de s'au rugat sa nu-1 strice, de vreme ce nice o
dobanda n'are cam it va strica, data nu 'Ate alta biruinta sa faca.
Iar Turcul au dis, de vor pune semnul lue (adica alemul) in virful
turnultu, it va lash. $i au trimes Nemtii de l'au pus indata alemul in
virf, de sta si pana acum; si a5a n'au stricat turnul. Intors, el fu
insarcinat cu o misiune in Moldova, in 1685, si acolo vedii grozava
(1) Cf. memoriul penultim, p. 218-9
(2) Cf. mai sus, p. 219 si urm.
(3) P. 166 7,

44 N. IORGA 346
fomete ce bantuid. sera. Om pre om manta : cei ce au vecjut, le-ail
spus. Domnul gramadise panea la Curte pentru a o vinde in profitul
seu, i Omenii muriau de fOme, (cum am vedut 1i noi cu °chi]:
no§tri acOstea ce scriem . Urmeza, in desfawrarea domniei lui *erban,
mentiunea trimeterii sale in Athol.
Cronica, din care am cules aceste date, eari dau o biografie lui
Constantin Capitanule1), a fost scrisa WO: dintr'o bucata. Trimeterile la
cele ce urmeza sunt dese. Redactiunea nu s'a facut inainte de domnia
lue erban, nice dupd mOrtea acestuia. La domnia lui Grigore Ghica
intaia ora, scriind despre Logofetul *erban, el spune ca Pa§a, cu care
se unise acesta, nu l'a uitat, ci =pans §i la domnie l'au ridicat, precum
pre urma se va arata . Obiceiul de a se reinnol domnia la Cate tree
ani e aratat ca desfiinfat, cand se pomenesce de introducerea lui, sub
Radu Leon. Dar, cand vorbesce de Brancovenu, el it numesce simplu
nepotul Domnuhu., fard a atinge, cum IT e obiceiul, cele intimplate
mai pe urma cu acest boer. In fine, la expunerea chinurilor lui Iirizea,
liberat un moment, el scrie: e Cu ce socotela [Pail slobodit], *erban-
Voda va sci i sufletul lui .
Cronica a fost scrisa, in intregime, la 1688, dupd caletoria in Moldova,
care facii pOte pe autor sa cunosca (letopisetul moldovenesc
3i,
in on -ce cas, multele sciri anecdotice relative la istoria acestei te'ri
in secolul al XVII-lea. Nu e o afirmatiune hasardata aceea ca acest
cronicar de opositiune a fost indemnat a scrie de redactiunea tocmai
in acest an, 1688, a letopisetului oficial. In acesta, care a trebuit, ca o
opera de propaganda politica, sa fie imediat forte respandit, BaleniT
vedeau imprejurarile din trecut intr'o lumina care-1 revolts. 0 ruda
si
un partisan calduros al lor, Constantin Capitanul, lua condeiul pen-
tru a scrie o cronica de protestare. E acea pe care o analisam acuma.
Nu remane nici o indoiala ca acest de-al doilea cronicar munten a
cunoscut pe cel dintaiu, care i-a servit de bash' pentru timpurile anteri6re
domniei lui Radu Leon, de unde ambele cronice nu puteail aye
nici o legatura, conflictul intre cele doue familii pe earl le servesc
cronicaril isbucnind la acesta data. Dar, spirit cult, critic, mult superior
naivului compilator al Anonimului , Constantin Capitanul apreciOza
basa scrieriI sale, o indrOptd, o completoza. Pe de alta parte,
(1) Constantin Capitanul nu trebue confundat cu alti doi boeri purtand acest
nume : fiul lui Stoics. Logofetul Ludescul, care aduse vestea numiril lui Duca-Voc15.
(Constantin Capitanul, p. 379; dar Anonimul it dice Constantin Sluger; p. 13). Al
doilea boer omonira scrie o scriscire la Bra§ov in 1699 (acest volum, p. 249).

347 CRONICELE MUNTENE 45
si acesta e un merit mare pentru dinsul, el schimba cadrul insult, it
largesce ca in cronicele contemporane ale Moldovei, mat sistematic
Inca deck acelea. Evenimentele din Moldova, din Ardel, din Imperiul
Otoman, marile fapte de istorie universala trebuiati, in acest plan inteligent,
sa incunjure si sa explice lucrurile petrecute in Tera-Romanescd.
Iar de alth, vecini si streint do not, ce au lucrat, dupa cum
am gasit scris de alti istorici, nu vom lash sa nu dam in sciinta.
Sa examinam cum se presinta lucrarea lui Filipescu in fie-care din
capitolele, in can se sfarma compilatiunea de basa a Anonimulut .
a) In prima parte, Constantin Capitanul arata pentru cronica terit
aceeast nemultamire ca si Constantin Stolnicul. La Mircea se piling°
ca al nostril nimic nail scris, fara numat ce aflam la strain' . La
Vladislav,, predecesorul lui Topes, si la tatal seu (Vlad Dracul), el exclama:
Dupd acesta se cunOsce ce fel de Omen' au fost Rumanit nostri,
care nici un lucru deplin n'att scris. Pentru a completa lipsurile, el
intrebuinteza date de traditiune, ca la Alexandru-Voda, carele die sa
fie fost de feliul lui Campulungen ; istorici , pe can nu-t numesce
(cronice ungurescl), dintre cars unul din cetatea Fagarasultu (1.); [etopisetul
moldovenesc, de unde scOte originea Mo 'dove], al caret nume
din cairn se trage , precum, spune el ironic, de la dinsh o am luat ;
Ana le serbesci, pentru o suma de date din secolele al XIV-lea si al X V-lea,
de la lupta de la Rovine incOce ; in sfirsit, pe Phrantzes, cunoscut de
dinsul in manuscript si intrebuintat in grecesce, precum arata cuvinte
netraduse, in scrisorea lut Joan V cdtre Cantacuzino : Tetrian
Xtotlavot, atixpEcts, redate prin: diacrisis, tetrahilimeni. Pretutindenea el
cauta explicari, exprima judecati asupra personagiilor, face glume
sau amesteca elemente contemporane, destul de naive, in textul Anonimului
. In locul inceputului ridicul din acesta din urma, Capitanul
ne da unul mult mat convenabil : Radu Negru, scrie el, is' avea Scaunul
la Fagdras, de la most' si stramosh Romanilor, cart' venise do
la Roma in dilele lui Traian, Imperatul Romit . Descalecarh it cauta
cause, si i se pare a 031 doue: frica Turcilor si vrajba cu Domnul
Ungurilor si cu al Sasilor de nescat-va prichu . Cand pomenesce
is
ecerea, in 1444, a Turcilor, din Asia in Europa, el exclama : V&A
minte la Greci! La luarea Constantinopolet, el scrie: Cand ar ceti
(1) Serie un istoric din cetatea Fagara§ul (p. 87). In Biblioteca Museului Ardela'
din Cluj (Collectio minor Kemeny, XXXI, no 1), se pastreza o copie din
1833 a unei Fogaraseher Kronik , ce merge de la 104 la 1707. Mi se pare ca ea cuprinde
notila din Capitan.

46 N. IORG& 348
tine -va pe Gheorghe Franti istoricul , mi se pare ca nu ar fi fara
lacrami . Pe Stefan-col-Mare it musts pentru nerecunoscinta fata cu
Radu-cel-Frumos. Vorbind despre uciderea lui Murad de Milos °bind
Capitanul preciseza ea naivitate ca Sultanul a fost taiat cu un cutit de
cele marl serbesel .
b) S'a vedut ca uncle manuscripte din Anonim , nici odata insa cele
oficiale, inlocuesc vieta ha Nifon en o fOrte interesanta cronica, facuta
de sigur dupa izvede , in vre-o manastire, si intercalate de vre-un
calugar din area manastire. Constantin Capitanul respundea textului
oficial si deci el nu se tine de acesta versiune. Dar el era prea superior
Anonimului pentru ca intercalarea unui text asa de disproportionat
si cu atatea amanunte straine de subject sa nu-1 jignesca. Anonimul
tradusese si inadise ; Capitanul a prescurtat si a adaptat. Ca
de obiceitl, el adaoge apoi notite imprumutate Analelor folosite de cronica
neoficiala (d. ex, la omorul lui Michnea-Voda) sj chiar aprecieri si
fapte straine. Erau , scrie el, Romanil prost1 [pe vremea lui Radu-cel-
Mare], atat Vladich, Episcopii, cat si popil si toti cei-lalti. La mormintul
lui Radu, spune ca era cioplit in piatra, cum se vede . Nifon, plecand,
1§i
scutura papucil de praf, ceea ce, evident, nu spune hagiograful tradus
de Anonim In trecat, el face urmatorul excurs asupra titluluI Tarilor :
Stapanh Mosculul se numesc Imperati, jar mai nainte se numia cnezi,
adeca ducsi, ce se ehema rumanesce Domn, precum vecinii lui, Leash,
Sfetii si altlf, cum Nemtii, Frantejii si alte limbs, toti pang acum it
flumes° dues Moscovici , jar nu imperator, precum el se numesce.
Autorul are sint artistic si, vorbini do manastirea de la Argos, spune:
ce sint atatea sute de hon., cat nu se afla done flori sa se asemene
una cu alta si fericesce pe acei ce au inaltat acest monument si an
lucrat la dinsul. Alta, se cunOsce ca ail fost si om intelept si dupa
lucrul manastiril, ca tote cite au facut acolo, slut cu bung rinduiala:
tine va merge sa vada, se va mira. Evenimentele din trecut sunt legate,
ca de obiceiu, cu timpul cronicarului. Povestind minunata despicare
a petrel de pe mormintul lui Radu-Voda, Capitanul adaoge:
«cum se vede si pana in dioa de astadi . Iar, la pomenirea icOnel
aduse de Negoe, icona care porta urmele unui cutit sacrileg, el asigura
ca se vede sewn si pana astach in icona, ca iaste la Arges, la
manastirea sa . Mari intimplari din istoria lumii stint povestite continuu
si, pe Tanga lucruri mai apropiate, aflam mentiunea descoperirh
Americo' do Cristof Columbul, calugar francesc si a Reformer
lui (Later Marton , care se rescula pentru pizma Papii si intemeia
legea gLuterilor,. Ca isvore, el citoza pentru acesta parte de istorie

349 CRONICELE ttINTM 47
straina pe istorici , iar, la cucerirea Egipetului de Turci, al adao(re:
Scrie un istoric pre amaruntul tote razbeiele si mestesugurile ce faceix
de razboill si unul si altul.
e) Partea care se intinde de la moi. tea lut Negoe 'Ana la Michaiu-
Vitezul are iarast ca basa Anonimul , pe care-1 intregesce ca de obimitt.
Si in acesta lucrare de completare, se pare ca autorul s'a servit
de cea-lalta versiune a Analelor traduse si incorporate de scriitorul cantacuzinesc.
Ast-fel, domnia lut Teodosie e poN estita intr'o forma deosebag:
0) In lupta de la Tirgoviste, so arata ca a murit si un Datco,
care nu e pomenit in Anonim . Pe alte locum, adaosurile sunt numai
confusiuni si explicari: asa, Despina Deinna ar fi murit si ea la Constantinopole
: si ea, si feciorii ei , ceea ce scim ca nu e adeverat. Capitanul
pune, aiurea, in loc de Negoe Spatarul, Negoe, care l'au
poreclit Tatarul! La mertea lui Vlad-Voda, el lamuresce ca Popescii
unde a perit Voevodul e Popescii, din jos de Bucuresc, , cum scim,
mosia rudel sale Hrizea. In loc de Vintila-Voda. den oras de la Sla
tina , cum avem in Anonim , Capitanul da : Vintila, judetul de la
Slatina . Viind vorba despre padurile aului , cronicarul ne explica
lucrurile ast-fel : de vreme ce intr'acele part! do loc se afla vinaturt
multe si marl . Aprecieri se intimpina multe si aim.: La expunerea
istoriei Regina Isabela, pe care o numesco bine: Ezabela (si nu
Haleva , ca Anonimul ), el spune : si dentr'acel fiu craesc al ei s'au
obicinuit emeniI de chic tuturor Domnilor ardeleni crai, iar nu unt
crai, ci printepi, adeca Dornin, ca Rumanul, ca Moldovenul . Pomenind
dupd Anonim , concursul dat de Petrascu-Voda Iqabelei, el declara
din nal ca nu e satisfacut de lipsa de cause din letopisi Insa nu
insemneza letopisitul de ce pricina si cu a cut porunca si cu a cut
putere a facut el acesta, de ail pus craiu in Ardel. Ardelenii , spune
Capitanul aiurea, precum sint din fire ficlent . Judecand evenimentele
moldovenesci, el spusese la omorul lw Stefan Rares, ucis de boort
in complicitate cu Domna: ]feu de treba jupanesa moldovenca, sa-si
°mere barbatul , iar la Ioan-Voda, pomenind de biruintele acestui
Voevod, el adaoge : se lauds Moldovenii do scriu..., ci not do acelea
nu be scim . Pentru Moldova, cronicarul arata ca isvor letopisetul eel
moldovenesc , adeca cronica lui Ureche ; intr'un loc, la istoria Poloniei,
la sfirsitul secolultif at XVI-lea, el citeza, facend reserve, un i torte
polon: Un istoric lesesc spune de acesta, ci nu scim fi-va de credinta
sail nu (Heidenstein?). Datele traditionale apar iarasi : cele expu e
1 V. urn sus, p 310. Capitanul vorbesce si de fratele si mama lui Teodo i ,

48 N. IORGA 350
aici despre Radu Michnea, care mai pe urma Gi Domn au fost crescerea
lui la Atos, la Ivir (manastirea cu acela§i nume de la Sf. Munte)
§i la Venetia sunt luate, de sigur, din traditiunea orala asupra acestui
invetat Domn. In sfirOt, Capitanul nu uita a pomeni aici schimbarea
calendaruhn: Intru aceste vremi, Francii au aflat calindariul cel nou,
lasand calindariul cel vechiu, care umbla mai de demult §i umblam
si not acum.
d) La domnia lui Michaiu-Vitezul, Constantin Capitanul intrebuin_
teza mult biografia cuprinsa in compilatiunea Anonimului §i o reproduce
in parte. Dar acesta ii da numai o parte din informatiuni. El mai
cunOsce pe Stavrinos, poetul grec al Domnului, ale cdruia Vitejii
circulau in manuscript Inca de pe atunci, alaturi cu poema lui Mateiu
al Mirelor, §i erail 'Ate reunite cu acesta intr'un fel de corp de cronice
rimate grecesci relative la istoria nostra, in editiunea lui Mateiu
citatd de Helladius. Din Stavrinos, cronicarul iea bucdti intregi verbal,
ca *i din Anonim. A§a, pentru a da, la intimplare, cite -va exemple
de traducere : comparatiunea lui Michaiil in lupta de la Sibiiu cu
Velisarie e luata din Stavrinos §i frasa finala de laud pentru marele
Domn, care an supus domniei lui pre Turd, pre Moldoveni, pre
Unguri, de-I avea ca pe nesce magari pre toti , cuprinde un imprumut
literal din Stavrinos, care da aceea§i comparatiune naiva in versul
seu :
To6pxous, Otiyxpoug xal Taripous, Tok etze ata paipow.
Lupta dela Goroslati, pe care, in§elat de o lacuna ce se afla in biografia
data in .Anonim , o contopesce cu infrangerea lui Michaiu la Mirislau,
s'a dat, dupa Capitan, la Tomlin , ceea ce pare neinteligibil la inceput
§i capeta o explicatiune numai cand cine-va revine la Stavrinos, pentru
care batalia e data la Q
imlau [2:ottrX6ov]. Cronicarul cunosce §i pe Walter,
in forma latind a acestuia sau in originalul romanese : ar fi fost grew ca
traditiunea sa-i fi dat amanuntul suirii pe tron a lui Michaiu prin sprijinul
unui lane, care i-au fost ruda lui , cum cjic alth ; amanunt care
e dat numai de cronica oficiala a Logofetului. Isvore straine ii dau
o surna do lamuriri asupra rasboiului din Ungaria, asupra Tatarilor,
asupra suirii pe tron a Sultanului Mohammed, pOte asupra lantului dat
de Imperat Domnului dupa cucerirea Ardelului. Din documents culege
cronicarul afirmatiunea cal Michaiu, dupa luarea domniei, se intitula
fiul lui Petravu. Din traditiune, in fine, Capitanul aduna mai multe
lamuriri interesante. Incurcat in privinta suiril pe tron a MI Michaiu
el scrie : Niel un istoric de a no5trii sail strain nu adevereza cine
este §i cum au luat domnia, fcird cat den auz unul de la altul cwt.

351 CRONICRLP MUNTENE 49
clovedim. Urmeza istoria nascent Domnu lui din relatiunile unei veduve
de la Piva-Petrei, atunci orasul Floc], cu un Turc gealep ; cre
scerii copilului, care ajunge ispravnic in locul Banului de la Craiova,
nefiind Bani, ca nu vrea sa pue Domnii Ban, pentru ca de multe on
se scorniea galcevuri asupra domniei de acolo ; mentiunea svonului ne-
explicabil ca Ispravnicul de Craiova e feciow de Domn si consecintelor
acestui svon aducerea lui Michaiu la Bucuresci, refugiul in Biserica
Alba, presintarea de jui 'Lori pentru a se lepeda de originea domnesca
ce i se atribuia: fugind la POrta, tatal seu, ajuns om mare , ii scale
domnia. Tot din traditiune scie cronicarul despre patrunderea ostilor
muntene pana la Varna in 1595: Ajungend o§tile lul Michaiu-Voda
pana la Varna, carea este langa Marea Negra, si pana in mount', cite
orw yi sate erail turcesci, tote le-au ars §i le-au pradat, §i au robit
Turci, Turcoice, copii, de i-au adus in fora. Razvan, scrie el aiurea,
indreptandu-se dupa acela§i isvor, a fost prins, vrend sa tr Ica de
pe calul, care-i fusese ucis sub dinsul, pe altul (ceea ce e fals) , el
fu intepat de Movila, §i Capitanul adaoge naiv: unit clic pen ecltit,
ci, on aka, on intealt chip . De sigur, din capul lui, el adaocre la
rasboiul cu Ieremia ca trope muntene ar fi trecut separat, pe la Foe-
§ani . De -Vote partile , spune el aiurea, amintindu -i de soliile ce indeplinise
in Ardel, muncia [Ungurii] in tot chipul, ca dor s'ar mantul
sa nu le fie trait un Ruman, precum le era; carele §i biserica mare
au facut in Belgrad, unde §ade Mitropolitul acum.
In general insa, a§a lucrata dupa mat multe isvore cum este, istoria
lui Michaiii-Vitezul se infati§eza aim mat imperfect decat in contemporanul
pe care l'a reprodus compilatorul anonim ; intr'o lumina
mat falsa de sigur ; mai naiv chiar. Sigismund Bathory B atar
Jicmon e Ungurul , sotia sa, Archiducesa (nunta e pusa la o data
falsa), e NemtOica.. Daca cronicarul nemeresce o parte din adever,
cand spune ca succesele cretinilor iii Ungaria au indemnat pe Mi-
chaiii-Vodd
sa se rescOle, el ignoreza sail, mai bine, trece cu vederea,
tote schimbarile din Ardel inainte de cucerirea romanesca. El credo
ca, dupd cucerirea Moldovei, Michaiu a fost gonit de la Hotin do Zamoyski,
pe'ncet, pe'ncet , pana a fost dus la Telejin; batut aici, ar fi
trecut apoi in Ardel. In acesta provincie, pe care Domnul voia s'o
tie supt ascultarea Nemtului , Ungurii se revolta, din firea for fiind
ficleni.. Fugar la Praga, Michaiu ar fi primit sarcind de la Imperatul
sa supue pre Unguri, sa fie el craiu, tar nu Ba0ea, nice Bat'ir . Omorul
Domnului de talharul Ba§tea e iaraV expus insuficient. In po
vestirea acestor evenimente pline de combinatium politico §i legaturi
Analele A. R.Tom. XXI. Memoriile Seel. Ietorice. 4

o0 V. IORGA 859
fine, era mai prudent pentru un Munten din secolul al XVII-lea sa
transcrie decat sa prelucreze.
e Constantin Capitanul suprima capitolul relativ la Simion-Voda
trecendu-1 1a eel urmator, intituleza pe acesta : Domnia lui
Voda .
f Comparatiunea intro felul cum Constantin Capitanul s,i Anonimul
intrebuinteza pe Mateiu a fost facuta in Memoriul dintaiu.
g Obsery aici ca, in epoca urmatore, afara de evenimentelo politico,
din Anonim , Capitanul vorbesce §i de fundatiunile lui Radu
Michnea, spuind, dupa traditiune, sOrta vechii mandstin a lui Michnea-
Voda, refacuta de acesta. Cate-va transitiuni §i unele nume sunt datorite
iar4i adaosurilor hit Constantin sail lipsurilor din Anonim, ft,1
cum ni s'a transmis. Si aici cronicarul impiumula de la Moldovent :
ast-fel, lauda lui Radu-Voda, ca Domn in Moldova, solul int la Porta
pentru a vests luarea Azovului, sol resplatit de Turd cu privilegh de
vama, pe can Constantin le vede, ca era den itemul aceluia in tera
Moldovii, en carii am vorbit i eh, i marturisia ea Inca in chrisovul ,
mortea, in Harlan, a Jul Radu, pe care o dadea i inscriptiunea romanesca
de la Radu-Voda. (I) Domnia a doua a lui Alexandra Iliad e lasata
ca i in Anonim , en acesta motivare : De care nici o istorie
nu avem a scrie, de vreme ce nici not n'am gasit.
Inainte de a continua analisa cronicet Capitanultn, un cuvint asupra
isvorelor lui relativ la istoria Moldova. Pang la Aron-Voda, cronicarul
citCza necontenit letopisetul , §i el urmeza cronica lui Ureche, pe care am
ve(Jut cum putuse s'o cunosca. De la Aron pang la inceputul cronicel
lui Mateill al Mirelor, scirile privitore la Moldova sunt luate din biogra
fiile lui Michaiii-Voda. De acolo pang la 1618, evenimentele din acea tern
sent presentate dupa poema lui Mateiu. Inca in acestl. perioda agar
comunicatiunile orale capetate de Constantin de in Moldovent . Unele
din aceste sciri se intilnesc in cronica mut Miron Costin (if, dar acesta
nu e citata nici odata ; pe urma, e forte probabil ca o cronica plina
de aprecieri personale asupra unor Domm earl. puteau reveni in Scaun
n'a putut fi pusa in circulatiune inaintea mortis Logofetului Miron (1692 ;
in fine. sunt sein moldovenesci la Capitan, cars nu se afla in contemporanul
sell din Moldova si, in general, forma in care se imbraca lucrurile
e deosebita ,il
nu permite a se presupune un imprumut literar.
(1) V. acest volurn din Anale, p. 179.
(2) Sau in Adaosurile lui Neculcea.
§i,
Rada

353 CRONICELE WINTER& 5
h) Cu domnia lui Leon si intrarea in scena a Basarabescilor, ass
de strins legati de familia Cantacuzinilor, la care trecuse drepturile
for de domnie, cronicarul de partid apare. In cuprinsul epocei lui
Mateid-Voda, Capitanul urmeza in mare parte pe Anonim , n'are
Inca izvOde de familie, dar tad colOrea e alta. Sa vedem :
La Anonim , Leon-Voda e un tiran lacom, strIngetor de dare fara
de milt Cu o deosebita placers, omul Cantacuzinescilor insirti numele
celor fugiti de urgia domnesca, ale oposantilor si protestatorilor. Preludiul
domniel lui Mateiu e tractat pe larg. Din Imprejurarile zugravite,
Domnul apare o figura de o nobleta, de o puritate, de o desin-
teresare neobicinuite. Abaza propune tronul boerului fugar, si acesta
primesce numai ceea ce nu cautase. Aga Mateiu se intorsese in tern
de durere de inima numai, superat de strainatate , nu pentru a
scote cu arma pe rivalil sei. El e nu numai o blanda figura crestina
coborita din vietile sfintilor, ci un tampion al nationalismulul, un isgonitor
de Greci, un archanghel care alunga cu sabia de foc a droptatii
pe mancatorii terh.
Constantin Capitanul nu putea accepts, ca Anonimul , sfinta figura
transmisa de istoriograful lui Mateid. A vorbl bine de Mateiu era a
folosi indirect lui Sorban, Basarab dupa mama, si acesta n'o voia.
Dar Mateid lasase, in adever, o memorie poporala, amintirea unei
domnii lungs, bogate, amintirea de biruinte castigate contra Moldovenilor,
amintirea unor nemeritate si crude suferinte de betranete. In
secolul al XVII-lea, nu putea cuteza un istoric sa vorbesca de ICI pe
Mateig. Neputend combate pe Domn, Capitanul atenueza laudele si
insinueza acusarile. Leon e crutat ; martirologiul lui Mateiu inainte
de domnie expus pe scurt: nimic despre dare ; declaratiunea fugarilor e
aruncata in umbra: fug mai virtos boierimea de peste Olt . Luptele
pentru tron sunt prescurtate. Omul Balenilor face pe Mateiu sa cera
domnia de la Pasa de Silistria; Aga merge la puternicul demnitar oto
man, inainte de mazilia lui Leon, si primesce caftanul de la din ul.
Triumful initial al victories contra lui Radu Alexandrovici e expus
mai pa scurf,. Abaza apare dupa biruinta ca Indreptatorul actiunii
biruitorului la Porta. Domnia lui Mateiu e, in ad ver, aratata ca o
domnie bung, dar Capitanul adaoge : clic unit ca au adaos si hara-
ciul, ci si aceea i -au ajutat mult . Apostolul nationalismulul choma la
el apoi pe pribegi si Greci si-I mentine in Divan. Administratiunea fi
nanciara a lui Mateid e laudata dupa spuse de la 136tranii nostri : (Si.
ass clicea betranh nostri ca in sese am in vistieriea lui gramada de
bani n'au strins, pana ce au plata datornle i chel uielile ce be Men e
*

52 N. IORGA 354
pana s au a Ozat domniea: dupa aceea au strins avutie. Se simte usor
in acesta lauds dupla insinuare malitiOsa : ca Domnul cumperase tronul,
indatorand tera ¢i ca in o parte din domnia lui n'a fost lipsit
de lacomie. Cronicarul lauds zidirile pana la acest Domn putine
zidurl au facut Domnil cel mai de nainte , dar el nu le enumera.
Rasboiul intaiii al lui Vasile Lupu cu Mateie. Basarab (1637) e descris
in acelasi fel de ambele cronice. Si la al doilea, acela in care se
dadura luptele de la Ojogeni i Nenisori, Constantin se indrepta in
tote dupa predecesorul sett El face insa sa urmeze dupa locul imprumutat
din Anonim o povestire, care nu se afla in acesta Si nici
in cronicele moldovenesci. Se scie ca inaintea expeditiunii (si nu dupd),
Mateiil fusese mazilit (2 Novembre 1639) prin staruintele lui Mohammed
-Pala, cis Tabani Buiuc, atunci Caimacam (1). Vasile-Voda, numit
in Tera-Romanesca, in locul mazilului, trimise ca ceusul imperatesc,
care aducea ordinul de mazilie (asemenea ceus se numia Skimni-
Agassi), pe unul din boeril sel, Costea Caragea, pentru a castiga Ora.
Mateiti puse de se luara < cartile' Turcului si fact' pe Caragea sa fugd,
prin Silistria, inapoi in Moldova. Acosta scire n'a putut-o aye
cronicarul decat din isvore orale. In fine, ultimul rasboiii intro cei doi
Domm rivals e luat iara i numai in parte dupd Anonim. Alaturea cu
notitele imprumutate de la acesta, Capitanul da scirile bogate culese
de el in Moldova. El ne vorbesce do cariera anteriOrd domniei a lui
Gheorghe Stefan, de relatiunile de iubire ce ar fi existat intro Vasile
Lupu si sotia, jupanesa , Logofetului, inadins indepartat prin misium.
in strainatate; de Cantacuzinii din Moldova, de pretinsa 13615. a
sotiel lui, care a permis lui Gheorghe Stefan sa. pardsesca Curtea.
Capitanul se apropie de Miron Costin, precum anecdote, vestita anecdotil
cu toiagul e reprodusa ca in (Adaosurile, lui Neculcea (2), si
acesta
o culegere de mici incidente, transmise prin compilatori. La taiarea
de catre Vasile a conspiratorilor, el adaoge, aratand provenienta scirilor
sale, Ca unul dintre ucisi ar fi fost barbatul Domnel Dafinii Da-
bija, mm nainte 'Ana a nu o lua Dabija-Voda; cqd povestid boiarii
nioldoveni . In povestirea ulteriOra, se vede necontenit informatiunea
orals: Hmilnitchi ar fi fost socrul lui Vasile. Retragerea lui Gheorghe
Stefan inaintea fostului sea stapan, intors cu ajutore cazacesci,
e povestita ast-fel: Deci s'ail tras [Stefan Gheorghe] inderet spre
Focsam, Vasile-Voda dupa dinsul; Stefan-Voda la Tirgoviste, la Ma-
vi
(1) V. si cronica turcesca din primul Memorize cuprins in acest volum (p. 55)
notele
(2) Kogainicenu, II, p 187.

355 CRONICELE MUNTENE 53
teiii-Voda, cu cati-va boieri, Vasile-Voda tot dupa dinsu]. Minunea
de la Finta e confirmata, inteo forma noun: plOia miraculosa bate'
pre Moldoveni tot in obraz, §i pre Cazaci.. Capitanul adaoge ca prin§ii
ail fost Watt de Matehl, biruitor, de la Fantana Tiganulm papa in Tirgovi§te,.
Un «Turc mare , trimes de la Porta in ancheta, asista la
lupta §i cid dreptate lui Mateiil. Sorta ulteriOra a lm Vasile e expusa
cu amanunte §i, cum «clic unify, Constantin ne da la p. 303, un naiv
detaliil relativ la Domna lui Vasile, detaliti care nu se prea 'Ate
transcrie.
in sfir§it, ultimil ani din domnia lui Mateiu sunt copiati din Anonim
, cu f6rte mid deosebiri sail adaosuri (intr'un loc,. Capitanul numesce
pe mercenarii revoltati porci obraznici ). Ca isvor pentru datele
de istorie strain', cronicarul citeza istoriaeri1 ungurescp.
1,) De la Constantin Basarab inainte, Capitanul incepe sa devie din
ce in ce mai original §i mai interesant. Nu numai ca tonul istorisirii
e altul, dar o mare parte din faptele expuse sunt luate din isvOre orale,
pe cari Anonimul cantacuzinesc nu le-a avut. SA-1 urmarim de 14 link.tea
lui Mateiil-Voda incOce.
Capitanul da numele de boerie §i mo§ia de origine a lui Comitan
tin-Voda: «Costandin Serdar de la Dobrem..... , find feciorul lu1 Serban
-Voda . El pomenesce gandurile de domnie pe earl' le-a avut Generalul
lui Mateiti din Moldova, odinibra, Diicul Spatarul, care aler_ga _
pentru acesta, la vestea mortii lui Mateiti, de olae de la Buicesci. (1) pupa
o parte luatai din Anonim, cronicarul ne da scirea noun a interventiunii
lui Constantin-Voda in favOrea celor dot Cantacuzini din
Moldova, condemnati de Gheorghe Stefan: fratele lor, Constantin Postelnicul,
starue, §i Domnul munten trimite pentru a-s
sc6te de la
mOrte pe «Badea Conte§ Balacenu., atunci Capitan. Scirea se afla §i
in Miron Costin, §i in Adaosurile lui Neculcea, in forme deosebite.
Ea lipsesce, de sigur cu intentiune, in Anonim .
De ad inainte, e o prelucrare a Anonimului ( coftirii de acolo
e tradus prin ( postave ; ordinea boerilor din enumeratiune e une-ori
schimbata), ins', in curind, partea originals revine. Lupta lui Constantin
cu mercenarii r'esculati e povestita alt-fel, mult mai pe larg, B atalia
de la Soplea e istorisita aim. maL pe larg decat on-unde. Hrizea,
Domini]. Seimenilor, e tractat mai bine decat in Anonim : i se dice
«Hrizea-Voda ; el nu cauta. numal decat tronul, care i se ofere cand
vine «de la margine ; cronicarul se multamesce sa spue: « Lui Inca
(1) V. acest volum din Anale, p. 205 6.

54 N. IORGA 356
i -au fost voia, cum se vede . El se lupta vitejesce si-1 vedem alergand
cu calul manios si taind cu palosul in doue pe un tradator,
autentic sail ba; lupta sa e o lupta de vitez si infrangerea e atribuita
numai pacatuhn. hotilor slujitori . La navalirea lui Hrizea, intors din
ADM, si la spanzurarea acestuia, cu dol-spre-dece din ai lui, CApitanui
afirma ca Domnul ar fi calcat fata cu dinsii juramintul ce-1
Meuse. Cu obiceiul pe care-1 aveau odinibra boerii nostri de a perpetua
numele in familie, s'ar puts ca Hrizea, Domnul mercenarilor,
sa fie tatal sail macar ruda lui Hrizea din Popesci, partisanul Balenilor,
si acesta ar explica simpatiile pe cari le are fata cu dinsul
cronicarul acestei Lamilii. (1.)
Scoterea din domnie a lui Gheorghe Stefan e povestita iarasi cu
amanunte noue si forte folositore. Miron Costin spune pe scurt cum, la
Tlrgu- Frumos, Domnul mazil a daruit cu un surguchl domnesc si a
intors cu slujitoril la Iasi pe fiul succesorului ski Gheorghe-Voda,
Gligorasco Aga. La Capitanul, Gligorasco e imbracat domnesce, cu
haine, i§lic,
cu steguri, cu meterhanale, tobe, trambite, slu-
jitori, §i fail trimes la Iasi ca pe un fecior de Domn si i -au clis : Mergi
f6tul meu, sanatos, data au vrut Dumnecleil ass !
Michnea III, intaiul prigonitor al lui Constantin Postelnicul, nu
e ass de inegrit la Capitanul, care atinge abia tentativa contra acestui
boer, pe cand el reproduce din «Anonim= tot ceea ce privesce pe
Gherghe Menu. Nu se vorbesce de loc de Iani si Frenti, si asupra
originii lui Michnea nu se afirma nhnic. Dar Constantin spune ca Domnul
a fost in tinerete giuvanul lui Kennan-Pasa, find frumusel .
La acest cronicar, gasim mai multe amanunte relative la navalirea
lui Constantin Basarab, si el reproduce vorba de la 6meni ca pri-
begul ar fi venit sa-¢i
ridice imensa avutie pe care o innecase in he-
lesteul de la mosia sa Dobreni. Se pomenesce la el o intaia pribegire
de boeri, urmata de o ertare, inainte de planul de revolts. Navalirea
lui Stefan Gheorghe in Moldova cuprinde si o scire asupra Domnel
lui, pe care el o trimite la Iasi, ca nu o iubia, ca avea tiitori (lipsesce
in Miron Costin). La neintelegerile lui Michnea cu boeril, cari
nu voiail sa se rescOle, el descrie pe larg omorul lui Parvu Vladescu,
care era mutefariaca al Portei. La intaia hecatombs de oposanti, ici
si colo sunt iarasi sciri nou6. La a doua, uncle reproducerea din Anonim
e verbala, se afia Insa caracteristicul amanunt al aruncaril mor-
(1) Pentru Hrizea, v. memorial penultim, p. 197-9. La sfirsit, in tabelk semnatura
lui. V. $i adaosurile la acel memoriu.

357 CRONICELE MONTENE 55
tilor pe ferostra, cate unul . «$i tabulhanaoa diced, 'Ana i-a ispravit pe
toti. In general insa, domnia lui Michnea e mai pe scurt aim, ca
forma, data nu ca fapte, decat in cronica oficiald.
Anonimul nu e forte circumstantiat pentru domnia lui Gheorghe
Ghica, dar in Constantin acesta domnie e cu totul sumar descrisa.
La domnia lui Grigore Ghica, Constantin Capitanul nu parasesce
Inca pe Anonim . Am vOclut ca in acesta se spuned de Domnul fugar
ca sade, in Germania ; cuvintul se afla §i in cronica Mena, dar corectat,
potrivit cu timpul redactarin au §Oclut acolo .
$i in acesta domnie aflam amanunte noue asupra istoriei moldovenesci
: desfrinarile de tinOr resfatat ale lui Stefanita-Voda, glumele
fard haz §i crude pe can le faced cu boerii, pe earl ii arunca, in saga,
in hele§teul eel mare, care l'am pomenit §i not .
Tot ceea ce privesce pe Cantacuzini, deci cea mai mare parte din
povestire, e, natural, alt-fel. De la inceput, Serban e calificat ca mai
ficlen find decal alti frati.. Grigore e un judeca tor drept §i milostiv,
§i ginga§ Intru tote lucrurile lui, §i nemaret . Plecand in expoditiunea
de la Neuhausel, el se convinge, pe mai multe cal, de necredinta
Cantacuzinilor : Mares §i Cretulescu cauta sä corupd pe soldati §i
§efil for pentru a aduce, prin pirile lor, pe Serban in Scaun ; cloyed*
§i tra§i la rOspundere, Cantacuzinescii tagaduesc insa, §i Constantin
Capitanul no presinta pe Mares ca fiind, la cercetare, mai slovosnet §i
mai indrasnet in rOspunsuri. In WA, dupa informatium de la ispravnici,
bOtranul Constantin se laudd ca el a popit pe Grigore §i tot el
it va despopl. Cand Postelnicul se infati§Oza inaintea Domnului, acesta
null ascunde nemultumirea §i-1 primesce rece, denuntandu-i ca nil lui,
41.61 §i vicleni., earl veniall sub paza vatafului, rivnesc domnia.
$ erban, amanunt pe care cronica Cantacuzinilor it trece neap6rat
sub tacere, e «taiat la nas do o parte, pentru cacl se numise sä fie
Domn , iar fatal ski, betranul Constantin, sugrumat la Snagov, de
stalpul eel mare din trapezarie. T6te acestea expuse fail un cuvint de
apreciare : dar apreciarea acesta reese din felul cum faptelo aunt infati§ate;
omorul de la Snagov e, pentru Capitanul, pedepsa meritata
a unui tradator.
Sfir§itul domniei lui Ghica e altul. Dupa ce mentionezd intentiunea
boerilor de a face Domn pe Durnitra§co Buzoianul de la Capatinesci ,
el trece, in fine, la Radu Leon. Do ad Capitanul nu mai cunOsce pe
Anonim ; nu-1 mai cunOsce flind-ca nu mai vrea sa-1 cun6sca. Povestirea,
independenta in aparentd, e legatd totul do a Anonimului ,

56 N. IORGA 358
cum e legat tot-deauna un respuns de cartea pe care o combate, chiar
cand n'o pomenesce.
Radu Leon e $i el un Domn acceptabil: un om luxos §i stralucitor,
un stapan vesel si gata de petreceri, sub care boerimea merge pe
beta la vinatori §i se bucura la ospete. Singura grija haraciului
turbure. stapanirea acestui Domn bun, si cu boiaril i cu tera . Cu o
deosebita placere, cronicarul se opresce asupra nuntii lui *tefan, fiul
lui Radu, i represintatiunilor primitive, earl o intovarasesc.
Cand Draghici, fiul eel mai mare al Postelnicului, merge la Porta
sa innoiasca domnia lul Radu-Vode, cronicarul adaoge ca trimisul domnese
a mers i prin Constantinopole, nu pentru a-$i vede casa, ci
pentru mindretea sa, ca sa se primble prin rfarigrad cu pompa domnesca,
sa-1 vacua prietenii . Anonimul denunta otravirea vredniculuI,
fiu al,lui Constantin Cantacuzino : Capitanul pomenesce si el versiunea
otravirii de catre Grigore Ghica, dar adaoge ca s' a dovedit mertea
de ciuma a lut. Draghici.
Mazilia lui Radu Leon fu adusa de o mare manifestatiune a boerimii
'ndigene, care, cu Mitropolitul Teodosie in frunto, pretindea ca. Domnul
Grecilor pregatesce un macel in massa. Pentru Capitanul, acesta e
un pretext, o calomnie a Cantacuzinilor, cari voiau sä fie tot-deauna
el mai marl' , contra stimabilelor persone cari se chemail Sofialiul $i
Balasachi. *eful miscaril nu e parintele Mitropolitul , ci Vladica
Teodosie . Boeril nemultumiti isbutesc numai promitend domnia unui
Pavel Grecul', pe care-1 insala apoi, ridicand in Scaun pe Antonie-Voda.
S'a spus ad sub Antonio domnira Cantacuzinii. Deci, pentru Capital],
e o domnie rea. Bunatatea betranesca a lui Antonio, simplicitatea sa
de boor de tore , economia sa, sunt interpretate ca incapacitate, slabiciune,
acceptare de tutela. Vedem la el pe ticaitul de Domn asa
de ingustat in venituri, 'cat nice de mancare nu era satul si de belltura,
ca-i da cat vrea 01; in di de dulce came cu apa si cu sare, in
chile de sec linte si fasole cu apa si cu sare ; yin ii da imputit, ci
trimetea cu urcierele in tirg Antonie-Voda si fie -sou Negoe-Voda,
cu bane refenea, de cumpera yin de boa; ci da fie-see. mai mult la
refenea, caci ii dicea tatal sea ca are Demna i coconi, ti sa dea mai
mult; si
asa vietuia Antonie-Voda . Procesul Cantacuzinilor contra ucigasilor
Postelnicului e infatisat ca o napaste. Stroe e inchis 'vinuind
ca el au fost pricina de l'au omorit ; scrisorile lui ar pute sa fie false;
suferintele lui Stroe nu si le explica : den ce pricind not nu scim ;
eel ce pirit vor fi sciind de ce si cum,. Vrajba,, lupta dintre tale

359 CRONICELE MUNTENE 57
doue partide, e tot asa descrisa : Cantacuzinesch se intarise, scrie cro
nicarul, cat trecea poste mesura, nebagand in soma pe cco-lalto si intru
nimic socotindu-i . Alaiul mare, cu care plea. Mares pentru a-so lua in
primire scaunul de Ban al Craiovei, rivnit de Gherghe, supera. pe
Constantin Capitanul, care-1 mustra fiind-ca n'a pornit ca alti Barn
de mai naintea lui, smeriti, ci cu mare pompa . Guvernul lui Mares .
bataile la Craiova si Bucuresci ar fi nemultumit pe boerii can -le sufer.
Dar complotul de care s'ab. plans Cantacuzinescil ar fi o nalucire, o
inscenare; mesurile luate de Domn, mesun nedrepte, dictate de sta
panil lull Dupe. acesta poveste de restriste, cu cata bucurie selbateca
descrie cronicarul de partid suirea pe tron a lui Grigore-Voda, Domnul
cu mana de fier ; cu ce placers insista asupra glumei sanger6se
a Vizirului, care amagesce pe Cantacuzinesci. si-i aresteza : Care este
Mares ? Ia-1. Care este Gheorghe ? Ia-1., etc. Si in fine cu cat gust ne
Infatiseza el pe Gherghe Balenu triumfand cu ipocrisie In noptea de
biruinta, cand slujbash si servitorii adusera inaintea lui, ametiti de
neasteptata lovitura, pe vrajmash invinsi: Bolan, fratilor, sanatate de
la Maria Sa Grigorie-Voda, ca miluit Dumnedeu Imperatul cu
rail si
Domnia!
Pentru Meth', Grigore era un om providential, doritul biciu de foc
pentru adversariI for politici. La Constantin Capitanpl, e un om bun ,
sub care (dajdiile sunt usore . El admira frum6sai oste de calarasi,
dorobanti, rosl, visternicei, spatarel, postelnicei, stolnicel, vornicel, paharnicei
, purtand sulite varuite si prapure de tot felul, cu care
Domnul merge la Camenita, unde primesce compliments de la Turci.
El se intereseza de familia Domnului, de intorsul DOmnei de la Venetia,
In haine francescI forte frumose , de b6la lui Voda. Des1 era.
strain , Gbica n'a facut ali intristati decat pe Cantacuzinesci, de a
caror inchidere si batae pre talpe i cu legaturi vorbesce scriitorul
cu satisfactiune. El Iii luau ast-fel numai pedepsa cuvenita, fiind-ca
indatorase (era, ridicandu-I datoria la Nina de la cinci-cleci la o mie
de pungi. Mazil, fart vina sa, cronicarul it spala de on-ce vine. de
tradare, el Inca folosesce ten', pe care o apera de pedepsa hainieL
Cu multe amanunte, domnia muntend a lui Duca-Voda e povestita
tnaf anodin. E Domnul egoist, preocupat de interesul seu domnesc;
amlndoue partidele amesteca deci, In judecata lui, lauda cu mustrarea.
Pentru Constantin Capitanul, Duca nu e un om lacom ca pentru AnonimD,
dar el pomenesce (mania , violenta Domnului, i da cloyed' despre
dinsa. in schimb, chemarea pribegilor din partida Balenilor e

58 N. IORGA 360
arAtata, cu multamire, ca lephdarea tutelei in care-1 tineau Postelnicescil
.
Casatoria lui. Gligora§co Ba lenu cu Domnita Alexandra nu impaca
e pe adversarh Cantacuzinilor: felul cum considers Curtea acesta
alianth, ca o ertare inspirata de preceptele evangelice, ca un act de
marinimie domnOsca, trebuih sa-i jignesca. Am vedut apol cum acesta
legatura de familie tinu Area putin timp pentru a influents politica
de partide din Tera-Romanesca. Deci, Constantin Capitanul nu va
cruth pe socrul, timp de cate-va lum, al patronului i rude]. sole; aid.
unde Cantacuzinit devin mai puternici, unde biruesc mai ,deplin, la
domnia Jul erban, osinda va fi mai severs §i pasiunea, care o inspira,
mat violenta.
Mare §i intunecat nor *i plin de fulgere §i de trasnete , incepe
Constantin, au &Nut pe Tera-Romanesca cu erban-Voda, carele ca
cu nisce trasnete cu reotatea hu au spart §i au desradacinat nenumerate
case de boiart Si de slujitori qi de saraci, §i pre multi au omorit
cu multe feliuri de casne, §i i-au saracit cu multe feliuri de pedepse,
precum mai jos va arata. El recun6sce ca domnia lui Serban
a fost primita cu o bucurie generala, ceea ce, fie clis in trecht, arata
popularitatea Cantacuzinescilor §i nu se potrivesce do fel cu colorile
in can ii zugravise pand acum. Care nu aveh vin, bea aph pentru
sanatatea lut Serban-Voda, si juch §i chiuia. Domnul ar fi fost in
adever bland §i crutator, impaciuitor de spiritie, boierind §i pre cei
ce nu.]. iubia , pana ce se int6rse (in Octobre 1680) din expeditiunea
de la Nipru. De acum inainte , scrie cronicarul, incep durerile.,
Urmoza lungul §i sangerosul pomelnic al uciderilor §i casnelor poruncite
de acest om extraordinar, care nu numera blandeta fats cu
du§manul invins printre virtutile sale. Ni se desfaOrd prigonirea
familiet lui Drosu, mucenicia lui Hrizea, bathile la stalp in pu§carie,
actele de lup turbat ale teribilului Domn. De om nici cum nu-I era
milt, ca de o pasere. Crescerea, de altmintrelea fatalh, a dhrilor, din
causa pretentiunilor Turcilor, e aratata prin cifre. Se vorbesce pe larg
de duptania lut erban contra lui Duca, de pira indreptata contra
acestuia in timpul expeditiunil de la Viena: vedem pa Domnul, rernas
de judecatei, inchis §i r6scumperandu-se printr'un sinet. Lupta de intrigl
cu succesorul lui Duca, Cantacuzinul din Moldova, Dumitra§co-
Voda, e lamurita iar4i pe larg §i, intr'un loc, la plastica descriere
a mortis lut Duca: si an inceput a citi pan la a treia carte; numat
au caclut pre lavita §i au inceput a se vaeta, dar limba h. perise §i
manile nu putea sa le misce., el nu se sflesce a denunta pe erban,

361 CRONICELE MONTE/a 59
vrAjmasul politic al Domnului Moldovei si amantul odini6rd al Delmnel,
ca otrdvitorul Jul Duca, incarcandu-1 ast-fel cu o crimd, care ar
fi fost inutild. Acestd istorie de sange, de lacrdmi, de impildn $i miserii
se mantue in fine cu un epitalam in onOrea casatoriel lui Grigorascu
cu Alexandra si cu o plangere asupra mortis Dom,nite", care
adusese din partea tatAlui ei ramura de maslin in familia dusmanilor.
(kr Gligore Postelnic Balenul au remas intristat si in cernold, en tot
nemul Jul. Sunt cele din urmd rinduri din cronica lui Constantin Capitanul.
Am spus ca acesta cronica e mult superiord Anonimulul Cantacuzinesc.
Si vedesce in autorul el un spirit fOrte distins printre boerii
timpulul. Constantia Filipescu era un cArturar, care scia grecesce si,
judecandu-se dupd unele neologisme si citatiuni, dupd intrebuintarea de
istoricl poloni si unguri, si latinesce. E un povestitor interesant, natural,
une-ori spiritual chiar. E un spirit critic, in fine, in stabilirea,
cat si in legarea causald a evenimentelor. In apreciarea, une-ori defavorabild,
a trecutului nostru, se uita ca Omeni ca acesta, ca Stolnicul
Cantacnzino, ail trait in Tera-Romanescd in secolul al XVII-lea. (1)
IV. Memoriile lul Radu Popescu.
Gligorascu Bd lenu n'a jucat un rol politic important pe timpul lui
Constantin Brancovenu: o singurd data 11 afiam pe o lista de conspirator].
si persecutati, in cronica ()Maid a lui Radu Grecenu (1700-1).
Catre sfirsit, cronicarul Curtil descrie cdsatoria Smaragde], Rica Domnului,
cu fiul Jul Grigore, Postelnicul Constantin, botezat de Ilinca, altd.
Domnitd, sotia lul erban Grecenu. 0 partidd a Eidlenilor in adeveratul
inteles al cuvintului nu mai gdsim de la mOrtea lul erban Inainto,
cu bite ca intre aceiasi conspirator' si persecutati gdsim pe dol
*tirbei: Constantin, Vel Clucer, si Cernica, Vel Armas, si pe un Popescu,
Radu, fiul lul Hrizea. Causa trebue cautatd in politica energicA
a lul. erban, care distruso si inspaimantd pe adversarii Cantacuzinilor.
Dar influenta de sigur si faptul cd. Brancovenu nu era Cantacuzin de-
(1) Asupra corpurilor de cronice din car! face parte Constantin Capitanul, v. ca
pitolele Cronica din Cluj §i Cronica Baleicene'sca. Asupra manuscriptelor $i traducerilor,
v. lista analitica de la sfirsitul memoriului. Comparatium de forma cu
Anonimul in cunoscutul studio al d-lui Gr. G. Tocilescu asupra felulut tipartril
cronicelor muntene (Rev. p. ist., arch. ¢i N., I).

60 N. IORGA 362
cat dupl. mama, ca el se guise pe tron in contra vointei vkluvei Jul
Sorban, calcand drepturile Cantacuzinului legitim, Beizadea Iordache.
Domnul care a cadut doborit de Cantacuzini n'a fost nici °data cu
totul robit lor i intereselor lor, asimilat pe deplin cu familia din care
SO coboria mama sa. (I)
Balenii r6masi, rudele si clienth lor, se puteaii impach cu Constantin-
Voda ; el nu putead erta insa trecutul. Ambitiunea politica disparuse;
cu Gherghe Banul se stinsese speranta Balenilor de a vede pe tron
pe unul dintre dinii. insa cu Cantacuzinii nu se puteail impaca de
odata : prea mult sange si prea multa ura invechita despartia pe cele
done familh. Si, in on-ce gas, nu puteati erta aceia a caror rand era
mai prospeta, aceia carora nu li se intinsese, ca Balenilor adeverati,
mana do impacare: familia lui Hrizea. Acesta avti un DO:
Radu Logo-
fkul, om invetat, forte inteligent si ager. () El ridica condeiul pe care-1
lasase Constantin Capitanul, pentru a continua cronica de opositiune
printr'o cronica independents.
Sa vedem intaiu ce se 'Ate culege, din operele sale §i din ale altora,
despre vista lui Radu Hrizel din Popesci.
E sigur ca Radu, ca §i contemporanul sett Constantin Cantacuzino,
a invetat unde-va poste hotare: el scia latinesce, era insarcinat cu
misiuni earl necesitau cunOscerea acestel limbi. Pe timpul domniei Jul
Sorban, Radu a pribegit, fara indoiala, cand cu inchiderea, chinuirea
si omorul tatalui seu. Suirea pe tron a Jul Brancovenu II dada curaj
O. se intorca, si noul Domn pretul indata agerimea si cunoscintele
tin6rului Logofet. POte sa fi inceput ca scriitor lesesc latinesc >, ca
secrotar pentru limbile polona gi latina. intaia scire sigura despre
dinsul o avem in 1689. Brancovenu trimite, inainte de caletoria sa
la Cerneti, unde scim ca se afla la 2 August, la Generalul Heissler in
Brasov pe Radu Postelnicul Golescu. Acesta gasi pe General, atitat
de Aga Balacenu, furios intractabil ca un urs impuscat . Daca se
si
mai adaoge ca Golescu nu era in stare a se intelege cu Generalul decat
prin interpret, vedem usor ca acesta dintaiu solie n'a putut aduce un
resultat. Al doilea sol al 'di Voda fu Radul Logofetul, fiul Chrizii Vistiarul
din. Popesci, find invetat si in limba latinesca . El insusi ne-a
descris acesta ambasada, in Memoriile sale. (V) Aducea jupanului Hais-
(1) Se scie ca Papa Brancovenu Linea pe Stanca, fata lui Constantin Postelnicul.
(2) Tin alt Popescu e Caimacam pe timpul child Heissler ocupa Vera. V. mai departe,
capitolul Cronica Balacenesca.
(3) Magazin, V, p 106 §i urm. Dovedim mai departe, ea alte argumente deckt
acele invocate de d-1 Sbiera, in Mifccirt culturale, ca acesta cronica ii apartine.

363 CRONICELE MONTENE 61
ler, bani. §1 un dar de o mie de boi, dar comandantul imperial nu
era multamit §i acusa pe Munteni ca §i-au calcat parola . Radu respunse
Ca i-ar fi voia sa auda de la Dumnehn care legaturi au cal
cat , afara pOte de indatoririle Mate in secret, fara autorisare, de BAlacenu.
Banff, urma el, nu se pot da toi de-odata. Apoi, tera n'are
cetatl, §i paganii sunt puternici. N'au decal sa gonesca Nemtil pe Turei,
«ca not am spus ca arme n'avem a sta Impotriva Turcilor .
acestea , mantue Popescu, scris lui Constantin-Voda Radu Lo
gofet, insciintandu-1 de tote . Dupa alt isvor, Socotelile Bra§ovulm,
scim ca in Matu se afla in acest oral un Postelnic munten ski vedem
sosit la 29 dimineta «tin boor cu scrisori domnesci catre Heissler §i
o suits de §opte ; solul, de sigur Radu Logofoful, se OA la Bra§ov
Inca la 3 Iulie, child se cumperd cal pentru et (1) La Bra§ov Inca primi
Radu ordinul de a comunich lui Heissler indreptarea Turcilor spre
Orsova, undo Muntenil trebuiati sa vie sa-t. sprijine. Trimisul i§i Mal
datoria, §i Heissler pleca imediat la Orsova. (2)
Radu nu se duse §i el cu Generalul. Numat din audit° povestesce
§i el (cjic cei ce ail fost acolo ) lupta de la Cerneja §i amanuntele el.
Probabil ca asista Insa, dupa intrarea Nemtilor in tern, la intrevede-
rea de la Draganesct intro Domn si Heissler, cam scie talcul vorbe-
lor ce ail fost . El nu merse cu Brancovenu in expeditiunea din Ardel
(1691), pe care o cunOsce destul de putin.
Cat-va timp nu cunoscem nimic asupra lui. Cand expune procesul
pribeguluI Staico §i alor set, el observa : ce au martitrisit, et vor
§i ceI ce vor fi audit,. Ceea ce e in adever curios eta Radu atinge
ceea ce nu face Grecenu complicitatea cu Staico a lui Dumitra§co
Paharnicul Corbenu, un om al Ghiculescilor, adaogend ca acest Du
mitra§co era vrednic de morte dupa politicescile pravile Si ca l'a
scapat numal promisiunea data de Domn fratelui murind al lui Dumitra§co,
Vintila Banul, care Linea pe o Cantacuzino, ors a mamei lui
Von.. Dar vom vede ch. Radu fu amestecat intr'un alt complot, ult
rior, condus de acela§1 Dumitracu §i tot de familia lui Grigore Ghica.
Popescu vedu cu ochii set cruda i ironica pompa , pe care Branco
vertu o faces rivalulm seu invins: gadea cu un ciomag mare in
maul , in chip de Postelnic-Mare ; ca a§a se audia precum Staico
vrea sa fie Domn in Tara-Romanesca; dropt aceea §i Con tantin-Voda
Ii faced cinste ca aceea, de-1 trimisese pre gadea in Toe de Po t lnic-
(1) Acest volum din Anale, p. 237.
(2) Memoriile citate, p. 109 si urm.
Si
se],

62 N. IORGA 364
Mare, cu toiag de beldie, i pe Armasul eel Mare inainte. Vorbele
Domnului sunt vorbe audite: N'as fi gandit, Stoico, sa ved una ca
ac6sta ... Armas, iea pe Dumnelor, de-i du in puscarie, unde si-ail ga.-
tit; ca not avem alts treba: sa bem astadi.
Radu states bine atunci pe laugh' Voda. Facut Clucer, el fu insarcinat
Cu supravegherea reparatiunilor ce se indeplinira la Cladova, in
primavara anului 1695. Colegul ski de dregatorie era un alt Radu, Stolnicul,
fiul lul Tudor Grecenu .5.trarul. Cu acest prilej, cronicarul veep
faim6sa pesters de la Cerneti, cu emuscele veninate , mitutelele
musce periculOse, ale caror ispravi anuale le descrie pe larg. El atribue,
ca un om invetat ce este, Cladova lui Clavdie Imperatul , sipomenesce in Memoriile sale de Turnul Severinului, care l'a facut Sever
Imperatul, unde sunt si piciOrele podulul lul Traian Imperatul, ce au
Mout presto Dunare Child Domnul, care ingrijih la inceput insusi de
lucrul cetatil, capeta ordin sa mOrga la paza bohazurilor , gurilor ,
adeca a plaiurilor Carpatilor, bantuite de hoti ungurl, eel doi boeri
primira sarcina de ispravnici. El mantuira cetatea, care mai fusese
dress intr'un rind de Brancovenu, si trimisera la Belgrad pesmedul,
ata.tea mil de cantare . Se mai lauds Radu ca a urmarit pe
hotil din partea loculul; si alte trebl si porunci co era, le faces, spre
folosul terii . Dar intrigile Banulul Cornea Brailoiti, care intelegeh ca
o autoritate strains sa nu se amestece in cuprinsul Baniei, facura pe
Brancovenu sä theme la el po col dol vrednici comisarl, trecOnd atributiunile
for asupra lul Cornea. Vom vede ca acesta inlocuire atinse
dureros pe Radu $i -1 indemna 0.11 resbune, ridiculisand pe Ban in
Memoriile sale.
In tOmna aceluiasi an, Radu intovarasi pe Domnul seu, chemat sa
iasa intru intimpinarea Sultanului. El ne arata pe bietul potentat
crestin de la Dunare urmand, dupa putinta, sfaturile prietenilor si regulele
umilit6re ale etichetei de Curte turcesci. Evident ca a voclut
insusi pe Domn cum descalech si ingenuchih la intrarea Sultanului
in tort, cum se plech cu capul la pamint , child traces sfinta persOna.
a Imporatului, cum trimetea pentru masa stapanului pOme, pesmeti
cu apa de trandafir i cu moscos facutl, si
struguri..
Increderea de care se bucura cronicarul nostru la Constantin-Voda
nu scacluse. Cand Domnul, intors de la Dunare, pune la inchisOre pe
Constantin tirbeiii. Clucerul, care se infruptase string8nd haraciul in
Oltenia, cand lucrul se desbath in Divan, Radu Cluciarul, feciorul Hrizei
Vistierul din Popescl , fu acela care, ridicandu-se in piciOre de

365 CRONICELE MONTENE 63
unde edea. la Divan , ceti hartiile doveditore ce Inchisera gura insolentului
dilapidator.
Dar Radu Popescu, a§a sciutor de latinesce cum era, nu era consecinte,
nici recunoscetor. Cava se intimpla in curind, care ne destainuesce
acesta lipsa morala la cronicarul nostru. 0 singura versiune
a lui Radu Grecenu, aceea care nu fu admisa in cronica oficiala, ne-a
transmis lucrul. Dumitrapo Corbenu incepu iara.§1 sä tese contra lui
Brancovenu intrigi, cari fura repede descoperite. Intre eel mai gray
comprom41, intre aces pe cari ertatorul Domn trebul totu§1 sa.-1 tie
la inchis6re un timp, inainte de a-s priml iar4i. In Divan, aflam §i
pe Radu Clucer, fiul lui Hriza Vistierul . Dar cu acesta ertare 6i intorcere
in boerie, trecerea lui Radu Hrizea nu veni §i ea Inapoi:
sub Brancovenu, ca §i sub Stefan Cantacuzino, el fu sistematic lasat
la o parte, §i ambitiosul boer nu putil insemna multi vreme nici
un act de participare a sa la afacerile publice. Abia la sfir§it, in t6mna
lui 1714, Radu primi sarcina, potrivita cu cunoscintele sale de limbs
straine, de a conduce ca mehmendar pe Carol XII in ArdOl. La acesta
data, fostul Clucer era Radul Dvornicul Popescu . f4)
In intaia domnie a lui Nicolae Mavrocordat, in care vecla un spirit
distins, un om cult §i un Domn providential pentru interesele sale,
el ie§1 din nob. la ivela §i, apreciat'de invetatul Domn, sul repede treptele
cele mai inalte ale influentei §i boeriei. Cand Hanul trecil prin
sera spre Timi§6ra, Popescu §i Sorban Grecenu, seal:jut ca Mare-Pitar,
fura numiti concicari; pentru teribilul musafir : ei It luara in primire
la Foc§ani §i-1 condusera 'Ana la Cerneti ; Radu fu acela care denunta
Domnului pradaciunile facute de Nogai. (2)
Dar acesta noud influenta indispuse pe o parte dintre boeril mun
tens, partisani devotati al Germanilor, cu can Imperiul Otoman se
gasia in rasboia. Intre ace§ti. boeri erau §i rude de aprOpe ale fiului
lui Hrizea : viclenii , pomenitt de cronicar in cronica oficiala, invidio§ii
pe cari-i ofusca cinstea cu care concicarul fu primit de Domn la
intorcere, sunt Radu Golescu Spatar, Serdarul Barbu Grecenu §i erban
Bujorenu, alaturi de Logof6tul Grigore Balenu, ginerele de odini6ra
al lui Serban-Voda. Ace§tia pregatise, in intelegere cu Nemtii,
o lovitura contra Domnului Turcilor, pe care voiau sa-1 dea dusmanilor
in propria lui capitala. Mavrocordat trebuia isolat de prietenil
lui sinceri, §i printre aceOia era considerat Radu Popescu. Ei sfatuira
Li (1) Cronica oficiala a lui Radu Popescu, Magazin, IV, p. 34.
(2) Ibid., p. 51 2.

64 N. MEGA 366
pe Domn a face Ban de Craiova pe acest barbat capabil. (Si a§a in
taina au mars de au Jis ca, fiind om mai sprinters, mai levant, va
puts face acesta treba §i, de nu va face el treba acesta: sa isgonesca
catanele de peste Olt, altul nu va puts. Radu primi cu bucurie acesta
inaintare, de§i mai tardiu el isi explica acceptarea intr'un chip mai
onorabil pentru patrunderea lui politics, spuind ca a facut a§a ca sa
nu iasa din cuvintul Domnullui seu . El i porni. la scaunul Baniei,
cu cati-va Turci §i Tatar' i cata-va slujitorime de Ora,. Pe cand el
se ocupa aid cu impaciuirea boerimii desbinate de simpatiile politice
divergente,conspiratiunea talharilor , spurcatilor, sail nebunilor,
tine -va are in cronica lui Popescu numai greutatea
Nicolae-Voda apuca, prins, intre catane, drumul Bra§ovului. (1)
Afland de acesta nea§teptata lovitura, Radu dada imediat de scire
Turcilor §i Tatarilor de pe cel-lalt mal dunaren. Pe de alibi parte, el
anunta osta§ilor de tera nenorocirea Domnului. Ace§tia nu trebuiail,
de sigur, sa fie pu§I in acesta confidenta, caci, Romanil rei hind Si
pururea_vrajma§i boerilor , ei expediard pe locotenentul unui Domn
care nu mai domnia, la Tirgovi§te, unde fu oprit la arest de Nemti.
Pivoda, care prinsese pe Mavrocordat, II dadh drumul, §i Radu void
O. piece la Rimnic. Dar liberatorul sell it lua mai departe cu dinsul,
la Sibiiu, unde i se dadura carti de odihna: unde ar vrea sa §646., nimenea
sa nu-1 bantuiasca . Do la Sibiiil, in fine, el trecii la Brawv
unde era fiiu-seu §i altii al cash lui , la un be on (nebunii boiarii
terei . (2)
Aici cumintele se impaca cu riebunii. In cronica sa oficiala, firesce
ca n'o spune Banul, dar o scim de aiurea. Avem doue petitiuni ale boerilor
din Ardel catre Eugeniu de Savoia, datate din 14 §i 23 Septembre
1717. In rindul intaiil al iscaliturilor gasim pe a lui Radu Popescu
Banul . (3)
Aceste petitium fura redactate inteun moment cand deslipirea Terii-
Romanesci de Imperiul Otoman pares sigura. In August, Principele
Eugeniu luase Belgradul. Fie-care se gandia sa profite de imprejurari
pentru asigura mai:bine viitorul. Radu Popescu nu semena catui
de putin cu un eroil, cu un martir al credintelor sale, nici macar cu
un om de caracter. El uita ca langa dinsul era prins Nicolae Mavrocordat,
care nu-1 uitase in dilele lui tale buns ; trech cu vederea ca
(1) Ibid, p. 66 ei urm.
(9) P 61 ei urm.
(3) Petitiunile in Hurmuzaki, Doc, VI, la aceste date.
alegeriireu§ih.

367 CRONICELE MUNTENE 65
in Tera-Romanesca domnia Ienache, fratele lui Nicolae ; uita rivalitatile
cu boerii pribegi, $i se adresa Nemtilor pentru a cere de la
dinsii binele seu si al Orli sale. Iar, fiind-ca scia latinesce, Moil probabil
el singur petitiunile.
In ele se cerea liberarea crestinilor din TOra-RomanOsca de Catre
armele imperiale. Deputatii boerimii in exil cereau trimiterea until
corp de armata in valea Dunarii, numirea ca Domn a lui Beizadea
Iordache, Principele Gheorghe Cantacuzino, si prinderea periculosultu
Ienache-Voda, < administratorul , pretendentul , cum i se mai clicea dincolo
de munti, din ter& In anul urmator, o noua deputatiune yen]. la
Viena, deputatiune compusa din preotul Joan Abrami, Radu Golescu qi
Ilie tirbeiu, pentru a cere sa se tie sepia de interesele boerilor si
provinciel la incheiarea pacii ce se negocia. Se cerea arum alipirea la
numirea ca Domn a Principelui Gheorghe, pastrarea privi-
legiilor tern' consultarea ei la on -ce schimbare. In cas cand T era-
si
RomanOsca n'ar pute fi smulsa Turcilor, boeril cereau adapost pentru
ei i Domnul din sperantele lor ; in provincie, Turcii s'ar obliga
a numl Domni de Ora, a nu cere mai mult decat vechiul tribut,
fara cadaosul. impus lui Brancovenu, a nu corespunde cu tera decat
prin capuchihaele, a nu pdgubl pe cel compromisi in ultimele eveni-
mente. (1)
Data acOsta, petitiunile cari recomendati delegatiunea nu le mai posedam.
Pote Banul Popescul le iscalise si pe acestea. Ceea ce e sigur,
e ca numele lui nu se intimpina pe lista lunga a acelor can declarara
ca voesc sa remae sub protectiunea Imperatului, in Aral, dupd incheiarea
tractatului de la Belgrad (21 Julie 1718). (2.)
Ienache era Inca Domn in Bucuresci, cand Radu Popescu redevenl
ccuminte . Dar in curind Nicolae-Voda recapeta tronul si Inchise ochiT
ca un om... cuminte ce era si el, asupra multelor lucruri discutabile
earl se petrecuse in turburatul trecut. Radu Banul deveni Mare-Vornic
un stalp al tronului ocupd acOsta inalta dreg5.torie timp de cinci
si
ani. In al cincilea (1722), el iii aduse aminte de bkranetele sale si
demisiona, calugarindu-se la Radu-Voda. Fiind Vornic-Mare eu, Radu
Popescu, in cinstea Mariei Sale, si viind la vreme de bkraneta §i de
slabaciune, socotind ca si ale lumei sunt tote desarte, singur din buna
voie am cerut voie de la Maria Sa si am mers de m'am calugdrit la
manastire la Radu-Voda; Si ail pus Maria Sa Vornic-Mare pre Iordache
(1) Hurmuzaki, vol. citat, la acesta data, sau Mag a in, VI, p 179 si urm.
(2) Loc. cit.
Analele A. R. Tom. XXI. Memorizle Seel. Istorice. 6

66 N. IORGA 368
Cretulescul.. (1) El mal vedd Inca evenimentele cari se petrecura in
tore. pane. la 1728 pi e probabil ca a murit prin acest an. tti Intrebuintase
anii din urma scriind o noun opera literara.
Radu Popescu al lui Hrizea Vistierul e una din cele mai importante
figurl culturale de la sfirpitul secolulul al XVII-lea pi Inceputul celui
urmator. Se scia de mult Ca el a fost cronicarul oficial al lul Nicolae-
Voda pi ca a scris biografia acestui Domn, legand-o, intr'un chip particular
pi pang acum neexplicat, de cronica oficiala a lui Radu Gracenu.
Ceea ce nu s'a dovedit Inca indestul e ca. tot Banul Radu,
Rafail monachul dela Radu-Voda, a scris, inainte de a se calugari,
atunci cand era un boer de mana a doua in Divanul ultimilor Domni
de here., o altd cronica. Cronica acesta e ape. numita Cronica Anonina
de la 1688 Innainte, cronica tiparita in Magazinul istoric, t V. Sa ne
ocupam intaid de acesta.
De la cetirea celor dintai pagine identificarea Anonimulul cu Radu
Popescu se impune. Cronica acesta nu e alt ceva decat Memoriile lui
Radu. Pentru a ne incredinta sistematic, se. vedem cum tracteza Anonimul
persona lui Radu, persOnele si familiile cu cari a avut legaturi
determinate fiul Vistierului Hrizea. 0 analisa a cronicei din acest
punct de vedere urmeza.
(Mune si vrednice de audit istorii sunt de faptele ce s'ad intimplat
in cjilele domniei lui Constantin-Voda Brancovenu, care me void nevol
a le scrie cat vom pute. Apa incepe cronica, scrisa in timpuri
deosebite pi inceputa de sigur Intr'un timp cand Constan in-Vocla era
Inca pe tron. Urmeza, f6rte pe larg, dar fara haina oficiala, deci Cu
totul in alt stil decat la Grecenu, istoria alegeril lul Brancovenu.
Se vede limpede aicg ca autorul e un partisan al Domnulul. El citeza
cuvintele prin cari Constatin refusa tronul ce i se oferia : Dar ce as
vrea et' cu domnia? De vreme ce ca un Domn sunt la casa mea, nu-mi
trebuesce se. fiu , aratkintrega afacere ca o constringere a Brancovenului:
boeril II spun cu rugaminte O. nu lase tera la alti Omeni, sau
rei, sad nebuni , it ieali de mani ,si -1 imping, preeum scrie in limba
lul naiva pi energice. cronicarul.
Acel care intelege apa alegerea lui Constantin-Voda e un dupman
al (Cantacuzinilor . El reproduce cu placere obiectiunile ce se aduc
contra nevirstnicului nil al lui Serban, incapabil la anil sei sa chivernisesca
domnia cum se cade in timpuri de primejdie. Cu un fel
(1) Cronica oficiala, p. 128.

369 CRONICELE NUNTENE 67
de satisfactiune putin piosd, autorul cronicei ne zugravesce pe temutul
stdpan din ajun, parasit de tots in palatul s65.: $ erban-Vodd, scrie
el, zacea e ca un om din cei pro ti, numai cu muerea lui §1 cu fratele
lui); era pedopsa lui Dumnedeil, §i aceea0 pedepsd a impedicat domnia
lui Tordache, pentru ctirdniile tdtane-sea ce facuse boierilor §i sdracilor
teril..
Aspru pentru familia mai de aprope a lui Serban, ucigcoul lui Hrizea,
«Anonimul nu crutd nisi pe cei-lalti Cantacuzini sail rude de ale
lor. El vorbesce ironic de tristeta care cuprinse pe eel dol Cantacuzini
trime§i la Viena la vestea domniei lui Brancovenu, de t.retentiunea
lor «ca nu s'au chant sa lipsescd domnia de la mana Cantacuzinilor
. Mackiu nu e tractat mai bine decat in cronica oficiald, din
alte motive. Cand se ajunge la cererile facute de soli la Viena, cereri
pe cari be scie *i le enumerd, ceea ce nu puteh face decat un °in din
cancelaria domnescd, precum era Radu Logofetul, cand ajunge la aceste
cereri, el le desaproba §i se bucurd de respingerea lor, fiind-ca tre-
buiail sd. profite numai Cantacuzinilor, Domni peste ambele Principate,
posesori de pdminturi intinse dincolo de munti. Oprirea lui Baldconu
in Ardel, intrigile lui cu Nemtii sunt judecate cu asprime, §i condemnarea
< mintil» Agai Constantin se resfrange asupra intregei familii, in
care descopere criminall, pe ins41 total lui Constantin, Badea Vornicul;
cca BAlacenil tot-deauna iii intindea mintea dupd nisce pareri
nebune, adecd dupd vitejil . El face haz de planul nebun de a scaph
prin Nemtl de Turc, Icarele, Turcul, de la Resdrit sculandu-se, ail venit
pe 'ncet incet, i au biruit Domnii, Craii, imperatil marl §i puternice,
cat §i Apusul jumatate it cuprinsese, ,si cat se ldtia, atata se intdria
in avutie i in 6meni): Ora n'are cetatl; e ulor a o luh, greu a remane
inteinsa. cCd cel ce se gandesce rdscumpere patria lui
din. robia tiranOsca, intaiu trebue sa caute folosul cel de ob§te; de-acil
sa caute ale rdsboiului Si ale biruintii; §i atuncea este fapta cea din svir-
§it incorunatd.> Brancovenu, (Maria Sa , face un oportunism prudent,
zabovind implinirea datoriei fata de cre§tinatate i nelegandu-se
cu trufa§ul Heissler. Acesta e cu total maltratat, pentru nasul cel mare
al mindriei lui., i expunerea sub forma de dialog a unei solii fara
importanta si
pe care cronica oficiald o trece sub tacere, solia lui
Radu Popescu la Brasov, nu se p6te explich la alt cine-va decat la
acesta.
Dupa o in§irare nu tocmai intinsd a evenimentelor militare ce urmad,
cronicarul trece la expeditiunea din Ardel, pe care o aprobti.
$i acesta expeditiune e expusd in proportiuni earl' nu se potrivesc do

68 N. IORGA 870
loc cu proportiunile date soliei lui Radu. Ireverentios fata cu Domnul,
citand r6spunsul ce i-1 da Heissler prins, scriitorul e crud cu Balacenu.
Aga Constantin Ba lacenu, ginerele lui erban-Voda." , cade la
Zernesci- capul se trimete in Ora, iar trupul i -au remas acolo, batjocura
6menilor . Fiul lui. Hrizea nu erta pang la sfir§it pe acel care
represinta mai bine politica lui erban Cantacuzino si se intemeia
mai mult pe faptele savNite de acesta.
Cu aceem inegalitate batatore la ochi, cu aceea§i lipsa de proportiuni
i perspectiva, de orinduiala §i de plan, care face din acesta cronica
nisce memorii, redactate dupd amintire numaY, strabate Anonimul
importantele intimplari ce urmeza. Vorbind in trecet de casatoria
Stance]. lui Constantin-Voda cu Ilia§, scriitorul face pe acest cocon sa
se scobore din Rare§, idee falsa, care se mai intilnesce numai in genealogia
facuta de Radu Popescu, in cronica sa oficiala, lui Nicolae
Mavrocordat.
Dintr'o expunere slabs, ingusta, re'sare apoi iara§i un episod tractat
forte interesant §i deplin : istoria lui Staico, care trebuia sä se fi intiparit
bine in mintea complicelui de mai tarditi al 'di Dumitra§co
Corbenu. Afaceri moldovenescl, evenimente de rasboiti continua povestirea.
Tonul cronicarului se apropie de un ton de Curte, atat e de
plin de simpatie pentru Voda, de plin de interes pentru evenimentele
de familie, casatoria, visita la Bucuresci a Mariei Duca, petrecute
in acest timp, cand favOrea lui Radu Popescu era deplina.
Cand ajunge la dregerea Or§ovei, ispravnicia lui Radu Clucerul devine
un mare eveniment politic, descris cu un lux extraordinar de
amanunte ; se vorbesce i de localitati: pe§tera muscelor, infati§area
zidurilor, felul cum erau lucrate, podul lui Traian. Am veclut ca privigherea
asupra lucrarilor trect, fara voia ispravnicilor, asupra Banului
Cornea. El bine, acesta e ridiculisat cu o pasiune deosebita in restul
naratitinh. Cronicarul ne spune ca, la vederea eunucului negru care
anunta trecerea prin raid a Sultanului, Dumnealui Banul Cornea, de
mare politie ce avea cu tot felul de nemuri, de limbi, mai virtos fiind
politic cu Turch, nimic alta n'au mai cautat, macar un selam-malichim
de la Musaip sa aucja, ci au incalecat. pre cal §i au luat crangul in
cap ; Dumnecjeu scie cate rascuri l'or fi lovit presto °chi; au ie§it cu putintel
suflet; cele-lalte ce ail avut, ail lasat tot la otac . Musaipul se mira
do fuga acesta nemotivata §i apoi, ea om practic, i0 iea singur un cal,
doi; a;i: Banului fi vre-o punga de la otac. (Acest fel de isprava , mantue
cronicarul, ail facut Banul Cornea Domnului terii; care sa nu
dea Dunineljeti sä faca vre-un boiariil altul vre-odata ca acest lucru!

371 CRONICELI1 11113NTENg 69
Judecata lui Constantin tirbeiu, cam lung la unghh, din felul stir
bescilor , e iarasi un tabloil separat, un bloc de interes i i monotonia
apOsa a cronicei pentru lucrurile nevedute de cronicar. insa aici ac
sarea e cetita de Radu, si am vecjut in ce forma pompOsa descrie cro
nica actul simplu si obicinuit al lecture' dovedilor.
Vin apoT numaT afaceri moldovene, forte pe larg expose. Urmeza
deosebite evenimente, din tern si din afara, multe sciri de Cur e Lupt
de la Zenta e povestita cu bucurie, ca si la Grecenu: De-ach bucuria
ce au avut atuncea Imperatul si tote nomurile crestinesci, eu la a le
scrie. Moly si aT seT suet reu tractati, si so insista asupra primiril
putin onorabile ce all intimpinat in tera boerii lui. Dar autorul continua
a fi dusman Nemtilor : ca sant NemtiT un nem reu si tiran, Dumne-
(jai sd-I judece dupd faptele lor; care resplatire socotesc ca sau noT
sail dupa not altil o vor vede asupra Nemtilor, de la Dumnecjeu .
Se vorbesce apoT, cu predilectiunea pentru intimplarile din strainatate
pe care Radu Popescu o are mai mult decat Constantin Capitanul
chiar, de alegerea lui August II in Polonia, dupa sciri de la eel
ce all fost in Tara Lesasca la coronatia Craiului acestuia , de luxul
hainelor lui, in ale caror petre stumps lovind sOrele se parea ca alt
wire resare (cjic unii, care nu este cuvint de crecjut, cum ca pretul
aces haine era de 1.000 de pungi de barn ). Tot in acest gen do di
gresiuni iubite lui Popescu intra si excursul despre Russ: despre svo
nurile ce tot veniau de la negustori ca au facut [Moscul Imperatul]
mil de mil' de vase, cars all cate atatea sume de ostasi si de cats atatea
tunurT, si all pornit, si au facut aceia si cea-lalta, si de acum numai ant
sa se pornesca pre mare la Tarigrad , despre resunetul pe care-1 aflau
aceste sciri fantastice in cei ce se fac a fi viteji si umbla dupa aceste
vesti , despre caracterul pornitului si capriciosului Tar : ca Imperatul
e cam nebun, lipsit do minte, si cele ce nu se cade a face, acelea faco,
cum ii vine in gaud, bine reu, aceea face, omora cu vina si fara vial...
Asa spun ca atat este de lute cat, daca i se nalucesce pre tine va, eu
mina lui it omOra, de care iutime tote s'au ingrozit si cu mare n
voie ii slujesc, fiind nebun . Cronicarul asa de putin anonim e in
tilde apoT asupra path de la Carlowitz, negociate de invetatul, Juteleptul
§i practicul Exaporit impreuna cu un coleg turc, prost si ne
invetat , asa ca tag ritorica lui Alexandru Dragomanul nu putea
astupa mojicia Turcului .
La caletoria la Adrianopole a Jul Constantin-Voda, cronicarul aduce
lucrul asa in cat vina cade pe vechiul dusman Cornea. Evenimente
din istoria Spaniel si Rusiei no due pana la campania do la Prut si

70 N. IORGA 372
expeditiunea dorita de crestinil subjugati, pe care Rusii o intreprind
cu acea nadejde ca sa ieh si Tarigradul de la Turci, intreband: departe
este Tarigradul . Ura contra Cantacuzinilor, contra for numai, apare
din nou aici si se deosebesce pang la sfirsitul cronicei. Pe cand Domnul
nu vrea sa merga nici spre o parte nici spre alta, ca sa nu
i se intimple vre-o gresala, macar ca multi it indemna sa merga la
Moscali , Toma Cantacuzino, 5'eiteinescul, scrie injurios cronicarul, cornpromite
tot dintr'a lui nebuna mindrie, ce pururea avea pareri de
domnie sau de svatul unchilor lui . Cand se incheie pacea de la Sta.nilesci,
tradatorul boer, care asedia Braila, a remas inghetat Si ca
un mort multa vreme . Cronicarul atribue caderea lui Brancovenu
intrigilor acelorasi Seitanesci, carii din feliul for era neodihniti ei nemultamitori
tuturor Domnilor, precum s'air vedut mai pre urma scris,
ca tuturor Domnilor s'afi aratat cu viclesugi cu reutate . Michaiu
Racovita e numai organul lor. In lumina cea mai rea pentru Cantacuzim
e expusa caderea tragica a ticalosului Constantin-Voda : ca o
adunare de criminali e expusa reunirea, pentru a core tronul vacant,
a Seitanescilor cei marl cei mice .
1i
De aids, trece Anonimul la domnia lui Stefan Cantacuzino, pe care
n'o duce la capet. Acest fiti al Stolnicului Constantin e un pradalnic
fara pareche, un flecar (nestatornic in cuvinte si in fapte , un cinic
care hrapesce tot glumind si ridenth, un instrument al tatalui seu ,si
o unelta a sotiei sale ; el continua legaturile de tradare de odiniOra,
pentru ca printr'un rasboiu intro crestini Si Turci sa remae ai see
in vec stapanitori teril 'bistro gi pamintului nostru . Cantacuzinii
sunt aces cars fac sa se verse sangele lui Brancovenu si al nemului sea,
1i acesta fapta e infierata Si ca un mare act de nerecunoscinta din
partea acelora cars petrecuse sub protectiunea domnesca, in tots amenintata
stapanire a lui Constantin-Voda. De multe on , scrie cronicarul,
1i
not am audit pe Constantin-Voda dicend, Ca: eu tata n'am pomenit,
de vreme ce am remas mic de tata II), fara cat pre dumnelui tata Co-
standin l'am cunoscut parinte in locul tatane-mien, si altele ca acestea
dice a acel fericit om. Ca o pedepsa dumnedeesca apare nebunia
Domnei Paunei, nebunie pe care n'o confirms alte isvore: }Minna ar
fi fost apucata de Sf. Maria-Mare, in diva cand sangele Brancovenilor
,(4) Tatal Domnului ucis in 1714, Papa Postelnicul, fu macelarit de Seimeni in
1656, ear bunul, Preda Vornicul, executat din ordinul lui Michnea-Voda cel Reti, in
casele doinnesci in Tirgoviste, nefiind vinovat nimic
I, X2, p 291).
(cf. An. Acad. Born., Seria

373 CRONICELE MIINTENE 71
se versa la Constantinopole, de nevoie, indracire, lovitura, cat s'ati
spaimantat toti . c Anonimul incheie aici.
Considerand deci cronica anonima din punct de vedere numai al
spiritului, intreb tine dintre boerii timpuhn ura pe Cantacuzirn §i pe
toti cei ce se uniati cu din§ii (Stirbeh), fiind in acela§" timp simpatic
fata. cu Brancovenu, fara a scrie pentru dinsul? Cine putea sa urmaresca
cu atata atentiune §i sd cunosca a§a de bine faptele unui boer
de mana a doua, ca Radu Popescu? Cine avea interes sa.-1 laude actiunile
onorabile §i sa troca sub tacere pe cele-lalte, ca participarea la
conspiratiunea lui Dumitra§co ? Cine altul decat insu§" Radu Popescu?
Dar done alts dovedi mantue procesul.
Forma cronicel anonime arata in rindul intaiii un cunoscetor serios
al limbei latine, un mare introducetor de neologisme luate din
acesta limba. Numerul acestor neologisme de origine latina e incomparabil
mai mare decat la Constantin Capitanul sau la Radu Grecenu.
Intilnim fOrte des cuvinte ca : incorunat , fertelitil , practic , generalisim,
adeca mai mare preste toti Generalii , rebeli§h. , regemente ,
presidii , neuniciune , musici , intristaciune", imputaciune , gratie
. Dar autorul scie bine Qi turcesce : precum citeza : laus in fine
cadit , el citeza §i frase ca: Medetu, medetu, ghiaur bezebat val, val!
ghiaurii ne -au calcat . El reproduce cuvintele de Diisizi ghiaur , cu
cari Vizirul apostrofeza pe Brancovenu ; pomenesce porecla de Rupe-
Potcdve, Nalcaren , data de Turc" Regeltn August pentru ca rupea
potceve nemtesci (cat() cu opt cuie . El spune ca Azacul (Azov) e
a§ezat pre apa Donultn, care apa curd spre Crimul tataresc , ceea
ce pare luat dintr'o geografie turcesca. El citeza intr'un loc ne pos
volim, al Polonilor §i in altul 6a4K0 al Ru ilor ; citatiurn din Aristofan
§i invetati se gasesc la el.
Trecend acum la cronica care pdrta numele lui Radu Popescu,
aflam acelea§i neologisme latine sau altele analoge: corona , icoronat
, ministru , rebel'', merite , lazaret , confirmath , privile
ghh. , printip" , gubernator , protectie , pont , tractat , terimonil
. Forma continuand a fi a unui om invetat, avem §i citatiurn din
grecesce, gasim iarw (e de notat ca nu le aflam la alt" cronicar")
o frasa turcesca: §ehdanud handagastanla, care, talcuindu-se, se dice
iticuitoriul in count' ; pluralul de la Saitan-Oglu e bine facut : S aitanici-Ogulari
. Se pomenesc in fine doue opere de geografie turcesca:
dablele gheograficesci ale lui Nasirtusi §i tablele gheograficesci ale
lui Uluc-beiti gheograful .

72 N. IORGA 374
Dar ceea ce constitue ultima i hotaritOrea dovada, `cronica anopima
si cronica semnata de Radu Popescu tracteza de la 9 (19) Octobre
1699 pans la 15 (26) Septembre 1714 aceeasi periods, de cele
mai multe on in aceleasi cuvinte, dar cu schimbari de forma causate
de o schimbare totals de spirit.
Sa urmarim cele dou6 cronice in acest timp, pentru a constata
asemenarile ; vom explica apoi deosebirile, ce bat la ochi indata.
Es-timp , spune Brancovenu in Anonim , numai a primblarilor
grija vom aye, din Obilesci in Bucuresci, etc. vom trece vara, si do
tOmna la vii vom merge. Iar la Popescu, in resumat, se cetesce : Si
alts grip, nu avea, numai sa se primble pe la sate, pe la vinaturi, pe
la vii pe vr@mea culesului.,
Am vecjut ca dupd acesta vine in Anonim o serie de amanunte
relative la afaceri exteriOre si la istoria familiei brancovenesci. Tote
cunt suprimate in Popescu, care pune in Joe transitiunea : Ceti -va ani
&ra trecend cu acea odihna $i ne duce ast-fel la caletoria lui Constantin-Voda
la Adrianopole.
Aicl asemenarile de forma reapar : bola Domnului, sederea timp de
o luna (precis) la Adrianopole fare a se impreuna, cu cine-va , crescerea
haraciului cu 240 de pungi peste cele 280 de demult ; tote cele
din Anonim se afla in aceeasi ordine, une -ori cu aceleasi cuvinte la
Popescu. Dar acesta adaoge ca Vera nu putea plati tributul merit, in
casne si in vaete si in lacrami pentru greul care le venise , si ca. Domnul
s'a facut de atunci mai WI, mai cumplit ; imprumutari ail pus
pe boieri, pe manastiri, biruri marl pre saraca tera, cat n'avea putere
sa le implinesca, ci se vaita si blestema >. Acordarea noului hatiserif
e tot ass expusa.
0 serie IntrOga de lucruri relative la Wile vecine se suprima iarasi,
impreuna cu o apreciare asupra lui Brancovenu, care e stramutatei
numai, cum se va yea', mai departe. Se ajunge ast-fel la campania
din 1711, uncle tonul e iarasi cu totul altul. in Memorii, Brancovenu
iesia cu totul curat din intrigile cu Rusii si vina tota cadea asupra lui
Toma Spatarul Seitanescul si unchilor sei, cari aduceati intentionat
nenorocirea asupra Domnului lor. in cronica °Mara, Popescu resuma
sau reproduce intaiti o parte din cele spuse dincolo; apoi introduce
destainuin i aprecieri eu totul noue, menite a compromite pe predecesorul
si, cat-va timp, rivalul lui Nicolae Mavrocordat, a zugravi ca
pe un tradator pe unul din ultimii Domni de Ora, a caror inlaturare
in profitul Grecului din Constantinopole trebuia legitimate. Domnul ar
fi fost inteles cu. Toma Spatarul; el aye-a dou6 socoteh voia
i salt

375 CRONICELE MIINTENE 73
creeze merite fats cu Ru§ii §i, pe do alts parte, indemna pe Turci sa
pornesca asupra Tarulul. Brancovenu intrase in relatium cu Petru-cel-
Mare inainte de campania de la Prut : Au inceput a se ajunge cu
Muscalif in vorba, tot-deauna trimetend 6meni cu scrisori, indemnandu-I
ca sa vie cu WI asupra Turcilor, ca sa iea aceste ten: Tara-
Romanesca §i tara Moldovii, ca sa fie supt stapanirea lor, §i §'au ce
rut §i chrisove, facendu-se §i pe dinsul si pe feciorii MI cnezi de Moscovia,
si le-ail dat. El a fost chiar, afirma cronicarul, aici §i numai
aid, principala causa a expeditiunii rusesci; el, Constantin-Voda, §i nu
Domnul vecin al Moldovel: Prin multe rugacium *i indemnan ce
faces Constantin-Voda s'aii pornit Tarul cu o§ti de au venit asupra
Turcilor. Pentru a-1 ademeni, Brancovenu-i ofere ajutOre de tot felul
: provisiuni, bath' §i Omani. Dar jocul seu duplu, indoita sa tradare
interesata, fu descoperit indata de amindoue partile pe can void sä
le in§ele. Pentru all resbuna de necredinta lui, trime§h Tarului la
Porta dupd incheiarea pacil de la Prut facura cunoscute Turcilor
uneltirile Domnuldf munten, care chema pe Tar de cats -va am mai
nainte cu carti. §i cu 6menI ce trimetea la din§ii tot-deauna .
Venia pe urma prologul de pirl carI pregatira caderea lui Constantin-Voda.
i aid intregi pasagii sunt reproduse verbal, o suma de
aprecieri asupra Cantacuzinilor sunt pur §i simplu transpuse ast-fel
frasa: Mai bine train ei decat Constantin-Voda, ca el avea grijile domnieI,
iar el avea plimbarile §i desfatarile §i ca§tigurile §i tot binele ,
in cronica, respunde frasei : g Domnul tot-deauna are grijile imperatim
§i ale ter% iar' el numai acesta grip.' avea: sa manance si sa bea, O.
se primble din Toe in Toe si sa se veselesca , din Memorh). in§irarea
faptelor, calificativelo, t6te sunt acelea§i, in cronica de Curte §i in
Memoriile cari o precedase. Totu§i avem §i cate-va deosebiri, ca
de obiceiii, caracteristice. Intr'un loc, Cantacuzinii sunt numiti in cro
nica aitanicl-ogularI, adeca Cantacuzini feciorii dracului . Participarea
la complot a fratilor Racovita, Michaiu-Voda §i Dumitravo, e
trecuta sub Were in opera oficiala. Tot ass se lass la o parte numele
boerilor can ceruse de la Imbrohor pe Domnul nou, *tef an Cantacu
zino, fiul Stolnicului: *tirbeiu Banul, Sorban Bujorenu, Mitropolitul
Antim, Episcopul de Rimnic. In fine, gasim aici apreciarea generala
asupra domniei lui Brancovenu, apreciare luata dintr'un Toe precedent
al Memoriilor, dar cu modifican interesante. De uncle, intaiu, supusul
Jul Constantin-Voda, supusul ertat de la morte de dinsul, seri ese
ast-fel: Acest Domn in tote au avut noroc: bogat, frumos la ch.p, la
stat, vorba lui frumosa, cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul,

74 N. IORGA 376
gineri, nurori a§i§derea, cinste mare, §i in boiaria lui §i in domnia
ce au domnit; nici o lipsa nu va fi avut, §i acest Domn ar fi putut
sa died cuvintele lui Solomon ca, on-ce i -au poftit inima lui, nu i-aii.
lipsit ; acestea §i ca acestea vedend innaintea ochilor lui, numai se yeselia
, in noua opera, scrisa din alt indemn, cu o alts orientare politica
§i pentru alte scopuri, Popescu declara ca Doinnul mazil fusese
fericit , iar nu laudat : Sanatos, intreg, casa intrega, flu §i fete multi,
avutii prea multe, case, palaturi, sate, vii, hele§tee, domnie indelungata
§i altele ca acestea, care nu i-au lipsit nimica de care ochii lui
au poftit , insa nu uita de asta data omul lui Mavrocordat sa. vorb6sca
§i de multe rele fapte ce au facut in domnia lui , de lacomia nemesurata
a lui Constantin, de stricarea vechilor obiceiuri, de prefacerea
arbitrary in podani, pe mo§iile lui *IL ale Cantacuzinilor a slujitorilor
liberi, cari odini6ra ridicail singuri haraciul, de crescerea haraciului,
de au remas un blestem, de blestema Aradi de acest greil §i von sa
blesteme in vets §i de altele nenumerate , pentru cari recunosckorul
boer cruta memoria binefackorului ski.
Am spus el Memoriile cuprindeail §i domnia lui *tef an Cantacuzino
pana la uciderea Brancovenilor. Intre acest fragment §i intre partea
corespundetOre din domnia lui *tefan-Voda cuprinsa in cronica cea
mare, raportul e acela§1 ca §i intro partile comparate 'Ana acuma ale
celor done lucrari. Se expune mai pe larg in opera mai tar lie stringerea
banilor lui Brancovenu. Apoi, tonul fats cu Cantacuzinii e mult
mai acerb; li se aduc acusatium mai numer6se, mai precise §i, unele
dintre ele, mai nedrepte. In Memorii, vorbind de participarea Cantacuzinilor
la vinovatia mortis silnice a families Jul Brancovenu §i a fostului
Domn insu§i, Popescu inregistra un svon, pe care adaogea ca-1
afla admisibil: dic unit tarsi sant vrednici de credut . In cronica, on -ce
indoiala dispare, §i siguranta da stilului un caracter defaimator Si injurios.
Spurcatul Stefan -Voda pune tot la cale §i intarita lacomia
Turcilor §i setea for de sange. Cel ce-1 mana pe acest drum de crime
e tata-seu Stolnicul: hotul acel betran, tata-seu, Constantin Stolnicul,
sciind tote tainele nepota-ski Costantin-Voda, pentru ca le spunea
tote, avendu-1, nu ca pre un unchiu, ci ca pre un tata ; el da personal in
myna Imbrohorului corespondenta nepotului seu cu cre§tinii, titlurile
nobiliare capkate de la Nemti Si Ru§i. eAcel red betran e in fruntea
familiel sale, care cere capul binefackorului ei. La urma de tot, atacul
de furie al DOmnei Pauna e stramutat cu ingrijire din Memoril
in cronica anti-cantacuzinesca, §i anti-brancovenesca numai in al doilea
rind, a lui Nicolae-Voda.

377 CRONICELE MUNTENE 75
Ca acelasi autor a scris `cronica anonima si cronica iscalita de
Radu Popescu ni se pare dupa aceste cloyes ]. afara de on -ce indoiala.
i iarasi e evident ca autorul aminduror operelor de istoriografie
e Radul Banul. De unde vine insa deosebirea de ton ? Am indicat-o,
in frock, de mai multe on pana aid..
Memoriile erail, cum s'a spus din capul locului, o continuatiune a
lui Constantin Capitanul. Continuatiunea fusese scrisa intr'un spirit
potrivit cu imprejurarile noue: mai mult de familie decat de partid,
mai mult resentimente decat opositiune politica in vederea until stop
de resturnare sail schimbare. Legatura era dar aid o legatura mai slabs
decat intre partea veche a cronicel oficiale si cea noun adaosa de Radu
Grecenu sub Constantin-Voda. Autorul uita mai dese-ori ca continua:
ast-fel, el amintesce, Med a trimite la cele spuse innainte, zidirea Dohanghecetulu].
de *erban-Voda si, aiurea, expune pe scurt, ca un lucru
noir pentru cetitor, stramutarea lui Radu Michnea din 'era -Romanesca
in Moldova, in profitul lui Alexandru Coconul. insa, caracterisand necredinta
Cantacuzinilor, el spune ca el n'au fost mullamitori nice unu]
Domn, precum s'ail veclut mai pre urma scris, ca tuturor Domnilor
s'ail aratat cu viclesug si cu reutate
Acesta e o trimitere la Constantin Capitanul, care singur descria daraverele
Cantacuzinilor cu Domnii anteriori lui. *erban-Voda. La inceput
chiar, avem iarasi o trimetere in urma: vorbind de m6rtea acestiui
din urma Domn, Popescu adaoge : .precum s'au is mai sus . Dar
Capitanul n'a scris decat pand la mOrtea Alexandre]. Cantacuzino.
Acesta s'ar pare o dificultate.
Ea dispare tend cunciscem Cronica Balacenosca , a careia basa,
singura bash', cum vom vede, pentru timpurile ma]. vechi. (pana la
1688), e Capitanul. In acesta ni s'a pastrat- insa o continuatiune, cuprinciend,
intre altele, si mortea lu]. erban. Greutatea racordari]
cronicel lui Radu Popescu la a celui -lalt cronicar al Balenilor e corn
plet inlaturata ast-f el.
V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat.
Cu totul altor indemnuri decat satisfacerea unei vechi uri de familie
si dorinta de a resplatl sangele versat al tatalui seu a facut pe Radu
Popescu a relua condeiul pentru a-si reface cronica, in alt spirit, in
alte proportiuni, si a o continua. Am spus cuvintul de cronica oficiala,
si asa a si fost considerate, chiar de eel mai putin] atenti cercetaton,
cronica lui Radu

76 N. IORGA 378
Dar o cronica oficiala exists pana in primavara lui 1713, cronica
lui Grecenu. De ce supresiunea acestel cronice incepend de la 9 (19)
Octobre 1699 §i refacerea el pentru tots partea care merges pana la 1713?
Cine cunOsce partea inedita a lui GrecOnu, care e tocmai partea inlocuita
(Balcescu intrebuintand un manuscript al cronicei oficiale mavrocordatesci),
intelege supresiunea acestei parti.
In Novembre 1692, Constantin-Voda casatori pe Rica sa Stanca cu
Radu, fiiul lui Ilia§-Voda. Nunta se Moil la Bucuresci, cu un lux potrivit
cu traditiunile easel Brancovenului. Intro Ospeti se afla §i Alexandru
Mavrocordat, Mare le-Dragoman, care revenia de la Belgrad spre
Adrianopole. Exaporitul era ruda cu mirele, sotia lui, Sultana, fiind
vara cu coconu] Radu. El fu considerat ca 0.01 lui Radu i primit cu
o cinste deosebita. Inainte de a pleca, se stabilise cu Brancovenu casatoria
Ilincai, sora mai mica a miresei, cu Scarlatache, fiul Dragomanului:
logodna se facu in fiin1a puternicului meghistan .11)
Daca Grecenu nu pomenesce aceste lucruri, in schimb el nu cruta
laudele lui Mavrocordat cand ajunge la nunta Ilincai, care se serba
abia in Februarie 1698. El numesce pe Mare le-Dragoman: om mare
langa Imp 6ratie, sciut §i invotat forte . (2)
Acosta legatura de inrudire, presenta lui Scarlatache in Tera-RomanOsca,
undo socrul seu it Meuse Paharnic, sfaturile preotulti Nicolae
de la Sinope, care, venit cu Scarlatache, remase cu densul §i ca§tiga
in curind o mare influent a la Curte, incuscrirea provenita din cununarea
Ruxandrei, sora lui Scarlatache, de catre Domn, prin mijlocul
capuchehaelei Michaiu Cantacuzino, tote aceste lucruri legau pe Domnul
munten de puternicul Grec.
Dar buna Intelegere nu tinil multa vreme intro eel doi cuscri. La
28 Iutie st. v. 1699, Scarlatache murl dupa o lungs bOla, in virsta do
vre-o doue-deci §i doi de aril, §i fu ingropat in Tirgovi§te. (2) La 9 Octobre
urmator, muria §i Popa Nicolae, agentul lui Mavrocordat pe langa
Constantin-Voda: (a) In fine, rolul mare jucat in acela§1 an 1699 de Dragoman
la incheiarea pacii de la Carlowitz facit sa cresca mindria
ambitiosului Grec §i-1 indemna sa doresca un tron pentru fiul seu, al
Moldovei sail...
§i al Teril-Romanesci.
(I) Cf. Grecenu, p. 198 9; Popescu, Magazin, V, p. 116 7; Daponte, in Erbicenu,
Cron. Grect p. 45.
(2) P. 343. Cf. Constantin Capitanul, p. 161 2.
(3) Grecenu, p. 353. Ilinca deveni apol sopa lu1 erban Grecenu.
(4) Acela§i, p. 354.

'
379 CRONMELE MONTENE 77
Legaturile disparuse, i rivalitatea intre cele doue familh incepea :
Cand Brancovenu fu chemat la Adrianopole, in acea caletorie plina de
primejdie, care-1 imbolnavi, el vei h. in acesta pretentiune a Portia o
lovitura a ruder §i amicului seu de odiniOra, care, se son. la Constantinopole,
nu-i era tocmai prieten . (1') Cand Grecenu redacta acesta
parte din cronica domniei, el vorbl fara aprecieri (2) de intilnirea lui
Brancovenu cu Exaporitul la Arnaut-Chioi (28 Maiu st. v. 1703), de
visita tinerului. Dragoman, Nicolae, fiul lui Alexandru. Constantin-
Voda, plin de nil contra acelui caret turburase linistea §i-i primejduise
tronul i vieta, nu fu multamit de caracterul incolor al naratiunil.
Dupa instructiunile lui, cronicarul oficial schimba acesta parte, si
in versiunea noua el scrie asa despre Exaporit : spurcatul si vrajmasul
acela Alexandru Mavrocordat, Marele-Dragoman al imperatim
turcesci, carele pOte fi ca si veche pizma i reutate asupra Domnului
in inima lui hraniia, avend prietesug cu spurcatul acela Vizir Azem ;
el denunta intentiunea betranului Grec de a scOte pe. Constantin,
voind ca in loc sa pue pre fii-ski Domn aicea in Ora . (3) Am vedut
mar sus ca, de aci inainte, cronica brancovenesca n'are o vorba buna
pentru Mavrocordati si ca domnia intaia a lui Nicolae in Moldova e
zugravita in colori cu totul neacceptabile de acesta.
Daca voia sa alba o cronica oficiala, Nicolae-Voda, venind in Tera-
Romanesca, nu putea s'o primesca pe acesta, asa cum era. Prima
parte, respectuOsa pentru ai sei, putea sa remae. Dar, de la 1699
incoce, ea nu putea fi nici indreptata. Cand nu se ataca familia lui,
Grecenu vorbia, lovind in mar multe parr, de telpiziia saw-max
bine sa die, blestematiia cea grecesca . Cu plangerea pentru m6rtea
lui Nicolae din Sinope, omul lui Alexandru Exaporitul, cu acest
omagiu adus puterh cuscrului de odiniOra, Radu Grecenu se putea
terming in cronica domniei noue, Aici si facia. Nicolae-Voda sfirsit
naratiunil brancovenesci.
Cum se infatiseza ca forma acesta a doua opera a invetatului lo
goret de odiniora am Vedut mar inainte, cand am comparat o sub ace t
raport cu Memoriile aceluiasi scriitor. Yn cursul aceleeasi comparatium,
am studiat si lumina speciala in care, dupa dorinta Domnultul seu,
presinta Marele-Vornic Radu domnia lui Brancovenu, partea din ace to
(1) V. raportele francese si venetiene din colectiunea Hurmuzaki (Supl. 11, §i V ).
(2) Dar la ineeput Alexandru Mavrocordat era visat, cand se vorbia de du mania
de la P6rta, earl provoca drumul plin de grija al Dornnului.
(3) V. mai sus, p. 334.

78 N. IOBGA 380
domnie pe care, din inalt ordin , trebuise s'o prefacd. 0 parte din
domnia lui Stefan -Voda, fiul Stolnicului, acea care se and si in Memorii,
a fost analisata cu acelasi prilej.
SA continuam acesta cercetare pand la sfirsitul cronicei oficiale.
Analistul domnesc mantue aici incidental nebuniei DOmnel Pauna,
pe care-1 povestise, in parte, si in Memorii. Zidirea in chilie a propriei
matusi a 1:Minna', spanzurarea a done femei, invinuite tote ca
ar fi provocat prin farmece intunecarea mintii Faunal, sunt fapte cari
se potriviail fOrte bine cu scopul pe care-1 urmaria Radu: infatisarea
Cantacuzinilor ca o familie de criminali rafinati. (1)'
Urmeza mentiunea trecerii lui Carol XII spre Demotica, mentiune
care permite cronicarului, mehmendar cu acesta ocasiune, sa vorbesca
de propria sa persona. Expeditiunea din Morea e atinsa numai pe
scurt (2), §i povestirea trace la caderea Pasei din Bender, sprijinul lui
tefan-Voda, si la catastrofa apropiata a Domnului insusi. Cu acest
prilej, el nu se sfiesce sa afirme ca, la vederea nenorocirii ce se abb..tuse
asupra nemului sou, betranul Stolnic si-ar fi facut merite fats de
Turci din nelegiuirile trecutului sea. Constantin ar fi marturisit otra-
virea rudelor sale haine fata cu Imperatul: *erban §i Iordache, doi
frati ai sei. Intors la POrta, trimesul Sultanului ar fi respandit acesta
spovedanie de criminal, i l'ar fi audit intre altii Ianache Dragomanul,
fratele Mariei Sale lui Nicolae-Voda, carele, ajungend mai pre
urma si Domn, in urma fratelui Marie]. Sale, Nicolae-Voda, aici in
text au marturisit catre toti boiarii . Svonul, ivit dupa mortea vigurosulin
*erban-Voda, svon care numia ca ucigasi ai lui Voda pe Stol-
nic §i pe Constantin Brancovenu, ar fi intarit, adaoge cronicarul, in-
tr'un chip definitiv prin acesta revelatiune, smulsa de frica mortii
unuia dintre vinovati. 0 descriere, cu total nefavorabila Domnului
caglut, a temperamentului acestuia mantue capitolul, eel din urma al
unei domnii pamintene.
Constantin-Voda a caclut, deci, dupd spusa lui Radu Popescu, pe
urma pirilor cantacuzinesci, deli scim, din alt isvor, ca Sultanul daduse
voie boerilor, la schimbarea acestui Domn, sa-si alegd unul de
(1) E de notat faptul ca nice un alt isvor nu intaresce acesta reutaciosa anecdota.
Pe Pauna o vedem mai tarcliu ratacind in Europa cu copiii sei si
staruind la Imperatul
in favorea lor. Cf. Hurmuzaki, Doc., VI; Iorga, Acte qi fr., I, tabla; Magazin,
II, p. 89 91 si Del Chiaro, p. 202 $i urm.
(2) Acosta expeditiune e descrisa de un Roman intr'o opera speciala. V. mai departe,
capitolul Cronica expedijiunii din Morea.

381 CRONICELE MUNTENE 79
Ora saic un strain (1); ruda criminala care ocupd tronul dupa nenorocirea
Brancovenului, cade la rindul seu, ca motiv mai adinc, prin
pedepsa dumnedeesca, tar ca motiv visibil, prin disparitiunea protectorului
sett turc. In acest timp, Domnul Moldovei Nicolae-Voda, fn
care i cronica oficial6 a lul Grecenu ne arata un duman al lui Con
stantin-Voda, vecinul seu, acest tiner Mavrocordat, om ambitios §i
odrasla a unui istet §i versatil diplomat fanariot, nu gandesce catw
de putin la Scaunul mai bogat al Terii- Romanesci. Coboritor, prin
mama sa, 3,1 lui Alexandru-Voda eel numit Bun §i Mare din Ora
Moldovii (2) (ceea ce e adeverat, dar prin Lapu§nenu numai, Si nu
prin Petru Rare§, cum afirma istoriograful Curtii), el se resemneza cu
stapanirea mai saraca a Moldovei, la care avea drept. Cand Turd'
inlatura pe rind pe hainil Constantin §i Stefan, ei se gandesc nea
perat, fara ca nimeni sa-I traga de maneca, la credinciosul Voevod al
Moldovei. Radu Popescu credo orbesce cuvintele firmanului de stra
mutare: De vreme ce ne slujesci cu dreptate §i to pui tare pentru
raia, iata ca to -am miluit cu domnia Terii-Romanesci . (3) Nicolae-Voda
a fost numit, asigura el, pe care-1 gasim intro aces co saluta pe noul
stapanitor la Milcov ( Radul san Hrizei Vistieriul, Vel-Vornic la Tar
gove0e ) (4) din bung voia Imperatului, fora nice o rugaminte sau
mijlocire despre partea Mariei Sale, fiind credincios Imperatiei .
Se scie ea, din multele domnii ale celut dintaiu Mavrocordat, aceea
care, prin forta imprejurarilor, a trebuit sa fie mai violentti, mai ne.
populara, a fost domnia acesta muntena, domnie nelin4tita §i periculesa
pe timp de rasboil Pentiu a-§i asigura tronul, tinerul Fanariot
a trebuit sa -s1
ascunda firea omenesca pentru a apare stra§nic; pentru
a impedica intercerea Cantacuzinilor, el a trebuit sa lucreze la Con
stantinopole contra acestora, pregatindu-le mertea, precum, fail in-
(1) V_ acest volum de Anale, p. 300.
(2) Vita pre luminatulut nem al pre inciltatului si milostivulut Domn Io Ni
colae Alexandru Voevod, prea bunul stapdnitor Terii- Romdnescz, care se trage din
Alexandru-Vodci cel numit Bun si Mare din tera Moldovii; in cronica lui Pope cu,
p. 39. Asupra unel alte opere genealogice, acesta cu explicatiurn, v, in continuarea
acestor studii (memoriul II , capitolul Genealogia lua Nicolae-Voda de Nicolae
Roset.
Li (3) Cuprinsul firmanului dupa cronica lui Axinte Uricarul (Kogalnic4nu, II, p.
171). Popescu da alt-fel firmanul: ash stria Ca, cunoscend pre Nicolae Vo la c edin
cios Imperatiet Liu si au chivernisit bine raiaua Moldovel, l'au daruit cu o nnia
Munteniei (p. 42).
(4) Axinte Uricarul, p. 172.

80 N. MEGA 382
doiald, nice ei n'au fost cu totul straini de mOrtea lui Constantin-
Voda.
Un panegirist, chemat a povesti acesta domnie, n'aveh deci o sarcina
u*Ora, dar Popescu, fiul Hrizei, era un om curagios ui -i fu Inor sa
acopere cu draperia de our a lingu§irh meOepgite sangele ce path
treptele tronului.
Sa 1 ascultam pe acest curtesan oriental, care nu mai aveh de mult
o consciinta plea simtitOre.
Gaud Mavrocordat sosi in Bucuresci, stapanii din ajun plecase catre
o peire sigura. De peirea acesta el insa n'ar fi fost vinovat cat de
putin. Dimpotriva, numind Caimacami, Domnul cel nou ar fi cautat
sa scape macar pe betranul Stolnic, rugandu-1 sa §ada ca un boier
betran, sa nu se duca la Tarigrad, §i-1 va aye Maria Sa in loc de
parinte ; dar, increcletor in dibacia sa, fostul regent ar fi refusat sa-§i
lase fiul singur in manile dumanilor. 0 alta dintre victime, Michaiii
Cantacuzino, care fu chemat mai thrditi numai de Turd, fu numit Caimacam,
ispravnic de Scaun §i confirmat de Domn, cu tOta incercarea
de a fugl in Ardel; rata vreme Michaiu state la Curte, Mavrocordat
ca pe un parinte it cinstea . Causa mortii lui tefan-Voda ,Si a parintelui
seu fura documentele de tradare ce se aflard la POrta: carp,
confirmatii Si privileghh ; vinovati de inalta tradare, rivnitoril do
Mahe titlurT cre§tine primira, ca §i Brancovenu, pedepsa ce li s'ail
cadut , pedepsa de care singura mortea sa fara de veste scapa pe incepetorul
legaturilor haine cu strainatatea, erban-Voda. Nu pirile de
la Bucuresci, ci vicleugurile ce s'ail audit ca faceau Cantacuzinh cu
al for , adusera noua catastrofa domnesca. (1) Nicolae-Voda iii dildu
tote silintele pentru a mantul pe Radu Dudescu macar, ginerele Stolnicului,
care era tiner Si cu cocom midi , lucrand prin fratele seu
Ienache, oferind a jertfi pang la dou6-deci de pungi pentru a se erth
vieta tinerului boer. Vina acestor din urma executiuni e aruncata de
cronicar numai asupra Marelui-Vizir All-Pa§a, care e calificat de ccumplit
, de om reil §i crud . f2)
(1) Dupd Del Chiaro, vina uciderh lui Stefan-Voda si tatdlul lul ar cade, nu asupra
noului Domn, ci asupra boerilor vriijmasi al familia Cantacuzinilor (p. 202).
(2) Sotia lui Dudescu era Maria, fiica Stolnicului. Din acesta casatorie se nascura
o fata (Maria, care lea pe C. Notara) si trei Iii (Genealogia, in Bucium, p. 563).
Constantin, unul din fill Dudescului, fu insurat la 1722 de epitropul Casel Dudescilor,
Domnul, cu Maria, fiica lui Antioch-Voda. Constantin era atunci Comis (Radu
Popescu, p. 124).

383 CRONICELE MUNTENE 81
Domnia acesta a lui Nicolae Mavrocordat are o mare importanta
prin aceea ca pe vremea ei o schimbare radicala se fact" in gruparea
boerilor munteni pe partide. Sub Domnii anterior' lui erban-Voda,
o partidd cantacuzinescd luptase contra celor ce doriau sa vadd pe
tron pe un Balenu, Banul Gherghe. Dupd disparitiunea acestui §ef,
partida anti-cantacuzinesca nu disparit §i ea: la urma domnie' sale,
imprejurarile pusera pe Brancovenu in fruntea acestel partide. Exe
cutiunile din 1716 sfarmara cu total partida Cantacuzinilor ; familia
so imprd§tie, i§" perdh influenta de alta data; singurul Cantacuzin cu
pretentiuni de domnie, Beizadea Gheorghe, fiul lui Serban, nu mm
a§tepta tronul de la sprijinul i simpatiile boerilor teril, ci de la armele
patronilor sel Imperialii. Cat despre anti-cantacuzinesci, partida
for nu mai avea nici o ratiune sa mai persiste, dupd ce caOigase
lupta pentru conducerea cdreia se alcatuise.
Dar Imperialii, Invingetori la Zenta, staparn pe Ardel, 1ncep sa ispi
tescd tot mai mult pe aceia dintre boerh Teri'-Romanesci, can donail
un guvern mai drept i mai plin de crutare. Din iubitorii de
cultura europeand, din amatorii de titluri strdine, din poftitorii de schim
bare, se forma o partidd cre§tind, hnperialista, nempescii, cum i so
cjicea atunci. intre ace§ti vicleni , cars a§teptad numal trecerea Nemtilor
peste mums pentru a da pe Nicolae-Vodd in manile lor, Popescu
pomenesce pe Golescu, pe Serdarul Barbu , un Cornea, pe fratele
acestuia, calugarul , pe Grigore Balenu, pe Bengescu, pe erban Bujorenu,
pe Obedenu; cele-lalte nume se pot culoge sub suplicele refugiatilor
din Ardel. Pentru a ave acum pe conservators' can tineau
la vechiul regim turcesc, lard a-1 intelege 'Ate pe deplin avantagiile,
ajunge sa strabatem cu ochii marturiile boeresci din chrisevele lin
Ioan-Vodd Mavrocordat; gasim acolo pe frunta§ul boor care era *erban
Ndsturel, pe un Cretulescu, Iordache, pe Grigore Vladescu, dole Gre
ceni : Serban i Constantin, pe Barbu Meri§anu i Pand Negoescu,
cumnatul Brancovenului, pe Constantin Vacarescu, pe langa cat' N a
Greci de incredere. (1)
Lupta intro cele doue partide Incept" in curind. Vicleni" , can do-
Hail domnia lui Gheorghe Cantacuzino, legara intrigi cu du§manul
i-1 chemara in tern. Nicolae Mavrocordat fu silit sa se retragd inaintea
unor Imperiali, can nu sosird nici odata, pand la Giurgiu. Mitro
politul Antim se furi§d de langd Mavrocordat, care cduta sa-1 opresca,
§i, adunand pe boeri la Mitropolie, incercd o schimbare, careia-1 lip 1
(1) V. acest volum din Anale, p. 288, ultiina nota.
Analele A. R. Tom. XXI.Memoriile Seel. istorice. a

82 N. IORGA 384
pentru ca sa isbutesca numal sprijinul efectiv al catanelor . Cand, in
fruntea Turcilor, la can se adresase, Domnul infra iarasi in capitala
sa, el nu erta tradarea: Antim fu inchis, snit O. parasesca inalta-i
clemnitate, trimes inteun lung drum do prisonier, al carui capet nu
era OA vada ; Bujorenu fu decapitat la fantana lui Radu-Voda ; un
Balacen fu si el ucis in pripa, iar predicatorul Curtil, un Grec din
Venetia, loan Abrami, fu aruncat in inchisOre
0 represiune, a careia violenta se explica prin natura imprejura-
rilor, cat i prin temperamentul mindru §i vindicativ al Domnului
care o ordonase. Credinciosul prieten al Cantacuzinilor, Del Chiaro,
povestesce cu indignare aceste amanunte de sange si de resbunare (1);
cat despre Popescu, el se multumesce, model de scriitor pension at, sa
insire actele de necredinta ale boerilor, intrerupend apol expunerea
atunci cand trebuia sa povestesch pedepsa.
Dar Turcii se bateati prea reti in acesta campanie §i hotarirea boe-
rilor de a se da Imperatulm era prea energica pentru ca mesurile
luate de Nicolae-Voda sa-si pOta aduce rodele. Domnul, prins a doua
Ora, cu mai mestesugite laturi de inselaciune, Imperialii, din partea
lor, furs mai tuff decat intaia Ora, apuca drumul captivitatii. Radu,
Marele-Vornic, impartasi peste putin aceeasi sorta.
Am vedut aiurea ca Popescu, om nerabdator, nu pregetr sa
iscalesca peste putin petitiunile supuse ale cviclenilor catre imperat
sail Generalii lui. Dar, atunci cand faced cu inima usora acesta schimbare
de orientatiune politica, el se insela, ca tOta lumea, asupra viitorului.
Nemtii remasera la pace cu Oltenia, dar Ioan-Voda, succesorul
Principeltu prins, 'Astra Scaunul set]. din Bucuresci, ca vasal al Sul -
tanului, §i indata Nicolae-Voda insusi redobandi tronul, lasat liber
prin mortea fratelin sett Tote aceste lucruri se petrecuse cand Radu
Vornjcul capeta insarcinarea de a scrie istoria timpului seu, i poves-
-Urea prinderii lui Voda, petreceril boerilor in Ardel, domniei lui
Joan Mavrocordat se resimt de acesta.
Pentru a face placere patronului seu, ca §i
Brancovenu, Nicolae
Mavrocordat cerea severitate fata cu dusmanil lui de la cronicarul
oficial, el gratified pe boerii austrofili cu cele mai energice calificatiuni
injuriOse: talhari ( talhariul eel mare, Barbul Serdariul ), spurcati
(.acel spurcati de boiari ), nebuni ( multi boieri de al terii nebuni
), si se roga lui Dumnecleil sa le platesca celor ce au fost pri-
(1) P. 119, 214, 216.
(2) Mal sus, p. 367.

385 CRONICELE MIINTENR 83
cina prinderil Domnulu; pe care nu-1 voiau. In Ard61, infatiseza,
piritori goniti de Nemti, (ea nisce cani obrasnici , intorcendu-se fara
de isprava, cca nisce cani cu c6-la intro piciore . Ei, prin uneltirile for
din trecut si tole de atunci, aduc, la pace, perderea Olteniei: au statut
de paguba si terii nOstre, eh, fiind Sara de, pests Olt coprinsa, au re-
mas in stapanirea Nemtilor si nu s'ail putut sc6te ; in acesti ambitiosi,
reii vrajmasi patrioti , vede el criminalit cart desghind Banatul de
trupul ciuntit al patriel.
A fost o vreme cand se pane. sigur ca Beizadea Iordache va domni
in numele Imperatulul, caruia i se daduse, si siguranta acesta o avuse
un moment, in momentul rusinos al poticnirii sale politico, si Radu
Popescu. Slugs pocaita a Domnulul grec mai norocos, cronicarul nu
cruta pe acela caruia era gata sa i se Inchine printre eel dintat.
Bania data lul Gheorghe i se pare ridiculd, ass era de putin potrivita
cu asteptarile partidulul, cetis6rel.. Au rinduit , scrie el, pre un
Gheorghe Beizadea ca ss se theme Ban Craiovei, tar nu Domn sau
gubernator (din cal l'ail facut magar), si au rinduit si patru consilieri
din boiaril eel mai de jos, sä fie langa Beizadea Gheorghe. $i, insul-
Valor, el amintesce un 6re-care proverb al camilei: Au cercat camilei
sa-i
puts cerceil la urechi, si i taiat .
E interesant felul cum se infatiseza la Popescu domnia lui Joan-
Voda. Vom vede ca din doue cronice neoficiale (1) Acosta domnie
apare blanda, nepartinit6re, milostiva, bine intentionata. Ni se spune
aiurea de chemarea inapoi a pribegilor cart nu indrasnise s6 vie sub
Nicolae-Voda DOmna lul Brancovenu, intro altii, de ajutorarea
poporatiunii in vreme de fomete, de staruintele patriotice ale Domnulm,
care smulse Germanilor la negocierile de pace conditiunl mai buns
de cum era de asteptat.
Dar Nicolae-Voda vecluse cu oche r61 ambitiunea domnosca a lui
Ienache, fratele mai mic, care, sprijinit de Patriarchul de Alexandria,
profitase de captivitatea lul pentru a-1 inlocul. Relatiunile intre cot dot
fratl erail atat de role, in cat, la mortea lui loan, s'a putut acredita
svontil (2) ca acesta mOrte fusese provocata de nerabdarea lui Nicolae,
care se vedea lipsit de tron fara a fi fost mazilit vre-odata,
Deci Popescu atinge forte pe scurt partea interns a domniei but Joan-
Voda, staruind mai mult asupra imprejurarilor rasboinice si diploma-
(1) V. capitolele Cronica de sub Grigore II Ghica yi A doua cronica a Cantacuzinilor.
(2) Transmis si de Engel.

84 N. loRGA 386
tice in earl erau amestecate scirta terit si persona Principelul. In numerosele
sale pagine avem mai putine sciri asupra caracterulul lui
loan gi sistemului seu de guvern decat in cele cate-va rinduri ce i se
consacra in cronica redactata pe timpul lul Grigore II Ghica sail in
a doua cronica a Cantacuzinilor.
Domnia a doua muntena a lul Nicolae Mavrocordat, mai umand de
cat intaia, imprejurart exteriore nu mai silian pe Domn sa-11 preface
firea, a fost totusi, din punctul de vedere al sarcinelor fiscale,
o domnie impovaratOre: un rasboiu storsese 'era si anexarea Olteniei
la Imperiu ii ingustase hotarele, dar cheltuelile Curti', mecanismul administrativ,
fastul domniet remasese ca 1i inainte. IsvOre earl n'ail
nice o legatura intro ele confirms acesta opresiune fiscala, care nu se
pote contests.
Trecend la povestirea lui Radu Popescu, suntem stramutatt lute°
lume de idila. Se vorbesce de influenta Domnulut la Porte, do seaderea
haraciulut prin staruintele lui, de buna gospodarie a WI Nicolae,
incomparabila Cu. a fratelul sett, adaosul e semnificativ, care
era tiner si nepedepsit intru obiceiurile Si orinduelile terip, do silintele
sale pentru a opri. noua crescere a tributulul. Se pomenesc
nuntt domnesci si de boerl, visite de Patriarch', in termini cari sunt
la inaltimea acestor marl imprejurari. A pomen1 , scrie el intr'un
loc, tole bunatatilo pre deplin oath avea Domnul nu me lass obiceiul
istoriel, pentru ca sa nu dell b6nuiala de colachie, care rumanesce
se chiama ciocoinicie. Drept aceea cu tacerea le tree, numai
atata chic ca tOte faptele if era cu dreptate 1i
ilia cum nu suferia sa
se face cui-va strambatate, din fire Hind iubitoriil do dreptate, milostiv,
lesne iertator i cu frica lul Dumnecleil. Care acestea tOte yedendu-le
insumi cu ochit, de le void trece cu tacerea, pietrile vor
striga.. (1)
Pe la inceput, Popescu inregistreza cu satisfactiune cate-va morti
bine-venite : Barbu Cornea crape si so duce la dracul , Stainville,
Generalul austriac din timpul rasboiuhil, more Ode morte grOznica
Mat departe, se insemna sfirsitul in exil al rebelului Dimitrie Cantemir,
resculat contra stapanului sod Fanariotil erail pe acest
Limp absolut fideli Imperatului nostru al Otomanilor . Cate-va cuvinte
dispretuitOre sunt aruncate in trecet lui Michaitt Racovita, caruia
Turcil it scriu ca csi domnia din Moldova este mult pentru obrazul
lui, necum a Terit-Romanescii.
(1) P. 147.

387 CRoMoBLE InutrrENE 85
Dar, la sfirsit, fermecat de paces, daruita de Domnul seu, ocupat
sa ne povestesca mai mult tale ce s'au intimplat prin alte par iy:
in Persia, la Tatari, in Apus chiar Popescu parafraseza, de sigur,
gazetele patronului, el uita, de hatarul pacificatorului, i proprille
sale dusmanii. Fiul lui Hrizea mantue laudand nemul Cantacuzinilor,
atunci cand Beizadeaua Constantin iea in casatorie pre fiica reposatului
Radului Cantacuzino, biv Vel-Spatar, fratele lui *tefan-Voda
Cantacuzino si fiul reposatului. betranulm Constantin biv Vel-Stolnic,
find de nem blagorodnic si mai cinstit intre tote nemurile boierimii
Teril-Romanesci; de care tot nemul acela sat bucurat, dand. slava lui
Dumned.eil pentru buna-voire a Domnulm, ce au bine-voit de au flout,
cunosc8nd ca toti vor fi trasi si apropiati spre mila Mariei Sale pi
spre cinste ; precum au si fost (1) Bra f6rte slugarnic in ertarea
dusmanilor sei calugarul Rafail de la Radu-Voda, fostul Logbfet si Mare-
Vornic Radu, fiul lui Hrizea din Popesci!
Caci ambitiosul Boer de odini6ra intrase in manastire, pentru o po
cainla, care nu era inutila, Inca din anul 1722. Din chilia sa de la Ra
du-Voda el continua sa insemne evenimentele de la Curtea Domnului
seil. Ajungend la anul 1728, implinind deco am din domnia a doua
a lui Mavrocordat, el adaoge: Pane aicea am scris tale ce s'au intimplat
pans in savarsitul a (pee ani dintru a doua clomnie a Marie].
Sale Nicolae-Voda, iar do aicea inainte, cu ajutoriul si mila lui Dumnedeil,
voiti scrie incepend de la al un-spre-decelea an inainte . 0
promisiune pe care Radii, oprit de mOrte sau do vre-o bola grea, n'o
indeplini nici °data.
Indata dupe mOrtea cronicarului seri, Domnul renunta din motive
cari nu se pot determine, la continuarea lucrului prin altul ii
ordona
transcrierea in forma definitiva a cronicei, legand-o, cum am vedut,
do analele anteriOre ale Terii-Romanesci. Acest corp mavroeordate c
de cronice e eel mai respandit, si tote exemplarele pOrta urmatorul
titlu explicativ : Istoria Terii-Rumanesti de cand au descaleeat pravoslavnicil
crestini ; intru care coprinde tote istoriile a tuturor Domnilor
din ceputul terli, de la intaiul Domn, Radul Negrul-Voevod, pane
acuma la Domnia de a doua [a] Marii Sale lin Nicolae AlexandrU
Voevod, acum de iznOva scrisa din porunca Marii Sale pre luminatului
si pre inaltatului Domnului nostru to Nicolas Alexandru-
(1) \p. 150. Cf. p. 174. Raducanu Spatarul fusese insurat cu Stanca, Iiica Po tel
nicului Brezoianu. El ava si un fiu, Cqnstantin Raducanu 'nun in 1715 (Genealogia,
in Bucium, p. 561 .

86 N. JORGA 388
Voevod, intru al un-spre-clecilea an dintru a doua Domnie a Mariei
Sale, de Radul Logofetelul de Divan, sin Michaiti Ieromonachul Lupescul,
la anil de la zidirea lumii 7238, iar de la Nascerea Domnului
Nostru bus Chri-gtos 1729, luna lui Octomvre 31. (1)
VI. Cronica BAldcen6scii.
Adese -orl, in cursul acestor cercetarI, au fost pomeniti BalaceniI, ,Si
vom reveni aici numai pe scurt asupra familial, a careia insemnata to
in istoria Teril-Romanesci de la jumatatea secolului al XVII-lea Inainte
nu e mica.
Voiti lash hotdrit la o parte trecutul, pe care nu ni-1 garantezd decat
genealogia familial, alcdtuitd probabil forte tarcjiti. Cel dintaiti document
relativ la BAlacenI, de sigur la ctee,Fti Balaceni, e inedit. El se
afid in colectiunea privata a archivarulul Dr. Czoiowski din Lemberg.
Pentru InsemnAtatea acestui document, it reproduc In Intregime:
Eu Candachiia (2) bktrkna de Bklkcean[i], fata Petrei Pkrcklabului, mkrturisescu
cu scrisogria mia cum eu de bunk voia mea strknsu-mi-i-am feciorii
miei, anume Miron si Candachit, feciorii fetei miale, Cristinei, si
ginere-mieu Dumitru Ciochink si fiia-mea Nastasiia, de le-am impkrtit a
mea direptk ocink si movie ce am avut in satu in BkIkceani. Deqi] trei
pkrti am dat lor; a patra parte am lksat mie de comkndare; si intr'aceastk
tocmalk au fost Ion Albotk de Cktkmkresti si SimiUn de acolo si SimiUn
de Solonet si Dumitrachi de Dragsin si Peatroviqi] de Uricean[i] si Dumitrasco
de Ipktest[i] si Gligorcea de Comknesti si ICinasco Dobren, cum
am scris. De aceastk mkrturisesc.
Ihic 8 Bklkcean[i].
A
ri 7124, Iun. 15.
Nu se p6te fixa legatura de inrudire in care states Candachia cu
(1) Asupra manuscriptelor, v. lista de la sfirsit. Dupa titlul cronicei lui Popescu
in corpul oficial nu s'ar puts hotari clad. el murise sail ba : i se dice chir
Rafail monachul, care pre nume mirenesc fail chemat Radu Popescu biv Vel-Dvornic
(Magazin, IV, p. 21). S'ar puts si aceea ca Domnul sa fi ordonat transcrierea
corpului indata ce cronicarul oficial mantul al clecelea an din domnia sa a doua
(cf. exemplul lui Grecenu, care oferl 'WW1 lui Brancovenu cei dintal cl.ece ani
ai cronicel sale, precedandu-I de o introducere).
(2) ,Candachiia,, Candace, e probabil si numele adeverat al nevestei lui Stefan-
Voda (fost Tomsa), pe care testamentul latin al Domnului o numesce Cambacia
(Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 238-41).

389 CRONICELE MIINTENE 87
Badea Balacenu Contes, care e o figura caracteristica intro boerii
nostri din acest secol.
Intre dinsul 9i fiul sea Constantin este un aer der familie, si Popescu
nu se insela dand o caracteristica intregului nem. (1) Ca si cunoscutul
Aga, Badea se deosebesce printr'un neastamper extraordinar, dintre
acele neastamperuri organics can duc pe cine-va la glorie sail la crime,
sail si la amindoue. (2)
Ti intilnim Intaiil sub Constantin Basarab, cand avea sarcina de
Capitan. Gheorghe Stefan prinsese pe cei doi Cantacuzini din Moldova
si voia sd-1 taie. Constantin Postelnicul cerh de la cumnatul sea de pe
tronul munten o interventiune pe langd Domnul vecin. Baldcenu fu
insarcinat sd duca scrisorea de intercesiune gi, ajungend de la Bucuresci
la Iasi intr'o di si intr'o nopte , el iii castigA, cu porecla de
U?urelul, §i favarea influentei familii a Cantacuzinilor. (3)
Totusi s'ar pare ca gdsim in curind pe Badea Intre dusmanii familiei.
cAnonimul nu ne-o spune, dar aflam din Constantin CApitanul,cd
Badea fu printre cei arestati sub Antonie-Vodd, cand se fact dreptate
pentru omorul lui Constantin Postelnicul. (4)--BAlAcenu era O.
platescd chiar cu capul vina pe care nu i-o cunescem bine de aim :
$i fail scos , scrie cronicarul Balenilor, sd-i taie capul; apoi l'au
iertat, den ce pricini el vor sci. Ceea ce e mai curios e faptul ca
Badea Clucer Balacenu e iscalit, ca i Stroe Leurdenul de alt-fel,
in cartea de nevinovdtie pe care, sub Radu Leon Inca, la 1666 (14
Aprilie), fill Postelnicului o dobandird de la boerii Orli, in frunte cu
Mitropolitul Stefan. (5) Dacd nu trebue sd uitam ca lui Badea i se
cjicea si Uptrelul, avem o explicatiune mai plausibild.
Anume, Radu Popescul, un dusman hotdrit al families, spune incidental
in Memoriile sale ca ,Badea Vornicul Balacenu in 4ilele lui
Antonie-Vocki ail ucis nisce negutdtori moscoviti, impreund cu carii
era si cdlugdri, mersi pentru mild la Mosc; pre tote omorindu-i, cu o
sotie a lui ce-1 chema Buta, averea le-o ail luat. De care prindend
Domnul veste, ail cercat pre Buta gi Pats aflat, gi
cu dreptd judecatd
(1) V. mai sus, p. 369.
(2) Asupra crimes de care era acusat Badea, v. mai. sus, p. 369 si rindurile ce urmeza
in acest capitol.
(3) Cf. Constantin Capitanul, p. 306; Neculce, Adaosuri, p. 188. Aceste locuri au
fost apropiate unul de altul intaia de d-1 Hasdeil, in articolul Balacenu din Magnum
Etymologicum, articol, in genere, incomplet.
(4) Constantin Capitanul, p. 358.
(5) Magazin, I, p. 401.

88 N. IORGA 890
l'aii intepat in movila den marginea tirgului despre Dudesci, iar pre
Balacenu Pad iertat. (1) Evident, ambh cronicari vorbesc de acelasi
fapt, si explicatiunea Popescului e, psichologic, mai acceptabila.
In 1672, pe vremea lua Grigorie Ghica, aflam iarasi pe Badea, ca
Mare-Clucer (27 Julie). (2) In anul urmator, el intovarasi pe Domn in
expeditiunea de la Hotin, dar si aid purtarea lui fu plind de contradiceri
si de perfidii. Intaiu, el se intelese cu cei-lalti boeri munteni ca
sA treed la Polom. Apoi, acest hot reu , dice Constantin Capitanul,
denunta. Domnului pe tovarasii sel de tradare, earl scapara numai
multamita noptii. In sfirsit, vedem pe Contos ucigend de dincolo
de Nistru pe Turci, alaturea cu aceiasi complotisti pe cari-I vodise
lui Ghica. (3)
Pote ca Balacenu a stat un timp in, Polonia si se pare ca el nu
figura printre boeril lui Duca-Voda (4), succesorul Ghical. Cand Serban
Cantacuzino ajunse Domn, el fach pe Badea Caimacamul seu (6)
si-I ridica, se pare, la rangul de Mare-Vornic, cu tote cele ce se petrebuse.
In acesta calitate scrie Balacenu judetului 6i ora*nilor din
Pitesei intr'o afacere de judecata, la 27 Aprilie 1679. (6)
E inutil a reveni asupra carierel lui Constantin Balacenu. Ginere
al lui Serban-Voda (7), el ocupa, deli nu i se dadh o boerie mai stra-
TucitOre decat Agia, un loc de frunte intre boerii socrului seil. Bucurandu-se
de increderea DOmnei, el se astepta la mOrtea lui Serban
sa ajunga conducetorul real al afacerilor, in numele tinerului Principe
Gheorghe, cumnatul sea. Dar Constantin Stolnicul, eel mai influent
boer al timpului, impuse candidatura lui Brancovenu Logofetul, ssi
acesta fu ales. Balacenu se gasia in ace] moment peste granita, ca
ambasador la Viena, si el nu erecjii nici prudent, nici damn sa se intorca.
Nadejduind de la Imperatul ceea ce nu-i d'aduse «tera oficiala,
intrigantul boer, adeverata icOna a tatalui seu, provoca expeditiunea
(1) Magazin, V, p. 103 4.
(2) Ibid., p. 356.
(3) Constantin Capitanul, p. 376-7.
(4) V., d. ex., documentul din Magazin, V, p. 359.
(5) Constantin Capitanul, II, p. 19.
(6) Arch. ist., I, p. 60 1. Badea Balacenu nu trebue confundat cu Badea Vataf
de Puscarie, §i cu Badea Comanenu, Mare-Comis), ambit' victime ale lui Radu
Michnea (Anonim, p. 349, 351; Const. CApitanul, p. 321 2). 0 persona deosebita
pare a fi si Badea Vel-Postelnie , de la 1660 (Magazin, V, p. 352).
(7) Nu e sigur ca fetele lui Serban erau fetele Deanne' Maria; Serban mai fusese
insurat odata, in boerie, cu fata lut Stroe Leurdenu ( Anonim, p. 363).

391 CRON I CELE MIINTENE 89
Germanilor in Muntenia, aduse pe Heissler la Bucuresci si se retrase,
impreuna cu acesta, in Ardel, unde isbutise a-ss stramuta sacra 9i
candidatul el de domnie. In 1690, el iii facu datoria do soldat, luptand
cu arma pentru isbanda causes Imperialilor, care era si causa
sa. Fu omorit in lupta, si Brancovenu, care 1 ura de morte, trimese
la Bucuresci capul ruder sale resvratite. Imperialh facuse din comitele'
Balacenu un General-Maior de catane.
Domnita Maria si fiul lui Constantin si al ei, loan, remasera un timp
paste hotare, in grele imprejurari banesci, cam Maria trebui sa imprumute
de la biserica romanesca din S cheiu pentru a tral. (1) Cand
Oltenia fu anexata de Germani, Groful loan Balacenul trecii manta,
in suits unchiulul seu Beizadea Gheorghe. El se insura aicl cu Ilinca,
fata Postelnicului Brezoianu, si incept', se pare, negocierl cu Domnul
munten de pe acea vreme, Grigore-Voda Ghica, pentru alienarea mosuitor
muntene ale familiei. In .1734, el scrie soborului bisericei din
cheiu pentru vechia datorie. (2) Rasboiul intre Imperial]. si Turci incepend
din not', Ioan Balacenu fu prins de Turci i taiat de dinsh
la mandstirea Cozia, in 1737. Veduva sa se refugie la Sibiiu, unde marl.
Cele treT fete ale Grofului fura crescute ]a Viena : dupa 1739, una
din ele, Smaranda, veni la Bucuresci, unde lug pe un Manu, fiul
starosteT Manu. Cele-lalte douo remasera la Carte, undo li se servia
o pensiune. Maria se intorse insa si ea inainte de 1787. Singura cea
mai mica nu mai reveni. din strainatate. (3)
De la acesta odrasla balacenesca sau de la Sora sa mai mare Maria
primi Samuil Klein la 1770 (4) un manuscript de cronica a Torii-
Romanesci, care, sub numele de Cronica Balacenescci, a incurcat
multa vreme pe istoricii nostri literari, cat" au fost. Se credea pand
acum ca exists un singur manuscript al cronicei : copia luatgi. do Vasilie
Vlad in 1780 dupd transcriptiunea cu litere latine a lui Klein
insusi. (5) Astacji avem la Academia Romand un al doilea manuscript
(1) V. ultima paging a memoriului penultim. Obsery ca, Ruxanda vorbind (in
no h) de

90 N. IORGA 392
decat acel pastrat la Oradea-Mare : ms. 537. De altmintrelea, cercetatorii
de Oa. acum nail cunoscut nici ms. do la Oradea-Mare decat
dupa extractele numerOse pe can le da. {ncai §i dupa mentiunea
lui Engel, in introducerea lui bibliografica. (,) De aceea, sail, mai bine
§i de aceea, parerile de pans acum asupra cronicei sunt false.
Atat manuscriptul din Oradea, cat §i manuscriptul Academiei Romane
incep cu anul 1629, eel dintaiil al domniei Jul Alexandru Ilia.
S'a observat §i de d-1 Sbiera ca acest inceput cuprinde in primele
sale rinduri o trimetere in urma (precum s'au scris mai in sus.,
care arata ca avem a face cu copil acefale. Manuscriptul complet (cum
e n1 436 al Bibliotecei Academiei Romano, al treilea ms. al cronicel)
trebuia sa incepa unde incepe §i Constantin Capitanul, pe care, cu
forte mid deosebiri de forma, it reproduce cronica Balacenilor in intregim
e.
Am spur mai sus ca. Memoriile lui Radu Popescu eraii o continuare
a lui Constantin Capitanul. Balacenii nu dispuneail, ca alte particle,
mai numerose, mai puternice, mai bogate, de omens de casa carturari
sail de partisani invetati. Pentru a aye §i el cronica lor, el fusese
silil s. alega pand la 1688 cronica lui Constantin Filipescu, care nu
le convenia in total, ca una ce lovia sistematic in Cantacuzini, rudele
Balacenilor, in erban-Voda, care ridicase mai mult acesta familie §i
ii daduse scopurile §i orientatiunea el politica.
De la 1688 inainte, lucrul nu era mai u§or: eel ce, din ura pentru
Brancovenu §i mentorul lui, Constantin Stolnicul, adoptase violentul
pamflet al Capitanului, nu puteail sa-1 continue prin apoteosa brancovenesca
a Grecenului. Pe de alts parte, Popescu din Memorii, credincios
Domnului seu, aperator al intereselor acestuia, vrajma§ al
chematorilor de Nemti, nu era nice el cu totul acceptabil. cronica oficialci,
a Jul Radu Hrizea, cronica mavrocordatesca, aceea era buns
pentru Balaceni de la un capet pand la altul; cetind-o, aceti invin§i
de odiniora se puteati mangaia urmarind fericirea criminals §i drepta
prabu§ire a invingetorilor. Dar pana la inceputul acestei cronice oficiale,
pand la anul 1699, timp de un-spre-dece ani, era greil de alcatuit
o povestire in sons balacenesc.
Era intaiu o lacuna de umplut, lacuna de la mOrtea Domnitei lui
*erban, maritata cu Balenu,aici se opresce Constantin Capitanul,
nua. Si s'au scris aceasta historie mai intei de tote de Samoil Klain in Vienna, anul
1770, iara acum in aceasta forma de pre ace de intei, se an scris de Vasilie Vlad,
in anul 1780, i[n] Vienna (ultimele rinduri ale manuscriptulul din Oradea).
(1) El reproduce notita finala i dd
titlurile latine adaose de Klein.

393 CRONICELR MUNTENE 91
pans la alegerea Brancovenului. Legatura independents din menus
cripte ca al lui Antim nu convenia: ea era prea favorabila lui. Brancovenu
§i Stolnicului; ea ascundea prea mult vrajma§ia de familie din
ultimele chile ale domniei lui Serban-Voda, §i Balacenii doriau ca acesta
dumanie sa fie cunoscuta, pentru a pune intr'o lumina rea pe banuith
uciga§i ai Domnulut 0 legatura fu alcatuita, legatura inedita pan/.
acum §i pe care o darn mai jos dupd singura copie ce avem la indemand
in acest moment, copia cam modernisata a lui. Klein, aratand
insa deosebirile intre acesta copie §i unul din manuscriptele cirilice
cari o contin : (1)
Dupe ce au trecut quatva temp de la mortea filiei sale, Sierban-Voda au
esit la preumblare la venat, pre la Fantana Rece si, trimitiend pe pecharnici
[cu ogarki §i cu copoi; C] prin tufele de prin prejur (2) [si el §kdea dk
(1) Obsery ea ms. din Oradea mai adaoge la Constantin Capitanul cate-va notite
relative la asediul Vienel, notice la cari $i Klein adaoge, din partea sa. Le reproducem
aid :
Afara de aceasta Sierban-Voda pre ascuns se intielegeva cu Ne ntii prin carti, i
odata au avut pe un Jesuvit pater multa vreme ascuns in cortul seu si, quand mai
vre Nemtii se dea cetatea, trimise pe Jesuvit de le spuse barbate ce e se apere
anque in patru ceasuri, que Turcii gate pravul si vor inceta de batalie pene lei se
va aduce pray; si au radeicat Sierb n si o cruce de lemn de steger intru pomeni
rea sa si a tuturor Romanilor, quarii malt se munceva si se ro ava lui Dieu qua se
nu is Turcii cetatea de la crestin; si au scris si la pra positus capatuli, Ioannes
Baptista Mayer, vicarius generalis, pentru rendul acestii cruci; in quare cruce letinesci
au scris Sfetelna Crucii. Scrisoarea asia este : a Crucis exaltatio est conservatio
mundi, crux decor ecclesiae, crux custodia regum, crux confirmatio fidelium crux
gloria angelorum et vulnus demonum. Nos Dei gratia Servanus Cantacuzenus, Valachiae
Transalpinae princeps eiusdemque perpetuus haeres ac dominus, etc. etc ( ic
ereximus crucem hanc in loco quavis die devotione populi et sacro populi (et saw o)
honorato. in perpetuam sui suorumque memoriam tempore obsidionis machometanae
a vizirio Cara Mustafa Pasia -Viennensis Inferioris Au triae, mense septembris, die
prima, anno 1683. Viator, memento mori. Adique: Inaltiarea Cruci e to padir a lu
mii; crucea este frumsetia besericii, crucea stepenirea Imperatilor crucea marirea
agerilor (sic) si dracilor rane. Noi Serban Cantacuzin, cu darul lui Dieu princi Tiarii
Romanesci si acelasi de porrorea moscenitor si domn s a , am radicat acia to cruce
in loc, quare in toata dia cu evlavia poporului si cu letugii este cinstit, in eterna
a sa si a for sei pomenire, pre tempul ci Vienna cetatea Au trii c lii mai din Jo
el a inconjurata cu hoste machometaniceasca de Viziriul Cara-Mustafa Pa ia, in luna
lui Septemvrie in dia d'intei, faxnr, CI3 3C LXXXI I. Calatoriule aduti aminte de morte
Aceasta cruce si astadi se afla in palata archiepiscopului d'in Vienna, i e Tonga
de 13 picioare matimathicesci. In acestea tempuri, ecca o ci si craiul L ilor .
(2) Crkngurile den prejur; In ms. din Cluj (C), care pentru acesta parte e cronica
nostra (v. capitolul Cronica din Cluj).

92 N. JORGA 394
priviia ds la corturi: CJ, au prens vr-o (1) quativa epuri si, aducandu-i la
cortul (2) lui, au impartit quatva la boeri (a) [vi; Cy, quati va i-au dat la
cochnea domneasca ; intru quarii 14) s'au nemerit o epuroae cu puli in
pantece, pre (5) 'carea spentecandu-o, au aflat que era gata se fetes un puliu
cu 2 capete si cu patru picioare : d'innainte (6) un cap (7) trageva in o
parte [vi; CJ, altul in alte parte, si trupurile la mediloc era inbinate, de nu
se conosceva inbinatura ; quare, aducandul la Domnul, fiend §i patriarchul
Deioniscie si Ienaque Logofetul Cariofil, se mirava si, telcuind unii intr'un
quip, altii in alt quip, iara Cacavela dascalu au dis que d'in neamul lui
Sierban-Voda vor sa se radeice 2 capete se stee in potriva unul altuia, si
unul va trage in o parte, altul in alta; si va fi mare stricaciune pamentului
acestuia, de vreme ce acest semn minunat s'au aflat in tara aceasta; si asia
s'au intemplat, que dupe mortea lui Sierban s'au radeicat acestea doa capete:
Constantin-Voda despre Turci 1i
Bele[ce]anul, generele lui Sierban,
despre Nemti si [imponcipti fiindk unul altuia; CJ multe rele au
facut tiarii, pre quum la Domniea lui Constantin Brancoveanul se va
spune. (*)
Dupe aceasta trecand quateva vreme, au venit veste de la Banul Viteila
de la Craiova cum que Veterane generariul vine pre la Cerniti cu hosti
nemtiesci, que se ernedie in Tiara-Romaniasca. Deci Sierban-Voda in data
au trimis pe Constantin Brancoveanul Logofetul si pre alti boeri cu daruri
si cu rogacione, se faca bene se treaque in Ardeal. Quare, luand darurile
si primind rogacionia, au trecut in Ardeal.
Dupe aceasta, vedind Sierban que Nemtilor li umble bine, que bat pe
Turci si le iau cetati §i tiari, au socotit cu ai lui frati se trimitie la Vienna
la Caesariul sol cu carti despre toata tiara se se inchine Caesariului si se
tiara hosti in ajutor asupra Turcului, qua se se disleipias[ca] langa Caesariul,
si, qua se nu priciapa aceasta Turcii, au dis que trimite sol cu carti,
que se inpace pe Imperati intra seine, se nu mai faca ateta versare de sange.
Si cu acestea adormeva pe Turd; fiend superati de atetia batalii nenorocite,
si cugetand que li voliasce benele, i-au dat volie se trimitie sol, si au
trimis patru boeri : pre Iordaque Spetariul, fratele seu, pre Scerban, pre
(1) Vre-o e suprimat in C
(2) tn loc, C are: inainte.
(3) Boiarilor chtiva, in a
(4) C suprima.: intru quarii.
(5) C suprima: pre.
(6) C suprima : d'innainte.
(7) Unul, in C. Reproducem de aim inainte numal deosebirile esentiale dintre mss.
(8) Ms. C mantue ast-fel: =fine va vrea sk citeasck, va vedea Qi faptele ci s'au
fcut si prorociia Cacavelii c s'au izvoditk. intorckndu-se Domnul in Bucuresti de
la Fntna-Reace §i treckndk cktre vreame, lath veaste vine de la Banul Vintilk [CorbOnu]....

395 CRONICELE MONTENR 93
Constantin Balaceanul, genirile seu, si pre Sierban (si pre Sierban) Capitanul,
nepotul seu. Iara acestia, ducandu-se quatra Vienna, Sierban-Voda se
bolnavi si muri in Octonavrie in 30, si s'au ingropat la Cotroceni, domnind
diece ani. Dic unii que Constantin Stolnicul, fratele seu, 1-au otravit, prequum
si el mai pre urma an marturisit aceasta, prequum mai inainte om
spune.
[Additio haec Samuelis Klein:] Si lucruri bone anque multe an facut acest
Sierban Voda, que la Vienna se novoieva se inpedece pe Turci sau se intardie
pene va veni ajutor Nemtilor, que se nu is cetatea, que doara o ar
fi luat inainte de venirea Lesilor. Facut au si thipografie romaneasca, gre
ciasca si arabeasca in Bucuresci, pre quarea Constantin-Voda Brancoveanul
o au inzestrat cu multe averi; intru quarea se thiparesc carti pentru
crestinii celi de sub imperatia turceasca, unde nu le este slobod a avea
thipografie, si cartile se se dee de pomeana. Intors-au pre romanie prin
dascalei invatiati toata Bibleia, de pre eleinie, que mai inainte nu era pre
romanie intoarse, si alte lucruri bune, si manasteiria Cotrocenii au facut....
Legatura ast-fel deplin stability intro sfirsitul lui Constantin Capi
tanul si inceputul cronicelor brancovenesci ale lui Grecenu si Popescu,
compilatorul, intrand in domnia lui Constantin-Vodd, se &da la
o interesanta operatiune de prescurtare si une-ori amestecai e a scirilor
din cei doi scriitori pe cari ii avea inainte. Povestirea Cronicei
Balacenesci pentru alegerea, intronarea si confirmarea Brancovenului,
povestire publicatd in Sincai (t. III, p. 233) in extenso, e imprumutata
ast-fel 'Ate din ambele cronice anteriore, si omul Balacenilor
nu WO.' sa adaogd la sfirsit : (Iarna tota cu bucurie o au petrecut,
dobandind in rani eeea ce de multi ani mai inainte o vinet,
ara-
tand tuturor dragoste, bland* i mil[o]stivire, si in boerie si in domnie
. in aceeasi vreme, el presintd alegerea ca opera lui Constantin
Stolnicul. (1)
Trecend acum la campania Germanilor in Muntenia la 1690, intik
nim mai mult o prescurtare a lui Popescu, deli unele amanunte
numele lui Preda Proorocenul, titlul de Calga dat sefultu tatar par
a fi luate din Grecenu. Sunt insa si sciri nouo, sciri balacenesci, can
dab. o colore proprie compilaiunil. Ast-fel, se afirma aici cu mindrie
partea luata de Mace-nu la invadarea teritoriului terii de ostile imperials
si se face o mustrare lui Brancovenu din nehotarirea lui in
acestd privintd. Aga Constantin Baldcenul, fiind langd. Hai ler, pu
(1) Constantin Stolnicul Cantacuzenul 21
cu o mink de boeari s'au strut totI
la Mitropolie (Sincai, p. 233). Unde nu se observa alt-fel, citatiun. e din cronica
sunt luate dupd Sincai, unele indreptandu-se dupa ms.

94 N. IORGA 396
rurea it indemna sa se pogore cu o§tile [din Bra§ov] sa ied Ora; iard.
Constantin-Vodd nu void, ci tot se imponci§a. Compilatorul singur
ne spune- ca Nemtii, cerend ernatec, au pretins de la Domn czahserea
ca de 700 de pungi §i destainuesce, ceea ce nu fac Grecenu §i Popescu,
ca Domnul fu silit a scOte, el eel dintaiii, un bir pe dobitoce,
ce Pats numit vacirit, sa dea de tot dobitocul un ort . Vorbind de
ispravnicil de Scaun in Bucuresci, pe vremea ocupatiunii lui Heissler,
el adaoge, pe langa numele, cunoscut de aiurea, al lui Cristea Vistierul
Popescu, pe al lui Luca Vistierul ,Si pomenesce Heissler nu multdmia
pe Baldcenude excesele comise de soldatil strain: (pre egumeni
§i pre unil boiari ii legase de gaturi cu funii, pentru faind, pen-
tru came si
pentru altele,. Familiile Domnului §i boerilor fura tri-
mise, precisOza compilatorul, la mandstirea Bradulul. Ajungend la intrevederea
de la Draganesci, el spune : ce au vorbit nu putem sci .
In fine, ultim atac impotriva Brancovenului, compilatorul nu uitd. sa
ne spue ca, Intors la Bucuresci, Vodd fu asediat de pldngerile celor
nenorociti de Mari. Dora [el] tote le rabda, pentru ca el i -au fost
adus, ca sa-§I capete iard.§1 domnia Si binele.
La Cronica Baldcenesca trebue sa ne adresam iar4i pentru a afla
epilogul de arestari ,Si condemndri la mOrte, care urma invasiunp.a.
Aid ni se povestesce cu luare aminte cum Cristea Scordac (1), Vel-
Postelnicul lui Serban-Vodd, a platit cu capul corta ce avuse Ore-cand
cu Constantin Logorotul Brancovenu, mai pentru nimica ; ni se vorbesce
de uciderea lui Stefan Cioranul, acusat (ea s'ar fi inteles asupra
lui cu Aga Constantin BdlacOnul , de arestarile cdpitanului Oprea
§i boerului Vlaicu.
Expeditiunea turcesca pentru Tokoly (1690) e expusd in cea mai
mare parte dupa Memoriile lui Popescu, dar unele amanunte, ca trimeterea
la Bucuresci a capului Agal Mb:corm, par a fi luate din Grecenu
(tot a§a, intentiunea lui Tokoly de a schimbh pe Heissler prisonier
cu sotia sa inchisd la Germam). Omul de partid se recunOsce
totu§i in cuvintele injuriose pe cari le intrebuintOzd vorbind de retragerea
noului Rego ungur inaintea Principelm de Baden : neputendu-I
sta Techeli in cOntra, au inceput a fugi cu caftanul in vine .
Inedita e §i judecata finald asupra eampaniei, judecata care lovesce
iara§i in persona Domnului vrajma§:
(1) indreptat dupd ms Sincai (p. 238) are: Scordei Constantin Capitanul pomenesce
de Postelnicul Cristea Scordec in calitate de capuchehae la Constantinopole,
sub Serban (II, p. 32). Era un pauper mercator grmcus (Magazin, V, p. 47).

397 CRONICELE MUNTENE 95
Ci multa paguba au adus tiarii cu acestea trebi ale Nemtilor, a quarora
Constantin -Voda au fost indemnator de au intrat si au batut pe
Nemti (sic) (A), si, quand s'au pogorit in tiara, nu s-au alcatuit cu ele, ci
tot de Turci s'au lipit, cerand ajutor gi facand isbanda asupra inimicilor
Portii; cu quarea mare credentie sie-au capetat la Imperatul turcesc si
la celi mai mari a Portii, si acestea i-au indelungat Domnia ; si, vedind
que-1 au toti in credentie, cresceva, se mareva, se latieva si se bucurava in
darurile ce ei aduceva norocul. Iara, dupe ce au trecut si s'au asediat
acestea fortuni ce fusese in tiara, Dieu iara au dat batalie tiarii, trimi-
tiand lacuste Iara, aducandu-se nisce mosci de la Sfetagora si, facan-
du-se osfestanie in tota tiara, s'au indurat Dieu si le-au radecat, de nu
s'au mai vediut
S'ar pute ca acest ultim amanunt al lacustelor sd fie luat din Grecenu.
(2)
Cronicarul BAlacenilor trece, in 1692, la nunta Domnitei Stanca cu
Beizadea Radul, fiul lui Iliac. Povestirea e absolut deosebita de cea
din Popescu, ca si de cea din Grecenu. Cronicarul pare a mai satisface
o re'sbunare, card, dupa ce vorbesce de inibogatirea saracului
ginere de socrul atat de bogat, adaoge ca tinerul Principe s'a corupt
in curind, facendu-se betiv gi cfOrte reu, $i crud, si tiran, atata
cat insusi cu manele sale pe multi OmenI i-au omorit ; pentru carea
Dumnecjeii scurtat vieta, gi Wag mantuit multi de nevoi .
Dusmania lui Cantemir cu Brancovenu se presinta in compilatiu
nea nostra ca o prescurtare a singurel povestiri a Popescului. Dar
compilatorul dd data pgecisd a mortil Domnulul Moldovei (insa gresit
: 23 Martie 1673, in loc de 17 st. v.). (3)
Cronica trece apoi la schimbarea lui Constantin Duca, pus de socrul
seu Brancovenit in locul lasat liber de acesta mOrte. Autorul ei
afld prilej sa ne vorbesca de purtarea trufasa a Domnei lui Duca,
Maria, care, dand in foc un pretentios i ofuscant islic de jupane a ,
provoca nemultumirile boerilor moldoveni gi,
prin urmare, cdderea
sotuluI el (1696).
De aid', compilatorul se interne la anul 1695, pentru a no povestl
pana la 1699 istoria campaniilor rdsboiultu turco-german. Ac6sta parte,
impreuna cu mentiunea evenimentelor interne contemporane, e o pre
(1) Cetesce : Turci.
(2) P. 196 7.
(3) Cf. N. Costiu, p. 39 ; Neculce, p. 246; Vita Constantin Cantemyrii, la sfirsit
In ms. de la Oradea-Mare, data lipsesce : Dupe acestea nu au trecut mult temp
si au murit Canthimir . Cf. si incai, III, p. 258.

96 N. IORGA 898
scurtare a lui Grecenu, amestecat fOrte rar cu Popescu din MemoriT.
E de observat i faptul ca Grecenu e urmat numai papa Ta anul
1699, unde cronica lui e intrerupta in corpul mavrocordatesc.
Reproducem tota acesta despartire, inedita papa acum, atragend
atentiunea in note asupra locurilor, unde asem6narea e ai
o asem6nare
de forma :
Mai inainte de madileia lui Constantein Duca, Constantein Brancoveanul-
Voda s'au dus la Cerneti si Chanul Semigerei au trecut pe in tiara, mergand
la hoste asupra Nemtilor, inpreuna cu Calga Sulta ; si, mergand eli pe la
Giu, le-au venit veste que Muscani merg asupra Cremului si '1 bate ; si
Calga de la Giu s'au intors inderept cu hostea sa, iara Chanul s'au dus
unde i-au fost porunca.
In aceia vare, Sultan Mustafa, mergand asupra Nemtilor, cu Semigerei
Chanul, afland la Logiu pre Vethirani generariul, cu putintcle hosti, osebite
de hostile cele mari ale Nemtilor, dand batalie tare, abia, si cu mare perire
a Turcilor, au biruit Turcii pe Vetirani, quare au si perit in ace batalie.
Imperatul turcesc, vedind ace farema de biruintie cu perirea multora ai
sei si audind que vin hostile cele mari a Nemtilor, nu le-au asceptat ; ci,
venind pre la Cerneti, i-au esit Domnul in ainte de l'au petrecut pane la
Nicopol; acolo, imbracandu-1 Imperatul cu caftan, s'au intors cu bucurie la
Bucuresci in Scaonul seu.
In al doilea ann [1696], iara au mers Sultan Mustafa asupra Nemtilor, si
au mers si Tatari cu Sultan Pasia (sic) Gerei si cu Ialagas, si trecand Imperatul
Dunerea, s'au intelnit cu Nemtii in un camp ; inse, norocul slugindu-i,
au facut din care meteris (4), adeque propugnaculum, si au scapat el
rusinat. Que asia de tare au dat Nemtii (27 batalie, quat un generariu au
intrat in tabera turciasca si mare perire an facut Turcilor, quat s'au fost
speriat si Imperatul que va peri, inse, pequm am dis, au scapat si de
aci s'au dus la Tialegrad.
In acest an. [1696], Muscanii, mergand la Azof, citatea, si Turcii cu Tatarii
ce era acolo neputand se le stei in potriva, au luat cetatea. (4)
In al treilea ann [1697], iara au mars Sultan Mustafa, Imperatul turcesc
la hoste asupra Nemtilor, si, trecand pre la Belgradul turcesc Dunerea, s'au
dus la Thisa, la locul ce se zice Senta, si au facut pod se treaca Turcii. Deci,
trecand Viziriul cu tote hostile, numai Imperatul remanend d'incoace (5),
ecca si Eugenie Princiul cu hostile nemtiesci an inconjurat tote hostile tur-
(1) Meterez de care (Grecenu, p. 327).
(2) De tare au dat Nemtii e repetat de (loud oil.
(3) Cf. Popescu, p. 152.
(4) N'au putut nici Turcii ce s'au aflat acolo, nici Tatarii sa-1 stea impotriva,
ei cu sabia l'au luat (Grecenu, p. 328).
(5) Cf. Grecenu, p. 338: Numai Vizirul cu pedestrimea all remas.,

899 CRONICELE MUNTRNE 97
cesci. Si, vedind Imperatul que Nemtii au venit, si temendo-se que Turcii
lui n'or da batalie, ci de frica or fugii, an poruncit de le-au stricat podul,
qua se nu poate fugii, ce se stee se se bate. (1) Iara Nemtii, cu tunuri si
cu pusci dand vitejesce batalie, i-au omorit pe toti. Imperatul, vedind mi
nune qua aceasta, au fugit la Belgradul turcesc, si au pus alt Vizir, alt
Iniceriu si alti basi, in loc celor morti (si) multi.
Constantin-Voda, avand poronca se fie la Cerneti, se padiatca plaiurile,
priveva la acestea si rideva, uncle dupa ris vine si plans ; (2) que ei veni
veste de la Tialegrad que au murit filia sua Maria. Dupe aceia s'au intors
de la Cerniti la Bucuresci. Si Imperatul cu Viziriul s'au dus la Odr[i]u, de
au trimis Viziriul lui Voda caftan, pentru que e Vizir nouu.
Deci, dupe quatva temp, avand Constantin-Voda fata de versta, anome
Ilena, o au logodit cu Scarlat, filiul premaritului Alixandru, Marele-Dragoman
al Imperatii turcesci, si, venind Scarlat in tiara, au facut Voda forte
furmosa nunta.
Quand au fost cursul anilor scs, 7206, ,arni, 1698, iara au facut Turcii
gatare do hoste asupra Nemtilor, Mid Vizir Usiim Basia, si au mers la
Belgradul turcesc, si prin Tiara-Romaneasca au trecut Seleim Gerei Chanul
cu trii feciori a lui, cu Totari, de s'au dus la Belgrad. (3) Ci in acest ann
nici o batalie n'au facut, umbland intra dinsii vorbe de pace. (4)
Iara in celalalt ann au gatat Imperatul pe Efedeii si pe pre-meritul Alexandru,
Marele-Dragoman, de i-au trimis que se faca pace cu Nemtii. Si, adu
nando-se, si despre partea Nemtilor si despre a Turcilor, la Carlovici, au
facut pace in 25 de anni...
Constantein-Voda nu se bucurava de pace, pentru que, quand aveva Turcii
batalie, nu cogitava de madileie, ci tot cugetul li era de hoste. Deci au
facut pace qua se-si afle un rind bun la Imperatie. krir
(Crescerea tribu
tului). Ig)
In acest temp au murit si Stanca, mama lui Constantein-Voda, si o au in
gropat la manasthirea de la Brancoveni. Scarlat Pecharnicul, generele lui
Voda, anque au murit la Tergovesci.....
Urmeza, dupa" o lacuna ce merge pang la 1703, cronica oficiald a lui
Popescu, cu forte mid §i rarl deosebiri de forma. 0-) Reproducerea
(1) i-at't pus tunurile asupra podului, de-1 bates; una ca sa strice podul a nu
mai treed Ienicerii sa fuga (Popescu, p. 168).
(2) Cf. Grecenu, p. 340-1: (land slava lui Dumnezeu si bucurandu se [penti u
gatirea manastirei Horezul],.
(3) Cf. Grecenu, p. 344.
(4) inteacest an... lovire intre dinssii n'au avut (Grecenu, p. 348).
(6) Adaos Balacenesc.
(6) Cf. incai, III, p. 292.
(7) Cuvinte sunt lasate sail adaose, mersul fraset schimbat. Intr'un loe (Pope cu,
p 27), se lasa la o parte calificativul de cfeciorh dracului. dat Cantacuenilor.
Analele A. R.Tom. XXI. Memoriile Sect. Ietorice.

98 N. IORGA 400
adequata *i integrals se intinde pans la caderea Brancovenului, in
descrierea careia compilatorul balacenesc amesteca o sums de lucrurl
noue. In locul povestirii de pe p. 27 8 din editiunea Magazinului,
avem in ms. urmatorul text desvoltat, pe care Sincai (p. 371-2) it
cuprinde numai in parte :
Si a doa di, Joui, venind si Ibrochorul in Bucuresci cu ,L,-1, 12.000, de
hosti, de grab au facut Domn pe Stefan Cantacuzen, iara Vineri demaneatia
au venit boerii la Constantein-Voda Brancoveanul si-si luara ertacione si
dia bona. Deci el au inceput a imputare Cantacuzinilor nemultiemirea si
viclenia si pentru ce nu le-au fost mila de sangele seu si el deduse versare
Turcilor; dicand si aceasta lui Stefan-Voda: De ti-au fost de Domnie, pentru
ce nu mi-au spus mie ? Si eu ti-o asi fi dat cu pace; numai vietii mele
se fii partenit; sau, de ti-am facut vre-o strembatate, se-m fi spus, si de nu
ti'asi fi facut dreptate, apoi se me fii peret. Pentru ce nu ti'ai adus amente
qvat bene v'am facut eu voa Cantacuzenilor ? Boerii mari v'am dat si v'am
cinsthit qua pe neste frati; iara voi, quarii ati mancat panea mea, ati marit
viclesiug asupra mea. Si, intorquando-se quatra toti boerii, au dis : Fiti
sanetosi toti boerii tiarii, slugitori si toti hominii, fii sanetoase tiara, que
mai mult eu pe voi nu ye voiu vedea, que iata am cadiut in manile uretilor
de Dieu Agareni! Ertati toti, ertati, qua Dieu se ye erte! Si de mine
anque fiti ertati! Aduceti-ve aminte in rogacionile vostre que sangele §i
niamul vostru si stepanul vostru eu am fost! Qua acestea si mai multe
dicand, nu-si puteva oprire lacremile...
In cele ce urmez6, Cronica Balacenesd. se tine de povestirea oficiala
a lul Radu Popescu, modificand pe alocurea forma i prescurtand. E
de observat ca avem Tulsa §i adaosuri interesante. Ast-fel, compilatorul
adaoge la vinovatia lul Constantin Stolnicul in caderea lul Brancovenu,
una mai veche i mai mare: cand §i pe fratele WI Serban-
Voda, carele li scOsese vieta de la Grigorie Ghica-Voda, Inca Vail
omorit .
Cand ajunge la masacrul familiei Domnului mazil §i al betranului
Constantin-Voda insu§i, compilatorul balacenesc devine mai desvoltat
decat Popescu, care tines sa nu faca prea interesanta figura martirului
Domn, chiar cu riscul de a inegri mai putin pe prigonitorii lul.
El pomenesce de oferta vietel in schimbul turciril, racuta de ofiterii
Sultanulm Beizadelelor §i da cuvintul, autentic in liniile lui generale,
cred, pe care rivna pentru lege it insufla Domnului: (1)
(1) in parte numai, la ineai, III, p. 374.

401 CRONECELE MONTENE 99
Fi hi mei. filii mei! Iata tote avutiile si orice alta am perdut. Se nu ne
perdem ancai sufletele! Stati tare, barbatesce, dragii mei, Si nu begati sama
de morte; priviti la Christos Mantuitorul nostru, quate au rebdat pentru
not si cu ce morte de ocara au murit! Credeti tare in acesta si nu ye miscati,
nici ve clathiti din credentia pravoslavnica pentru viatie si pentru
lume aceasta! Aduceti-ve amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, nici
inbuldiala, nici morte, nici alta on ce uu-1 va despartii de Christos, que nu
sent vrednice muncile si nevoile ceste de aici spre merirea ceia ce o va da
Christos. Acum dara, o dulcii mei filii, cu sangele nostru se spalem peccatele
nostre! Si, acestea dicand, poruncii Imperatul de le talie capetele....
SOrta corpurilor celor executati e iarasi un amanunt noti in Cronica
Balacenilor.
Domnia lui Stefan Cantacuzino e si ea luata din naratiunea mavrocordatOsca.
Se suprima insa mentiunile relative la persOna lui Popescu
si se lash' la o parte si cuvintele in earl omul lui Nicolae-Voda spunea
ca mortea singura a scapat pe Serban-Voda de pedepsa. Sfirsitul
acestei domnii e fOrte prescurtat.
Pentru timpul lui Nicolae Mavrocordat, deli ordonanta e de muite
on alta, cronica e a lui Popescu, intr'o forma prescurtata. Avem totusi
cate-va supresiuni si adaosuri caracteristice. Cronicarul, care ellminase
cu ingrijire, in primii trei ani al lui Brancovenu, on -ce calificativ
defavorabil dat lui Constantin Balacenu, «inimicul lui Voda , taie
hotarit din veninosa prosa a Curte'nului lui Nicolae-Voda aprecierile
injuriose la adresa partidei germane, careia-i apartineail Gheorghe
Cantacuzino si Ioan Balacenu. Nuinele boerilor ce chema pe «Nemt12.,
anecdota insultatOre pentru Gheorghe a Baniei nu se mai afla slot.
Unele laude ale familiei Si personei Doinnului sunt redu§e, si se scot
si bite episodele ce privesc mai mult persona lui Popescu.
Ast-fel, cetim in cronica acesta austrofild ca boeril Cornea si Bengescu,
cari chema «catanele., eraii «cu buna inima quatra Casa Austriii
si se bucurava de biruintia Imperatului crestinesc si doreva qua se
supue Dieu de tot sub piciore pe inimicul numelui crestinesc , pe cand
in Popescu statea: «diavolul ce nu va binele crestinilor gi odihna for
au intrat in inima Barbului Serdariii. Cornea si intr'a Bengescului si
i-ail indemnat de s'au viclenit de care Domn si de catre tera si s'att
unit cu catanile ce era in Ardeb. Cand vine la prinderea lui Mavrocordat,
compilatorul inlatura tote calificativele daruite de Popescu
boerilor Obedenu, Golescu, Balenu, earl pregatise lovitura; el nu admite
in naratiunea sa nici mentiunea binefacerilor domnesci catre
«vicleni> : nici un cuvint despre refacerea cu banil lui Nicolae-Voda a

i00 N. I011GA 402
caselor arse ale Golescului, $i firesce ca nu mai gasim aid drastica
judecata a Curtenului: Dracului fum de tamae cat de mult, el
remane, in firea lui, tot drat; asa i Golescu . Plangerile pentru neaucjitul
fapt al prinderil unui Domn hainit de boerii sei, blestemul terii
impotriva pricinuitorilor de jafuri sunt trecute cu vederea. Solia inu-
WA a partidei crestine catre Generalul Stainville nu e povestita in
Cronica Balacenesca cu bucuria resbunatOre din Popescu.
La Ioan-Voda, compilatorul pomenesce, pe langa intarcerea ginere-
lui, lui Brancovenu (Nicolae Ruset) (I), §i pe a Domnei veduve, ceea
ce lipsesce la Popescu. (g) Cand ajunge la cererea ca Domn a lui
Beizadea Gheorghe din partea prietenilor sei politici, el indulcesce
respunsul imperial asa cum 11 dedea cronica mavrocordatesca: sa
aiba nadejde, ca cu vrenze pi aceia va fib. La incheiarea OAT, cornpilatorul
cruta on -ce imputari austrofililor, pe earl. Popescu arunca
tad vine. Dispar, la transcriere, si
fumurile) boerilor earl nu se ra-
liaza de la inceput la domnia noun a lui Nicolae-Voda. In fine, cum
am spus, organisarea Baniel oltene e aratata aid in termini seriosi.
Cronica acesta de familie se opresce la 1724, cu sfintirea solemna a
Vacarescilor, in anul al cincilea al domniei lui Mavrocordat. Acesta
arata Ca alcatuirea ei a trebuit sa se Lea pe atunci, in on -ce cas
Inaintea anului 1729, cand, din ordinul Domnului, se puse in circulatiune
corpul de cronice muntene, care cuprindea un text mai intins al
lui Popescu. Totusi, loan BA Mann, pentru care s'a format compilalatitinea,
tral Inca mai multi ani dupd acesta.
VII. Cronica de la Cluj.
Ori-ce boer roman , scrie Del Chiaro, «are In casa lui un manuscript
cu vietile Domnilor, dar adeverul e schimbat in ash fel, ca fie-ce
Boer tine la el o cronica, in care faptele Domnilor sunt zugravite in
bine sail in reil, dupa cum un Domn sail altul a fost prielnic sail
vrajmas nemului acelui boer. Copiii nemurilor boeresci se deprind do
mid a privi lucrurile expuse ast-fel ca un adever incontestabil., (3)
(1) Cronicar instil, autor al unei genealogil narative a lui Nicolae-Voda, genealogie
de care vom vorbl inteun memorize despre Cronicele muntene din secolul al
XVIII-lea. Cf. §i mai sus, in acest volum, p. 266.
(2) Cel putin in editiunea Magazinului (cf. p. 94).
(3) Si maravigliera forse (non senza grandissima ragione) chiunque legge questo
picciol catalogo de'libri stampati nella Valachia, non vedendovi la storia de' principi
di quella provincia, the tanto agevolmente sarebbesi potuta mandar in lute, medi-

403 bRONICLLE MtINTENE i6i
E putin probabil sa se descopere tipuri noue de cronice muntene, si
cele cunoscute 'Ana acum apartin numai familiilor man, al caror rol
fusese destul de insemnat pentru ca o schimbare a analelor teria din
punctul de vedere al interesului for sa fie posibila. Exista totusi un
tip, acel pe care-1 descriem aici, care a fost alcatuit, de s'gur, din ordinul
unui Boer cu activitatea politica mai stersa, mai subordonata.
Numesc acest tip de cronice Cronica de la Cluj, In lipsa unui nume
mai potrivit nici odata nu s'ar pute fixa cares familii i-a apartinut,
dupa orasul uncle se pastreza in Museul Ardelen singurul exemplar
ce cunosc.
Tata din ce se compune acesta cronica :
a) Din Constantin Capitanul, transcris pana la domnia lui. Constantin
I Basarab Carnul sau Serban. Si titlul compilatiunh e titlul
cronicei B alenilor : Istoriile Terel-Rum anesti ;
b) De la Constantin I inainte, de uncle fncepe, tot mai energica, de
osebirea de nuantd intro povestirea cantacuzinesca si povestirea vraj
masa Cantacuzinilor, de la acest punct de despdrtire, compilatorul
adopta naratiunea lui Stoica Ludescul ( Anonimul ). Ici si colo, intimpinam
si adaosuri originale. Ast-fel, despre Michnea III, ni se spune
aid ca a fost Grec laccitup (nu cameitar si o nota marginala In
tregesce ca Sultana, [n]evasta lui Kenan-[P]asa, care [a]vea casile
[ei] lkngk Eschi-[S]araiu , l'ar fi sprijinit. Am vedut ca se preciseza
mai bine decat aiurea originea lin. Antonie-Voda. (1) La suirea acestui
Domn pe tron, se spune, dupa mentionarea sortei. lui. Radu Leon mazil,
cal Nicolae Sofialaul a fost spanzurat la Vel-Ocna , iar Balasache a
dobandit ertare si s'ati dus la casa lui . () Unele part!. sunt proscurtate,
ca inceputul domniei a doua a lui. Grigore Ghica, iar la Serban-Voda
se trece sub tacere episodul reintegrarh Mitropolitulm. Teodosie.
Mai departe, expeditiunea de la Camenita e resumata, si se stramuta
din Capitanul istoria lui Dumitrasco Cantacuzino din Moldova.
ante it comodo della stamperia. Ma '6 da saper i che, avendo o ni nobile pre o di
se it manuscritto con le vite de' principi oltrepas ati, ma in t 1 modo alterata la v -
rita (la qual dee essere la sola base sovra cui ha da poggiar una fedele, sincera e
pura storia), die ogni nobile valacco tiene pre o di se custodito quel manu critto,
in cui 6 descritta la vita de' principi, tanto in ben, quanto in male, econdo che quel
principe e stato, o favorevole, oppur nemico di quella fami lia Itipartt grept: provincial
lisano auzi alcuni una somma dilig nza, accio i loro piccoli fig iuoli ieno
inbevuti di tale istorie, siche pill tenacemente re tino for impre se nella memoria,
laonde poi col tempo passano per una incontestabile tradizione (p. 4o 6).
(1) V. p. 340, nota 2.
(2) Cf. Constantin Capitanul, p. 355 6.

102 N. IORGA 404
c) Din legatura balacenescd, publicata mai sus, p. 393 5, si din cronica
alcdtuita de compilatorul Balacenilor pentru peril:Si:la ce duce la cronica
oficiald a Popescului. Dar se omite cuvintul lui Brancovenu la pornirea
lui din Bllcuresci si se adaoge la caderea acestui Domn frasa :
«Domnit-au ani 25 pol . In fine, compilatorul, un Bucurescen si un
contemporan al evenimentelor, inddesce urmdtorul panegric al lin. Constantin-Vodd,
care formezd partea originald mai intinsd a cronicei:
In Domniia lui fkcut-au si 5 mkn[k]stire piste Olt, ci se chiiamk Orezii,
foarte frumoas[k] si bogat[k]; mai fkcut-au si la Brkncoveani mknkstire :
fiind mick, o au surpat si 6 an fkcut cu toate Imprejur cu ce i s'au ckzut.
Mai fkcut- au si acii in Bucuresti o mkn[k]stire ce-i zice Stki Ghe5rghie, minunat[k]
si frumoas[k], precum Sk veade : fiind mick si veache besearick, 5
au stricat-o si 5 an fkcut mknkstire mare; fkcut-au si han inprejur, insk
la acest han au ajutat si boerimea si mkn[k]stirile, pentru sk aibk poman[k]
la Sfkntul Mormknt. Fkcut-au si pe Stki Dan aici in Bucuresti, mknkstire
si cu han inprejur ; fkcut-au si pe Stki Sava, mknkstire si case de scoal[k].
Iar aice in Bucuresti fkcut-au si Doamna 5 besearick aice in Bucuresti, de-i
zice Besearica dentr'o zi. Mai fkcut-au Doamna si piste Olt doaO mknkstiri
de cklugkrite: una si chiam[k] Mamul, iar alta Surpatele; fkcut-au si tkrgul
Tkrgovistii iar, dup[k] cum au fost, Scaunu domnesck, fiindk pustiu; si multe
besearici, care au fost surpate, an dres, si casile domnesti de iznoavk, numai
Divnita find veache; si alto lucruri multe an deschis in zilele Mkrii Salle],
precum se veade. Fkcut-au si rkndul de cas[e] despre Doamna, de aice den
Bucuresti. tnsurat -au pe doi coconi, pe Costandink si pe Stefan. Mkritat-au
si 7 cocoane, anume Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Bklasa, Zmaranda....
Discursul lui Brancovenu catre Eli sel e iarasi scos din povestirea
balacenescd, si de aici Inainte avem, feirci nici o schimbare, cronica
oficiald a lui Popescu pans la sfintirea m'andstirii Vdcdrescilor.
VIII. Cronica din ms. 439 al Academiel Romano.
Dupd notele male, luate in grabd, acestd cronica e alcatuitd din :
a Anonimul; prefata.
b) Constantin Cdpitanul, Inca de la domnia lui Radu Negru.
Cronica e intitulatd: «Istoriia Terel-Rumgnesti de cand au descdlecat
[Romanis] ..(1)-
(1) $i in ms. 173 de la aceeasi Bibliotecrt (ms. care merge pana la numirea lui
Petru Cercel), dupa prefata Anonimului si domnia lui Radu Negru avem cronica
balena.

405 CRONICELE MUNTENE 103
N'am cercetat cu de-amgnuntul forma acestei cronice, care, in ceea
ce privesce compunerea, e aprOpe inversul cronicet de la Cluj. Dacd
cercetarea ce voiu face va da la luming. par* inedite sau deosebiri
marcante, le voiu semnala in continuarea acestor studii.
IX. Cronica de sub Grigore II Ghica.
Alcatu;rea untui corp oficial de cronice muntenesci de catrO Nicolae-
Voda se legs de redactarea in Moldova, din ordinul domnesc, a cronicei
domniet lui, de Axintie Uricarul. Axintie inadia, cum si spune
in primele rinduri ale lucrarit sale, opera sa de a lui Nicolae Costin (1),
asa in cat o cronica oficiala moldovenesca de la Ureche palm la Axintie
Uricarul exists sub Nicolae-Vodg, in a doua domnie, §i el insust se
ingrijise, cum am veclut, s'o completeze.
Cat-va timp dupa acesta, intilnim in Scaunul princiar din Iasi un
alt Fanariot urzitor de letopisete: Nicolae Mavrocordat cetia, cum o
marturisesce singur unde-va, istoria Orli in Anale : Grigore Ghica,
venit in Moldova fara a cunOsce de loc limba terh, o inveta Tang
la sese luni (2) $i, ca 3i ruda vecinul seu, el prinse gustul cronicelor.
Din ordinul seu, un Anonim (Amiras ?) resuma istoria Principa-
tului de unde o lasase Miron Costin, si acelast Anonim fu insarcinat
sa scrie o istorie forte amanuntitg., imbogatita cu extrase din cronice
muntene Si cu documente oficiale, a stapaniril patronului sett in fine,
acest corp de cronice, corpul ghiculesc i-am put() dice, fu dat spre
traducere in grecesce Slugerului Alexandru Amiras Smirniotul, 1i
acesta i¢i indeplinl insarcinarea. (3)
Se scie ca Grigore-Voda" fu stramutat la 1733 din Moldova in Tera-
Romanesca. Aici, venind dupg. Mavrocordat, el sprijinl ca gj
acesta
pe logofetii carturan §i, din indemnul lui, de sigur, unul dintre
acestia injgeba un nob'. corp de istorie oficiala.
De acest corp, pastrat in doue manuscripte, unul la Oradea-Mare,
iar cel-lalt singurul complet la Academia Roma.na, m6 voiu ocupa
in acest capitol.
(1) Kogalnicenu, II, p. 121.
(2) Kogalnicenu, III, p. 159.
(3) Cf. Kogalnicenu, I, p. XXV, nota 2; III, p. 97 ei urm.; Sbicra, p. 183 5. in
intentiunea mea, un studiu asupra acelora dintre cronicele moldovene can n'au fost
studiate mai adanc pana acum ar trebul sa urmeze acestor cercetari. Pentru intrebuintarea
mentionata a cronicelor muntene in istoriografia moldovene cä, v
mai jos, capitolul 4Istoria Terii-Romanesci in cronicele moldovene din ecolul al
XVII-lea .

104 N. IORGA 406
Titlul compilatiunil, deosebit de al celor-lalte corpuri, e «Letopisetul
Prii-Rumanesti din descalecatul de unde au venit Rumanil: de s'au
asezat in Tara-RumanOsca . Ea incepe, schimband adese-ori forma,
cu Anonimul , caruia-i aduce si alto schimbari, ca, d. ex., stramutarea
cligresiunii privitore la Ghinea Tucala si Radu Verzarul de la
domnia intaia a lui Grigore I Ghica la a lui Mateiu-Voda, unde, cronologic,
se potrivesce mai bine, si eliminarea unor amanunte relative
la familia lui erban-Voda. Reproducerea Anonimului merge pans la
sfirsitul acestei cronice. Dar, aici, se inlatural povestirea finals a nuntii
Domnitei Alexandra si, in loc, vine urmatOrea transitiune la domnia
lui Brancovenu:
i domnie foarte bine, si tara inch se bucura, Oh aye pace si odihnk, qi
in Domniia lui arkth multk milk la tarp. Si au fkcut 0 sfkntk mknkstire,
forte mare yi frumoask, din sus de Bucure0i, la sat la Cotroceni, §i alte
multe bunktkti §i milostenii pe la sfkntul Ierusalim, §i la Sinai, §i la Sfhnta-
Gora. Alijderea §i Ddamna lui, Manila, 'inch au fkcut o mknkstire in Bucure§ti,
dinainte mknkstirii Skrindariului, ci sk chiamk biserica Doamnii.
Iar, cknd an fost la leat 7197, Octomvre 29, au rhpusat Skrban-Vodk; i
s'au strknsu toti boeri tkrii §i slujitorii i toatk Curte, de s'au sfktuit, §i
aleserk din mijlocul for pre Costantin Brkncoveanul Vel-Log. §i-1 rkdicark
sk le fie Domnu
....
Povestirea evenimentelor ultericire e pe scurt facuta, dar ea are
marele merit de a fi absolut originala. Compilatorul, care nu apera,
In expunerea unui trecut, acum indepartat, nici un partid politic, va
fi cunoscut cronica mavrocordatesca macar, dar el a luat o sums de
sciri nou6 din isvOre scrise ce nu ni s'au pastrat sau, mai curind
i, in ori-ce cas, mai mult, din amintirea sa bogata.
A reproduce aid. tot textul, ar fi a ocupa prea mult spatiu, ,si s'ar
intrece limitele unui memoril Me voiu multaml a analisa cronica
dand in intregime numai locurile mai none.
Cronicarul atinge pe scurt ingroparea lui erban-Vocld, luptele
turco-germane i, ajungend la intrarea Privipeldi de Baden in tera,
un Printip mare , ne vorbesce si de cartile de fratie Si prietesug,
ce trimetea lui Voda, care respundea, silit de imprejurari, prin multe
daruri scumpe . El expune trecerea pradatOre catre Rua.'" a regimentelor
imperiale si,
in privinta simtemintelor boerimil, aflam la el
urmatorea interesanta marturisire:
Deci o samk de boeri indemna pe Costan[din]-Vodk sk sk lepede de Turci,
iar 5 samk de boeri n'au vrut, ci au zis Ck, de sit vor inchina Nemtilor,

407 CRONICELE MoNTENE 105
Turcii §i Tktarii vor robi Cara §i vor rkmkne, §i nici un folos nu vor ave
de Nemti
Rugat a pleca, Heissler refusa ; Thlmnul e silit a chema pe Tatari.
Cronica ne povestesce retragerea Curtii la munti (jupanesele se addpostesc
la mandstire la Brad). (1) Intilnindu-se apoi Voda cu Sultanul
tatar, acesta cunosch ca nu iaste Costantin Voda hair, ce iaste
slugh dreapta Inperatului , ass ca promite sä crute tera. Vorbind, in
fine, de trecerea DOrnnei lui $erban in Ardel, el adaoge ca §i-a luat
§i bogatiile, ce se aflau in mdnastirea Bistrita.
Pentru expeditiunea din Ardel (1690), cronica are o lamurire particulard
: cAcolo iar, cand fu primavara, incepurd Nemth a se gatl
ca sd vie iar in Ora, mai mult dintru indemnare Balacenulm . Cand
invasiunea ArdOlului se decide, Ungurli ar fi vrut sd taie calea do
intors ndvalitorilor. Cronicarul numerd 40.000 de Turci, 30.000 de TAtari
§i 9.000 de Imperiali. El vorbesco §i de perderile Turcilor la in-
Varna-Mr% pre plaiuri, pre la trecdtori..
Dupd ce pomenesce de noul drum al lui Brancovenu la Cornett
(1693), scriitorul urmez A ast-fel:
i domniia foarte bine si cu pace, si in Domniia lui multe mknkstiri si
biserici au fkcut, si au innoit; si s'au apucat de au dires casile domnesti
din Tkrgoviste; si au fkcut in Ora§ in Bucuresti o mknkstire foarte mare
si frumoask: hramul ei Sfkntul marile mucinic Gheorghie; 2: alte mknkstiri
iar in Bucuresti: hramul ei Sfkntul Sava; 3: 5 mknkstire piste Olt, ci sk
cheamk Hurez; 4: 5 mknkstire ce Sit cheamk Polovraciul; 5: o mknkstire si
casile domnesti de la Brkncoveni; 6: 5 mknkstire la Rkmnicul Skrat; si alte
biserici multe; si au fkcut si in tkrgu in Focsani 2 cismele cu aph pre bunk,
cu multk cheltuialk: una la Munteni si una la Moldova; si alte multe bunktkti
si milostenii au fkeut, aice in tank, si la Ierusalim, si la Sinai, §i la
Sfetagora. Domniia foarte bine; si au fkcut avutiia multk
La data de 13 Septembre 1698 (a), cronicarul ne spune cu interes
ca. s'au Mout silipsis, adecd perire soarelui forte mare, ca la un cos
§i jumatate . Vin apoi: mentiunea luariT Camenitei §i a rasboiului do
la Prat (se afirma elegatura lui Voda cu Rush, pentru osti §i zaherea
; se explica lipsa de provisiuni prin navdlirea lacustelor in Moldova
§i prin refusul lui Brancovenu ; Cantemir ne e infati§at, in luptd,
in genuchi inaintea Tarului).
(1) V. mai sus, p. 396.
(2) Care n'a *hit insa Mercuri, cum asiguri scriitorul.

106 N. IORCA 408
Iar Co tandin-Vodk domniia foarte bine, si cu pace, si-s porni fire ca sk
strkngk avutie multk, si au scos in tare multe biruri, si dkjdi grele, si
vkckrit, ckte 2 orti de vitk, si de tot numele omului iar ckte 2 orti, si aduce
rachiu si vinur. stricate den venitul casii lui si impkrta pe la neguttori
si pe la Lark cu preti mare, si punk de plkte in silk ; si au fkcut avutie
multk, si au cumpkrat mos e cu sate si cu Rumkni in tara ungureasck, la
tkrgul Skmbetii, si au dus multk avuti acolo; asisdere si la Brasov ; si au
fkcut ca it in cetate Brasovului, si au pus si acolo avutie multk, avknd
gknd ca sk margk si el in Cara ungureasck
In 1714, asigura cronicarul, Domnul trimese pe ginerele seu Manolache
(1) §i pe Domnita Balap la Constantinopole pentru a aduce mire
a celui de al treilea flu al seu. Atunci isbutesc pirile de la boerii
lui . LTn trimes turc, prieten al lui Voda, sosesce, facendu-se a merge
la Hotin, it prinde fara veste si-1 da in sema boerilor §i odobaOlor .
Cronicarul vorbesce si de caznele suferite de mazil la Bostangl-Bap
§i spune ca. cpara de Tura numai averile de la Venetie, la Sfan-
tul Marco. M'§i din Ungaria. El trece apoi la supliciul lui Ienache
carescu, care qr fi fost cumnat. lui Voda, §i al familiei. Brancovenului.
Iar Stefan -Voda, noel Domn continua el,
VA-
Incepu a face bunktkti si milk tkrii, Ck intki au ertat vkckritul cu legkturk
mare, cu blestem si cu gro[z]nick afurisknie de multi arherei, ca sk
nu mai fie, si au pus toate catastifurile de le-au arsu in mijlocul Curtii
domnesti, de le-au vkzut toti, si au ertat birul preotilor, sk nu mai fie.
domniia foarte bine si cu pace....
Dupa ce se ocupa pe scurt de expeditiunea din Morea, cronicarul
explica prin intrigile lui Mavrocordat caderea lui Stefan :
DPci, fiindu Nicolae-Vod[k] Domnu in Moldova si frate-seu Ioan terziman
la Vizirul, au gksit vreme de au pkrkt pre Stefan-Vod[k] si i-au stricat
Domniia
*tefan, dus la Porta, cu Demna si dos cocom, e inchis la Saraiti..
(1) Lambrino. V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 266 si ceva mai la vale,
in acest memoriu. Mentiun a se afla si in Memoriile lui Popescu (p. 176 7),
dar cronicarul o suprima, impreuna cu cea mai mare parte din amanuntele relative
la caderea lui Brancovenu, in lucrarea sa oficiala.
(2) V. mai departe, capitolul Cronica expedifiuniz din Morea.

409 CRONICELE MUNTENE 107
Succesorul seu, Mavrocordat, spre a-$t
asigura lini§tea, da Mare lut
Vizir o mie de pungi pentru uciderea maziluhu §i a Stolnicultu Con
stantin. Dupd sugrumarea acestora, li ze taie capetele, can sunt duse
la Adrianopole, cde le-ail 1Tel:int Imperatul, ca acolO era Imperatiia .
DOmna §i fiii el fug (pre mare, la Venetiia.. Turcii reclama §i pe Mi
chain Cantacuzino §i Dudesm,v, cari sunt trime§t la mOrte farA opunere.
«Iar pre alti boeri i-an pus la oprela §i i-au pradat fOrte reu .
Balacenul (Mateiii.?) (1) spuindu-i ca yin Imperialii, iar el, ca o
tiara selbateca ce era asupra boerilor de tera, numai iletat porunci
de-1 puse pe gunoiii la 'Arta din sus, §i i-au taiai capul , scire care se
potrivesce cu cea data de Del Chiaro. (2) Nimem numat cuteza a-1
vorbi despre rasboiu dupa acesta experienta.
Apoi cronicarul ne descrie fuga Domnului la Giurgiu, de spaima
Nemtilor. Intors cu Green: lui., el taie pe Brezoianu hi:drum, la
fantana Radului-Voda. (perfect ca in Del Chiaro). (3) Antim e ocarit
in tot chipul, cum all fost mai foil , i se iea carja fara de nice o judecata
bisericesca,, e pirit ca viclen la Porta §i ca cumbla sa aduca
Nemtil in tera.. Deal Vizirul, dupa pira lui, trimise un ceu§ imperatesc
§i-1 lua, clicend ca va sa-1 faca siurghiun, §i, ducendu-1, cjic ca
l'ar fi innecat in apa. In fine, cronicarul denunta da§dile grele ,
pomenesce fuga familial Dudescilor, arata ca Domnul §i-a adus TA
tari spre paza §i, expunend prindereaI de catre Pivoda, se plange,
ca Si toti contemporanii sei, de reutatea catanelor .
Tara bejenesce, §i atunci Patriarchul de Alexandria aduce numirea
lui Ioan-Voda, cu care vine §i DOmna lui Costandin-Voda, impreund
cu gineril sei, in Bucuresci . Turcil sositi cu [noul Voevod prada ;
acesta trimete la POrta pentru aduce stegul pe Pana. Vel-Ban,
fratele Domnci lui Costandin Voda . (4) Domnia acestui al doilea Mavrocordat
e fard noroc: cronicarul ti§ira vacant, lomat() §i ciuma.
Apoi adaoge :
(1) V. mai sus, p. 391, nota 2.
(2) P. 216.
(3) P. 214.
(4) in documentele lux Ioan-Voda, intilnim pe Pana Negoescul, Vet -Ban. to scurta
cronical muntend cuprinsa in opera lui Del Chiaro (v. capitolul cCionica lux Del
Chiaro ), Antonie-Voda e numit avo paterno della vivente principes a Maria, relitta
vedova del principe Constantino Brancovani . Seim ins& din alte i yore (cro
nicele muntene) ca Antonie Ewa., ca fill max mare, pe Negu-Voda. Ace to era dem
tatal Jul Pana Negoescul Fill al surorii acestuia, Domna Maria (Marica).

108 N. IORGA 410
Domniia foarte bine si cu pace, si incepu a face milk si dreptkti tkrii,
si venirk eines la locul lor, de sk apucark de hrana lor, si toti oamenii da
laudk lui Dumnezeu de Domnu bun ce le-au dat si de pacea ce avea ....
Venind iarasi Nicolae-Von, scriitorul, un anti-mavrocordatist declarat,
pomenesce de la inceput dajdi grele , dar adaoge : ( Si puse zapcii.
tot boeri de tOra., rndniindu -se totusi asupra boerilor romanY, in genere.
Pribegesc: Manolache Lambrinb, Vel-Ban, ginerele lui Costandin-Voda
si Necula Ruset, Vel-Logoret [alt ginere al Brancovenului]
si Ion Dediulescul, Vel-Vistiery si alth. Iar Nicolae Voda domniia ..
forte bine, si cu pace, si dreptati bune faces, $i judecati: drepte, si
era ... forte strasnic asupra boerilor. Cronicarul vorbesce de facerea
Vacarescilor si mantue paragraful aratand Ca Voda a murit dupa o
bola de doue saptamani, de o buba dupd cap .
Deci boerii, duple moartea lui Nicolae-Vod[k] fkcurk sfat, si cu voia tuturor
aleserk sk le fie Domnu Ici Costandin Voevod, feciorul lui Nicolae-
Vod[k], i numai de ckt fkcurk Mire Impkrktieei, si-1 cerurk ca sk le fie
Domnu; si veni ferman ca sk fie Domnu ....
Constantin-Voda incepe domnia sa (1731), fagaduindu-se ca va fi
bun cu tam si cu boerii , dar Michaill Racovita, sprijinit de Casap-
Basa, ii strica domnia, aducendu-i stramutarea in Moldova.
In Muntenia veni acum Michaili-Voda, incarcat de datorie mare :
Dajdi grele $i imprumuturi pre boeri si pre manastiri .
Intors, dupa multe sfortari, in 1731, Constantin Mavrocordat «incept
a face mild terii si dreptatl ; si domniia foarte bine, find bun
cu tera
si cu boerii .
In fine, cronica se terming cu noua domnie a lui Grigore Ghica,
probabil inspiratorul et AU venit Domn din Moldova, si ail intrat
in Scaun in Bucuresti, Maiil 20 A., A. 7141.
X. A doua cronica a Cantacuzinilor.
Exists o cronica a Terii- Romanesci, cronica pe care am numit-o, in
intaiul memoriil din aceste Anale, Cronologia critics ; cronica pe care
o intilnim in urmatOrele forme deosebite :
a Separat, in originalul romanesc, ca «Istoriia Teri-Rumanesti , cuprincjend
scurta istorie critics a teril de la Radu-Negru pans la 1774
(sfirsitul domniei lui Alexandru Ipsilanti) (ms. 468 al Bibl. Ac. Rom.);
b inteo compilatiune, alcatuita din:

411 CRONICELE MUNTENE 109
a) 0 prescurtare din cronica lui Constantin Stolnicul, din istoria lafind
a lui Martin Schmeitzel (tiparita in 1738), din Geografia lui Bu thing,
dintr'o cronologie germane. a Ardelului; acesta parte introductiva la
muresce asupra anticita(;ilor, geografiei, etnografiei subiectului (cartea
se chema Istorie a Terii- Romanesci, politica §i geografica, din timpurile
cele mai vechi pane. la anul 1774 );
R) 0 scurta cercetare asupra originilor Banatului §i Principatului
(dupe. cAnonim , Smentzel §i Bizantini);
y) 0 descriere a Teril-Romanesci in secolul al XVIa-lea, opera de
statistics forte complete.: partea politica ;
S) Cronologia critics;
E) Continuarea statistical (partea geografica);
C) Un apendice de obiceiuri juridice §i tractatul din 1774
Acesta compilatiune e :
1°) tip Arita. de fratii Tunusll in traducere grecesca (laropta, T71 B) a.
xEac . . . v5Y rpwrov cptXoTip.cp Sardwii 7f.-8o0ELact TWY vronciuo xat cpcXoi co
akaSiXT(o), la Viena (Vendoti, 1806; in-12);
2°) pastrata in intregime intr'un ms. men(ionat de Cipariu, ca apar
tinend bibliotecei sale (1)1
3) pastrata, in parte, de la capitolul 29 inainte (Tunush, p. 91), o
cotit ca 26, intr'un ms. din Bibl. episcopald romana de la Oradea
Mare. Avem aid §ese-spre-clece capitole din §ese-cleci §i patru. Orin
duirea e cu totul alga decat cea din traducerea grecesca editatd de
Tunusll. Punem fata in fatal titlurile capitolelor in romanesce §i gre
cesce, cu numerul de ordine pe caro1 au in manuscriptul de la Oradea
Si in tiparitura de la Viena.
Cap. 26. Inceaperea strickciunii
reformi.
Cap. 27. Banii ce se da haraci
la Maria inpkrkteasck, cum ii da
Domnii §i ce-au inaltat, §i ct era
pin la leat 1769.
Cap. 28. Toatk suma ce se da
la Pkrktie pe un an, afar[k] de
la leat 1769, cheltuiala Doamnii
§i din alte mknckturi turce§ti.
(1) Archivu, p. 631-2.
Ka?. x0 . XaXstali.oc P for Jg
KET. To zapa.TCt. oxot) 3L6 To A7
Cl.pVCC ELg To [Eqpt, xat. E060V =qv ..)1
GEV Etc TO 1769 &TOc.
Kep. X6'. [s'au luat ca tau ultimele
rinduri din cap. prece
dent :] "MI aotv.pa kw) ooOri
etc TM pacaem et.g va XpOYOV %TO TW)
Vic AUOEVTEac 4oSto %7L. ) WY o80.)Y
Toup.m.
.

110
Cap. 29. Veniturile Doamnii.
Cap. 30. Pentru Brkilk §i Giurgiul
§i Turnul.
Cap. 31. Pentru Odai[a] Vizirului.
Cap. 32. Cum ockrmuia Domni
de la reformk incoace.
Cap. 33. Boeriile Tkrii-Rumkne§ti
§i fie§te-care ce purtare de
grijk are shpt ockrmuiala boerii
sale.
Cap. 34. Veniturile boiarilor
cum era pease la reformk.
Cap. 35. Veniturile boerilor de
la reformk in coace pens la leat
1769.
Cap. 36. Pentru scutealnici boiarilor,
ce stint §i pentru ce priein[k]
send..
Cap. 37. Intia inchinkciune a
Tkrii -Rumkne§ti la Poarta turceasck,
de Mircea-Vodk, leat 1383.
Cap. 38. Leat 1460: al doilea
inchinkciune, la acest vkleat.
Cap. 39. Nizamul ce an dat
cu mumbasiri inpkrkte§ti pentru
scoaterea Turcilor din tars: leat.
. . . (sic).
Cap. 44 (sic). Chronologhiia
Domnilor.
Cap. 50 sic). Bucure§ti, a patra
Scaon Domnescu, pane la leat, etc.
N IORGA 412
Keg. Xx'. Ilspc E 6043/11.1.(iT(010 Trig Ott
KE p.
Toorvoq.
[14'. 'IpirpatjX7,, rop1ti9ov xxi
KE'p. p.i'. Rept TOO BeCp xiaXstai.
Keg. c
Tat tiara vriv PefOppziv.
K. 6'. H pi Stp-zomov.
Keg.
Hun exopEpvooactv of ciu06v-
Xr. Hip/ Tim/ EL606111.1..LTOW TOW
apZ0VT(.0 1.16y.pL pi,popp.ac.
liscp XT'. IIipi TOW Uateptvcov siaootip.imv
'row apx6vtiov.
Kacp. X. Rept TCOV OXODTSXVEX(OV Stric
no[g.v catf.av Eitva.v.
K. Xs'. 11pcivrq -cpocntioysig TYIS
BXn.ziag els Tip aup.aviv.tv IlOycav 6so
MiptCci 13,6& c iv kit 1383.
AsfyrEpa. zpoax6vlats. 'Ev
Et. 1460.
Kip. X0'. To viCapt intoo iSo071
Bxarlixok piroop.naoiptSec icepi T71q E-
!WOE04 T6jV TOIVXCOV 67th Toy T07r0V.
Ksp. p.6'.
XpovoXoTict TWO AUO6VTOMO.
Ke?. vs'. . . 4. Boonopiort iv %ma&
IXT513q1. Tizaptos Op6vos wig cthOev-
TEEct, X. T. X. (1).
c) Ca parte integrantd din cronica lui Sincai, care a intrebuintat
probabil ms. de la Oradea-Mare ( Anonymus valachicus , la el);
(1) Potrivirea de forma e, ni se pare, pretutindenea perfecta ; dar, in cronologie,
ms. de la Oradea resuma, si forma completa romanesca trebue s'o cautam ill ms
Academies.
v IS
Keg. X0'.
1,1

413 CRONICFLB MUNTENE 111
d) Ca extracte dintr'o traducere italiana facuta de Raicevich (Bre
viario cronologico); In istoria lui Engel;
e) Ca parte integranta din Genealogia Cantacuzinilor , tiparita in
Buciumul Roman pe 1863; lucrare alcatuita :
a) Din note de erudi(iune date de cunoscutul invetat grec, boerul
Saul, de care vorbesce si Sulzer, cnezulm Michaiu (nascut la 1723,
emigrat in Rusia, definitiv, la 1775), care cnez a alcatuit sau a pus
sa se alcatuiasca acesta opera de glorificare a familias sale;
b) Din studiile asupra nemului cantacuzinesc, lasate de Constantin
Stolnicul nepotului sell Radu ;
c) Din hartii de familia;
d Din acesta cronica, folosita pana pe la jumetatea secolului XVI,
alaturea cu analele terh. ( Anonimul )
Ce e cronica acesta pastrata pe cai si in forme atat de deosebite?
Obsery intaiu ca atat statistica terh cat §i cronica sunt de provenienta
cantacuzinesca. Se adopta ideile Stolniculm Constantin asupra
vechei istorii a Romanilor, in introducere. 117a1 departe, cand se insemna
hotarele muntene, adaogendu-se, intr'o colony speciala, numele
proprietarilor paminturilor de margine, tots boerii sunt numit], simplu
: Banul Cretulescu , Vornicul Magurenu , Dumitrache Roset ,
pe cand Michaiti Cantacuzino e calificat tot-deauna de Dumnelm Mi
chaiii Cantacuzino (T09 lipxovros 111Lxxiik lin.vccocouCrivou), Dumnealui biv
Vel-Vistier Michail Cantacuzino , iar vorbindu-se de Parvu, fratele
mai mare al lui Michahl si un personagiti mult mai insemnat, lista
cuprinde : 1Dumneahu Vel-Logofet Parvu si frate al luz, Michail
Cantacuzino . (1) La o fixare de sarcine, incredintata, spune statistica,
Spatarului Michalache si Vistierulm Miehaiu Cantacuzino, enumeratiunea
acestor sarcine e din cele mai minutiose si ma]. complete. (g4
Trecend la Cronologia critica , acesta, reproducend in pre curtare
pe Anonim , adaoge Inca lucrun relative la Cantacuzim. Domnia lui
Materil Basarab, forte resumata, se mantue cu acesta frasa : Yn dilele
acestuia s'a insurat eel dintaiu Cantacuzin, Postelnicul Constantin, si
a luat pe nepOta disultu Domn, pe fata lu]. *erban Basarab, si a avut
sese fil, adeca: Draghic]. Spatarul, *erban-Voda si Constantin Stolnicul,
tatal lui *tefan-Voda, Michaiu Spatarul, Mateiu Aga si Iordache
Spatarul. In titlul domniei lui Constantin-Voda, cronica explica : fiu
al lui *erban Basarab si frate al Domne] Elena], sotia lui. Con tan
'(1) P. 169 70.
(2) P. 203.

112 rr. 101WA 414
tin Cantacuzino . Vorbind de staruintele Postelnicului pentru domnia
lui Grigore Ghica, ea continua : Ci acesta [planul de a face din tera
un pasalic] n'o sciau ton, si nu e scris la cronograful munten. Dar
s'a sciut din lucrurile ce le-a scris Grigore-Voda catre Postelnicul Constantin,
ca sa stea sa impedice acesta, ca un iubitor de Ora, aratand ca
nu numai. Ora n'ar vrea sä primesca acesta 0i ar urma multe \Ter-
sari de sange, dar i eel trei Regi. (sic) n'ar primi»; (1) ceea ce e o
alusiune la o scrisore din Septembre 1660 a lui Grigore, scrisore passtrata
in archivele Cantacuzinilor. (2) Mai incolo, explicand causele
fugei lui Sorban Cantacuzino la suirea pe tron a lui Grigore-Voda a
doua Ora, cronicarul pomenesce de caletoriile de studii ale lui Constantin
Stolnicul in aceste cuvinte : Iar Serban Cantacuzino, afland
ca frate-seu Constantin Cantacuzino, find caletor in Europa, a facut
pretutindeni judecata cu Grigore-Voda pentru mOrtea nedropta a tatalui
seu, s'a temut sa vie in Tera-Romanesca.» (2) La sfirsit chiar,
simteminte filo-rusesci, simtemintele familiei pe acest timp, transpire
din felul de expunere (se afirma ea Bucurescenii, chemand pe Rust
in 1769, aratau si aceea ca doresc libertatea»). Rolul fratilor Parvu
si Michaiti Cantacuzino e aratat pe larg, si tad lucrarea se mantue
in 1775, pomenind retragerea lui Michaiii in Rusia si lichidarea ave-
rii lui. insa inainte de Repnin veni de la Petersburg Generalul Michaiu
Cantacuzino la Bucuresci, cerend voie de la Curtea rusesca
ca sa vinda averea-i din Muntenia, si, vinciend-o disuluI Domn Alexandru
Ipsilanti, a plecat in Rusia, cu tad casa lui.
Deci Raicevich avea dreptate spuind ca traduce in Breviarid cronologico,
care e Cronologia nOstra critica, un manuscript cantdcuzinese
. Manuscript cantacuzinesc e insa nu numai cronologia, ci si intrega
lucrare din care face parte. (4)
Nu numai provenienta acestor dou6 041 ale publicatiunif Tunusliilor
e aceea§i, dar timpul cand ail fost redactate nu e nici el deosebit.
in introducere, se pomenesce o carte aparuta la 1788 (Erdbeschreibung)
a lui Bilsching. Datele statistice se opresc insa la 1769, dell
se tracteza si despre administraiunea rusesca din vremea ocuparii si
despre primele mesuri ale lui Alexandru Ipsilanti, de la care se pu-
(1) P. 280 1.
(2) Mag azin, I, p. 395 -6.
(3) P. 283.
(4) Ca lucrarile acestea sunt datorite aceluiasi autor arata si faptul ca aceleasi
sciri se afla in statistica propriu ciisa sail in partea el istorica si in cronologia critica.
Ast-fel: cererea de copii ca tribut sub Mircea, reformele fanariote, etc.

415 CRONICELE MUNTENE 113
blica un chrisov din Decembre 1775. (1) Seim, pe de alta parte, ca ultimul
eveniment pomenit de cronologie e trecerea prin tors a am
basadorului rus Repnin (1773). Si pentru acesta cronologie deci §i
pentru opera de statistics trebue sa admitem ca autor sau inspirator
pe cine-va care, scriind dupd 1788, nu mai cunoscea afacerile muntene
de la 1775, §i le cunoscea de la 1769 inainte mai putin precis si ama-
nuntit decat inainte de acesta data.
Conclusiunea acestor constatari vino de la sine. Intrega lucrare a
fost scrisa de Miehaiu Cantacuzino sail de un logofet al lut, dupa
trecerea in Rusia a acestui boer ; scrisa, evident, in romanesce A §i
probabil dupa un indemn oficial rusesc, in primit ani ai noului rasboiu
cu Turcii inceput la 1787. Cred eh opera mai intinsa, care e Genoalogia
Cantacuzinilor, opera care reproduce in parte pe acesta, avend
acelea0 grepli ca Si dinsa, a fost redactata putin dupa cea dintaiu.
Cat privesce sOrta literara a acesteia, mi-o explic ast-fel. in Muntenia,
dar nu pentru Tunuslii, se fad' o traducere grecesca. Acosta
traducere, gasind-o Tunusliii gata facuta, o dadura la tipar. De la
din§ii vin numai urmatorele cloud note comentative: P. 140: H µ ta
?plats To6too xxi Tor) irop.6voo V.ITCapc?Eou etvoct TCO OvtL aptcycotipa, chef-d'oeuvre,
capo d'opera ? ??. §i p. 242: 06iTapEav EVVOEL Tip) Tpavack3mycav, atott of
auyipacpers BXixoL ixXxlieivouat 7C0XX&XL6 TpavatX6avEctv &vtL Vic Ouraptac .
Altii au desfacut cronica de statistics, §i e sigur ca circula o versiune
romanesca mergend numai pana dupd prinderea lui Grigore-Ghica,
dar inainte de 1774. Versiunea acesta o cuprinde ms. de la Oradea,
§i la dinsa face alusiune Dionisie Eclesiarchul, continuatorul aceotet
cronice, cand dice: Gasit-am in cele vechi [cronografuri ale terit
acesteia] scriind pentru Domnii terii, caril au fost dupa vremi unul
dupa altul, de la descalecarea celui dintaiu Domn Radu Voevod, ce
i -au dis Negru-Voda, pana la Domnul Alexandru Scarlat [cetesce :
Grigore Alexandru] Ghica Voevod, la leat 7276, care s'au luat do
Muscall din Scaunul Bucurescilor, F$i povestesce mai mult de rasboiele
ce au avut intr'acele vremi. Tara do atunci incOce n'am putut gasi in
scris cum s'ail urmat Tara, de se va fi 8i indemnat cine-va a i torl
(1) Cap. 46-8.
(2) Pentru prioritatea forme] romanesci vorbesc nu numai chipul cam opera a
trebuit sit fie alcatuita, ci fi observatiunl de amanunte. Ast-fel, aratand unde va
proprietaril unor mosil, publicatiunea Tunusliilor da forme ca A a 0,X0 , Al
xovte:evOsop, 'App.orcrciattkop, 'A 1.1.TcsAeavXop (p. 261). tntr'o nota (v. mai jos, in text),
editorii observa la cuvintul r a-Ungur esc a faptul ca a t-fel numesc i or'ci ro
mania ArdAlul.
Anatole A. R. Tom. XXI. Memoriile Seel. Istorice.

114 N. IORGA 416
in scris de atuncea incOce, nu au iesit acele cronografuri la vileag,
sa fie sciute de obste, ci pete va fi cate vre-unul tinut pe la
cet mai man. (1)
Inainte de a analisa cronica, cate-va cuvinte asupra autorului el,
intr'un sens mai mult sail mai putin literal:
Din familia Cantacuzinilor, cele done ramure earl jucara un rol mai
mare Oita la 1716 decadura si se stinsera dupd acesta data. Serban
ava numai un fitt, i acesta nu trai mult, in exilul sett ardelen, in
jumatatea sa de exil din Valachia Austriaca.. Constantin Stolnicul
avit pe *tefan-Voda si pe Raducanu. Cel dintaiu lass doi fir, Constantin
si Radu, cari-i compromisers numele in vieta for aventuresa
din strainatate. Raducanu, unchiul acestor Principi, se ralia la regimul
nott al functionarilor constantinopolitani.
Dimpotriva, ramura lui Draghici, fiul cel mai mare al Postelnicului
Constantin, prospers. Sub Brancovenu, unul dintre fill lui, $erban,
fu, un timp, arbitrul situatiunii. (2) Numele lui Parvu, fratele lui erban,
nu e necunoscut. (3) In fine, un al treilea frate, Banul Mateiti (4),
ava trel fit: pe Raducanu, pe Parvu si pe Michaiii, de earl ne vom
ocupa aict.
Raducanu Clucerul fu ca si fratii sei un filo-rus convins si entusiast.
Betran acum, la inceperea rasboiului din 1768, el organisa, cu voia
imperatesei Ecaterina, un regiment de husari, in fruntea carora se
lupta la Silistria in 1771. El murl in 1773, lasand un fiu Ioan, atunci
voluntar in corpul grenadirilor. Acest Ioan juts un rol important in
istoria Terii-Romanesci si
e autorul unor memorii inedite, sense in
rusesce. (5)
Parvu se intimpina ca biv Vel-Stolnic in 1746..(&) Era Spatar in
1769, cand Rusil patrunsese pand la Focsani. Acesta apropiere a ostilor
pravloslavnice umplit de bucurie pe eel mai multi dintre boerii
(1) Papiu, II, p. 161.
(2) V., in genere, cronicele muntene de pe acest Limp si Genealogia Cantacuzinilor,
care -i atribue un mare rol de conciliator intre familia lui Brancovenu si a
luI Constantin Stolnicul.
(3) Parvu murl in 1689, vara. Grecenu-1 numesce «om iscusit), 'nu putin vrednic
si intelept in pamintul acesta (p. 153 4). Genealogia (p. 139) ni-1 arata dat la
invetatura limber si la carte turcesca . Fata lui, Fauna, lua pe Barba Grecenu,
fratele Spatarului Serban Grecenu, ce era ginere Brancovenului (ibid.).
(4) Mateiii fu eel dintaia Ban al Olteniei, dupd recastigarea terii (Tunusli, p. 293).
(5) N. Balcescu, Spcitarul loan Cantacuzino, in Magazin, I, p. 187 si urm.
i6) Magazin, II, p. 236. In alt document, anterior numal cu cite -va luni, el e
trecut ca Vel-Armas, dar e probabil o confusiune cu loan Cantacuzino. Cf. ibid.,
p. 283, 287.

417 CRONICtLE MUNTENE 115
munteni. Vacarescu, care nu credea, despre partea lui, in nobleta §i
desinteresarea intentiunilor navalitorilor, scrie in a sa Istorie a imperatilor
otomani , care e pentru acesta periOda nisce memorit: Tott
cre§tinil ce n'a chibzuit cele dupa urma §i care nu era adapatt de
sciinta politicescilor otcarmuiri, socotia ca Rosia are sa (se) aridice din
lime, salt col putin din Europa, tOta stapanirea turcesca: unit pentru
rivna legit, altit pentru pohta slaver, §i alth pentru iubirea hrapirh,
se facura osta§t ru§i.
Dintre ace§tr lesne cregetort §1 ambitio§i entusia§ti fu Parvu Cantacuzino.
El ajuta ocuparea Bucurescilor de o mana de soldatt neregulatt
ai Imperatesel. In zadar it vorbi Vacarescu, cu care era in relatiuni
bune, de primejdia §i a patriet §i a Dumnehu, ; Dumnehu, ce
gandia ca p6te sa se faca Domn teril de catre Muscali , convoca o
adunare do boo', cu Mitropolitul Grigore in frunte, §i decise a core
trupe de aperare Feldmare§alului. Rana la retragerea Ru§ilor, el fu
a-tot-puternicul Ispravnic al tent, §i tote se faceau dupa voia ltu.
Deputatil ale§i pentru a merge la Rumianzow fura : Nicolae Brancovenu,
Vacarescu §i fratele mat mic al dictatoruhu, Michaiu.
Acesta se intimpina la 1746 ca Vel-Medelnicer. (2) Opt-spre-dece
ani mai tarditi, it vedem, la 1764, Mare-Vistier. 3) Acosta func(iune o
ocupa pand in luna lui Septembre a minim 1769, cand fu inlocuit ptin
Vacarescu, colegul sett de misiune in acest- an 1770.44)
Povestirea lui Vacarescu e din cele mat hazlit §i rescumpera pe
danteria turcesca a invetatelor §i incurcatelor capitole can o preceda.
Poetului, care nu credea in Evanghelia ortodoxa pe care o predicau
Generalii Ecaterinei, it era de-a scaparea cu delecratiunea. inteo sera,
profitand de somnul Brancovenulm, Michaiu, care punea sperante
marl in demersul la Ru.§1, intreba pe Vacarescu pe tine l'ar recomenda
el ca Domn data l'ar consulta Feldmare§alul, socotind p6te
Ca void respunde : Pe Dumnelui Spatarul, fratele dumitale. Respunsul
Vacarescului fu crud. Eu gi i-am respun , pove tesce el, ca
nu gasese altul mai cu care decat pe mine. Dialocrul urma a t fel:
Acest respuns 11 pot face toff. boierh! Si ce indoiala al Dumneta?
Daca ar fi sciut frate -meu a§a, mai bine ar fi fugit la Turci !
Mai lesne s'ar fi facut de-ocamdata Domn acolea, tact in Europa
Imperatii Domn asoiut nu fac Acestea stau in mana lut Dumnedeu.
(1) Papiu, II, p. 279 80.
(2) Magazin, II, p. 286.
(3) Ibid., p. 180.
(4) Vacarescu, p. 279.
(1y

IAA 11. ioiw.t 418
Intilnirea cu Nazarie Carazin, cuceritorul Bucurescilor, dddit lull
VdcArescu mijlocul sa dispard faro primejdie. El convinse pe eroicul
personagiu ca, dacd e vorba, cum dice el, ca solia sa mergd pand la
'farina, trebue autorisatiunea largo a boerilor pribegi. Pe acestia,
fiind-ca scia unde sunt, se oferl sa-i caute. El o porni in pripd spre
Brasov, de unde ... nu se mai intorse. (1)
Noua deputatiune trimesd. la Petersburg fu alcatuitd din Mitropolit,
Brancovenu, Pantazi Campinenu si Vistierul Michaiu. In a doua solie,
din 1772, acesta se intimpina iardsi. De la Petersburg Michaifi, acum
General si Ban, ven1 la Bucuresci numai pentru a-si desface averea si
a-si lua hartiile si cartile. In tars nu se mai intOrse esentialul pentru
acest ilustru si invetat boer muntOn era sa traiasca sub stapanirea
Rusilor dacd. nu ell la dinsul, atunci macar el la dinsii!
Venim acum la cuprinsu] cronicel, pe care am numit-o a doua cronica
a Cantacuzinilor, pentru a o deosebl do Anonim .
Dupd cuprins ea se desface in trei : a) partea de la inceput pana
la domnia a doua a lull Mircea Ciobanul; b) cea care merge do aid'
pand la mOrtea lull Serban Cantacuzino ; c) ultima parte, care duce
pand la anul 1775.
Partea Irani e o lucrare critics, de tale mai multe on ipercriticd,
si mall tot-deanna destul de naive. Ca basd, regasim Anonimul', acea
veche chronologhie si letopisit», din care compard, dup5 cat se pare,
une-ori versiunt deosebite, necunoscute noun. (2) Pentru indreptarea
si intregirea vechit cronice cantacuzine, autorul intrebuinteza un cletopiset
unguresc , citat prea putin si pentru lucrurl prea generale,
pentru a puts stabill o identificare (3), §i analele serbesci, (4) pe laugh'
Bizantini. Dar principalul ski mijloc de control e acea lucrare tabelard,
cuprindend sciri luate din pisanill si chrisove, pe care d-1 St. Gre-
(1) Ibid., p. 279 80. Cf. Arch. rom., ed. a 2-a, I, p. 210 si urm.
(2) in traducerea grecesce. sta chiar la inceput r rcaXac« xpoyoXoyEa %at ).Caro 7ciaac*
(dar cf. originalul romanesc, citat in text). Mai departe, traducerea (pentru mo-
ment nIt pot intrebuinta originalul) pure in opositiune letopisetul si
tcronologia,
(p. 245). Xpov6Tpapoc e identic cu Xturorctog (p. 257 8 ; ass se si constata din original,
unde sta letopiseti pretutindbnea aprope) si deosebit de xpoyoXoria, care, acesta, e
Anonimul , ass cum it cunoscem. Dace aiurea (p. 261) e pomenita o icTopi.A
deosebita de xpovioupoc, care aid e tAtonimulp; ms. original are: cacl dkn isto-
riile ce zice ck au ste.tut trei Domnii Hronograful numal nu lice care Mircea*
(ms. Academiei).
(3) D. ex., la p. 241.
(4) P. 241s, 244.

419 CRONICELE MUNTENE 117
cenu o atribuise odiniora fara motiv strabunulm seu, Logofetul Radu.(1)
TOth eruditiunea documentara ri epigrafica a criticulm e luata din
acesta opera pregatitOre pentru o istorie critica a Terii-Romanesci.
Pang. child Museul nostru de Anticitat] care poseda unicul manuscript
cunoscut al cronologiei tabelare, nu va fi deschis cercetatorilor,
natura si importanta acestor tabele nu se va putt cunOsce in chip
satisfacetor. Nu cred insa ca me departez de adever exprimand phrerea
ca lucrarea de care vorbim a fost facuta de Constantin Can
tacuzino Stolnicul sau de tine -va pentru dinsul, pe vremea child invetatul
boer avea de gand sh continue dincolo de timpurilo originilor
cercetarile sale entice relative la trecutul Principatului munten.(2)
Precum Genealogia e lucrata si dupa materialele adunate de Stolnic,
ash note si manuscripte de a ale lui, asthcji perdute, au ajutat sarcina
scriitorului Crono logiei critice.
Despre partea a doua e putin de spus. Se resuma «Anonimul ,
pastrandu-1 greselile 1i adhogend cate va confusium proprii. Adaosu
rile, pe lauga cele relative la Cantacuzini si pe can le-am enumerat
mai sus, sunt imprumutate Cronologiei tabelare ; dar aceste din urma
adaosuri sunt f6rte putine.
A treia parte e mai originala.tntaiu, ea merge alatmi de cronicele analisate
pang aici. Apoi, de la 1733 inainte, ea formeza singura cronica
muntena Ong. la rasboiul ruso-turc din 1768, descris, cum se scie, in
special, de Dumitrache Clucerul (3) si povestit, in parte, si de cronicarii
Dionisie Eclesiarchul $i Vachrescu.
Se mentioneza la $erban-Voda, ceea ce lipsesce in A nonim : scola
grecesca ce a intemeiat, introducerea porumbulm, crearea unei fabric°
de postav la Afumati, cladirea Cotrocenilor, felul onorabil cu care se
plata tributul, pe care Turcii veniau ei de-1 luau. Domnia lui Brancovenu
e povestita fOrte scurt $i incurcat : introducerea vacaritului
(1) Cf. si primal memoriu din aceste Anale. Cum se vede din pi efata lut Gre
cenu (mai sus, p. 330-2), nice un cuvint din ea nu sustine atribuirea si alte argu
mente nu se pot invoca. Cf. St. Grecenu, in Rev. Romcina, I.
(2) Din cronica lui Constantin Stolnicul am ga it acum in urma un alt e emplar
cornplet, la Bibl Ac. Rom., unde formeza n° 411. TiLlul, aim autentic si deplin, e:
Istoriia Terii-Rum[kinesti, intru care sk coprinde numel ei eel d intei is tine an
fostu lkcuitori atunefif .i apoi cine au mai dk cklicat gi apoi cine o au stkpknit
pink si in vremile de acu cum s'au trasu si stk. Voin publica la stir itul ace tut
memoriu tots partea inedita.
(3) Descoperit Si publicat de d-1 V. A. UrechiA, in acest Anale, t. X Ob v ca ex
punerea din Genealogie, avend aceeast coloare, e mult mat pe larg p ntru ace t tt np
ei
cu total deosebita ca forma. 0 voiu stadia deosebit in continuarta ace for tud'i

118 N. IORGA 420
e puss dupa caletoria Domnului la Adrianopole ; .(1) isvorul nu se
pOte fixa, scirile date aid aflandu-se on -unde. La Stefan Cantacuzino
se dail lamuriri asupra fugei Domnel Fauna.
Fats de Nicolae Mavrocordat, cronicarul e aspru : 11 rnustra pentru
reutatea -i cu boerii, pentru favorisarea Turcilor de la hotare, cari,
multamita lui, incalca pamintul tern (din contra, Popescu atribue
Domnului, in a doua earmuire a lui, reluarea de la Turci a paminturilor
incalcate). f2j Domnia lui Ioan-Voda, e, in schimb, aratata ca
fOrte buns , O. se dail probe de caracterul patriotic §i filantrop al
Voevodului. tutors, Nicolae Mavrocordat e, data acesta, drept si mi-
lostiv , dupa care calificatiune se da o lista de : vacarit, pogonarit, etc.
Cat privesce domniile urmatore, tractate fOrte pe scurt, din ele se
desface un pronuntat simtemint de aversiune pentru Racovitesci: pentru
Michaiu, care introduce obiceiuri de coruptiune la Porta §i distruge
influenta boerilor in alegerea Domnilor ; pentru Constantin Racovita,
unelta bas-capuchehaei Manolache, partinitor pentru Greci §i lacom
de barn ca §i tatal seia, crescatorul de §ferturi earl* nu mai erail
§ferturi ; pentru Stefan, care mo§tenesce de la fratele sea suzeranitatea
lui Stavrachi i cade odata cu acest suzeran, dupa ce ucide boeri,
lucru extrem de gray, starnesce rascOle i le potolesce taind capete.Fata
de Constantin Mavrocordat *i de reformele acestuia, descrise pe larg
in statistics, el are simteminte de simpatie, cari nu slabesc decat
atunci cand Domnul, convins ca nu pOte face cine-va politica idealists,
in circumstantele in cari trebuia sa lucreze, se convertesce la.
regimul extorsiunilor §i favoritilor. (8) Ghiculescii sunt si ei destul de
bine tractati : Grigore II, ca §i Scarlat, laudat in deosebi, in ambele
domnii; acesta ca si Alexandru, fiul ski §i Grigore Alexandru Ghica.
Si spiritul activ, organisator al lui Ipsilanti e apreciat cu dreptate.
Daca ne intrebam acum de unde sunt luate aceste notice, trebue
sa admitem continuarea in casa Cantacuzinilor de notice istorice, cari,
prelucrate, ail dat a treia parte a earth lui Michaiu Banul.
XI. Cronica ambelor Prineipate.
S'a dat o importanta nejustificataf.4) unei cronice a Terii-Romanesci
§i Moldovei, pastrata in Biblioteca Museului de Anticitati. Din
(1) Cf. mai sus, p. 396.
(2) V. Popescu, p. 107-8.
(3) E de observat ai
lucrul ca Mateiii, tatal lui Michaiu, fusese ocrotitul Jul Constantin-Voda.
(4) V. in intaiul memoriii din acest volum observatiuni in'acesta privin0 (p. 83).

421 CRONICELE isiUNTEME 119
acesta compilatiune avena un ms. complet si la Biblioteca Academ'el Ro
mane, pe langa un al doilea, care ne da insa, dupa titlul de Litopisetul
terilor Moldova i Tara-Munteniasca, de cand s'au discalicat , numai cro-
nice moldovene pans la mazilia dintaiti a lui Michaiu Racovita.
Manuscriptul complet al Academiei porta titlul: Leatopisetul Th.
rxi-Rumknesti i a Moldove[i], de viiata a prea-luminatilor Domni ce
au stkpknit intru acesto 2 tkr[i] si ce s'au lucrat in zilele lor, i a
pkrtilor streine, care se mergiesescu cu aceste tkri ; pre largu aduiiate
den multe letopisete si cu bunk indreptare alcktuit, precum se veade.
Cronica merge pang la retragerea Domnului Moldova' Moise Movila
in Polonia. Nu e o cronica a aminduror Principatelor in Intel°.
sul mai serios al cuvintului, ci ni se da pe rind, cand povestirea
cronicarilor moldoveni, cand aceea a Anonimului , pentru Tera-Romanesca.
Numai forma e schimbata une-ori, teed ce constitue singura
originalitate a lucrarh, pentru alcatuirea careia i-a trebuit nocunoscutului
compilator din secolul al XVIII-lea numai harnicie si
persistenta de copist
XII. Cronica expeditiunil in Morea.
Kogalnicenu a tipArit in Archiva sa Roma nescei o monografie isto
rick mai mult w jurnal al campaniei Turcilor in Morea impotriva
Venetienilor. (1) Cate-va cuvinte asupra natures lucrarii si asupra autorului
ei, care se 'Ate determine fare greutate.
Constantin Stolnicul Cantacuzino, de care am vorbit atat de adeseori
pand aids, avii, pa langa fata sa Maria, care deveni sotia lui Radu
Dudescu,,(2)--si o alta, Ilinca. La inceputul secolului al XVIII-lea, cand
marile dusmanii neertatOre ale trecutului incepuse a se uita, Stolnicul
marita acesta mai mica fiica a sa cu fiul Vornicului Stroe, fiu el
insusi al unui teribil vrajmas de odiniOrd, al acelui Stroe Leurdenull
autorul moral al peirii betranului Postelnic Constantin. (S). llinca Cantacuzino
lug tine ar fi credut sub erban-Vodti la putinta unei
asemenea casatorii? pe State Leurdenu. Ni s'a pastrat f6ia de zestre
a miresei, care, scrisa sub dictarea Stolnicului, incepe : Din noianul
bunatatii, milii si proniii lui Dumneleu sosindu si zioa calatoriei
(1) II, p. 5 $i urm.
(2) V. mai sus, p. 382, nota 2.
(3) Stroe II fu $i el Mare-Vornic, sub Brancovenu. N'am la indemana mijlocele
de a-1
stabill cariera.

120 N. IORGA 422
fie]. meale Ilincal Ca[n]tacuzenn, [in] numele §i slava acklui veaeinic
Dumnezeu, aids zeastrele et semnamu, v6leat de la Spaseniia Lumi].
1701, mecguA Ienuar 27 All §i se mantue: ySi mai nainte §i ma]. pre
urma de toate acestea, harul Domnului Dumnezeu ca sa Be cu dinsa
rugam §i a nOstra parintilor ei blagosloveniia ii damn: Costandin
Cantacuzino, biv Vel-Stolnic .(1)
Sub *tefan-Voda, cumnatul seu, State Lenrdenu, ridicat la rangul
de Mare-Paharnic, priml misiunea de incredere de a merge in slujba
Mariei Sale §i a Porte]. la Tarigrad (4 de unde, dupd o scurta §edere,
el intovara§1 o§tirile imp eratesci in Morea.
In editiunea lui Kogalnicenu §i in ms. 264 al Academiei Romane,
care a servit, cred, pentru acesta editiune, titlul cronicei inspirate de
State Paharnicul e: Istoriia WMi ce s'au facut asupra Amoreil [in
Kogalnicenu: Moreii] la anul 7223 . Acest titlu, fie al autorului, fie al
unui copist, e prea ingust. Yn realitate, opusculul e istoria intregei
misiuni a Leurdenultu §i cuprinde §i petrecerea trimesului domnesc
in Constantinopole: ea so opresce la data de 12 Novembre st. v., la
rechemarea patronulul.
Partea de la inceput e cea mai importanta pentru istoria nOstra :
se povestesce pe larg osinda famine]. lui BrancerVenu, ca un lucru
vedut de autor, se pomenesce averea acestui Damn depusa in strainatate:
la Sfete Marco, la toca Venetiei . (31 Se mentionoza trecerea
lui Carol XII prin Muntenia, adaogendu-se la sfir§it: precum istoria
lui va fi aratand .(4)
A doua parte, Jurnalul campanim, are in bchimb, un interes de istonic]
universala mai mare. E un isvor de capetenie pentru rasboiul
veneto-turd din 1715 §i o excelenta 5i amanuntita descriere a Moreii
§i a drumului care dudes din capitala Imperiului otoman in peninsula.
0 traducere intr'o limba apusend a acestui isvor n'ar fi de loc
inutila.
Ca forma, povestirea e une-ors interesanta, cate odata forte naiva,
ca in locul undo ni se asigura ca la Seres aerul e greu pentru barbat],
iar pentru neveste bun, ca stint prea frunn5se 45) Din nenorocire,
limba e grOznica: in nici un alt monument literar romanesc decat
(1) Documentul 128 XLV al Academic' Romane
logia Cantacuzinilor, p. 563.
Pentru casatorie, v. si
Genea-
(2) Istoriia o,stirii,
(3) P. 6 $i urm.
(4) P. 21.
(5) P. 32.
p. 6.

423 CRONICELE MUNTENE 121
in Istoria otomand a lui Vacarescu nu se gasesc atatea turcisme. Aim
se adaog, pentru a desavirsi babilonia, citatium grecesci §i cuvinte
italiene usitate In Orient: crepublica , bailo , soldati , prevedor
(proveditore), cstraordinarii , printip , armada , baniu , .consilium ,
precum si constat cu satisfactiune originea acestul interesant neologism
peruca . (1';
Din cele ce am spus pand aim so vede ca avem a face cu cine-va
care, deli Roman de origine el compara un rid din cale cu Argesul,
petrecea de mult la Constantinopole, §i anume Inca din tim
pul Sultanulul Mehemed (IV ; -1- 1691) ne povestesce o intimplare,
o caftanire de sef de bres1a intimplata pe acel timp (2), traind in
cercurile diplomatice ale capitalei turcesci. Mai explicit, avem a face
cu un functionar inferior, cu un dragoman pete, al capu-chehaielicului,
modern : legatiunii, Torii-Romanesci la Perla. El intovarasi neaperat
pe State, un Ambasador extraordinar , dar remase in vechile
sale functiuni i dupa plecarea Dumisale Vel-Paharniculm .
Dar II putem sci §i numele. In cursul povestirii so pomenesc toti
eel ce intovArgsird pe Leurdenul. Sunt putini : Iorga Buicliul, un
Armen;

122 N. IORGA 424
bandit Michnea, dupa turcire, la Alep ; dar capitolul acesta nu pote fi
inteles decat ca o ochire asupra isverelor nationals intrebuintate de
istoricul grec pentru all forma propria-i naratiune,
De la inceput, Fotinb, care-§i citeza isverele, pOmenesce deosebite
cronice ale Orli Occippat Tom-Asti xpovoXoyEaL) (1), §i el le lamuresce, cand
discuta, cu pricepere, cestiunea data Radu Paisie e sail nu identic cu
Petru de la Arge§, cestiune, care, resolvita de dinsul in sens afirmativ,
a mai Incurcat totul multa vreme pe istoricil no§tri. (2) Vechia
cronica muntena (7roacabv tormov xpovotOv), cronica muntena mai veche
(Repov f3Xxxotin xpombv raXa.t6repov) e Anonimul , iar cronologia critics
din care lea fara scrupul, se ins emna la el prin o cronica mai noua
a Terh-Romanesci (gv vethrepov zpombv rils BXaxEn4). (3)
Anonimul lui Fotinb cuprindea insa locuri can lipsesc in acesta
cronica, a§a cum a publicat-o Balcescu, $i 'Ate §i in manuscriptele ce
avem astadi. Cand descrie lupta pentru tron dintre Mateiii-Voda §i
Radu Alexandrovici, el in§ira o suing de amanunte, cari suplinesc o
lipsa a Anonimulin cum e cunoscut. Se arata la istoricul grec cornpunerea
armatei moldovene : calarii sub Hatman, sub fugarii Mihu
Spatarul i Hrizea Vornicul, Seimenii §i slujitorii, sub .eff moldoveni
Si boeril roman: Dimitrie Vistierul Dudescu, Nicolae Vornicul, Papa
Logofetul, Aga Vasilache, Stolnicul Catargiu. Se descrill fasele luptel,
care ar fi tinut opt cesuri. Moldovenii fug pana la $tefanesci, Domnul
for se retrage la Afumati. Mateiti erta pe Muntenil prin§i. Doi
marzaci §i unii Moldoveni cad, iar dintre al Domnului de tera sunt
rani Ivaco Vornicul, Predeocu Paharnicul §i Menu. De ambele
parti,
mortis ar fi fost 5.000 de omens. (4)
Constantin Capitanul a fost Si el utilisat de Fotino. Dovada o avem
la fabula originil lui Michaiii Vitezul, fabula care e tradusa in introgime
§i intercalata. 5) Dar naratiunea pentru acesta domnie e mai
mult a Anonimului,, acolo unde nu se intrebuinteza isverdi straine,
ca Istvanffy pete. (6)
Afara de aceste cronice, istoricul grec, care n'a avut, se pare, inaintea
ochilor Cronologia tabelara, scete scirl din notele relative la mama-
.
(1) II, p. 24, nota; passim, pe margine.
(2) V., in acesta privinta, Hurmuzaki, XI, p. 854, nota 3.
3) P. 95 6.
(4) P. 162 Si urm. Aceeasi versiune e cea tiparita, pentru partea anterioia din
luptele lul Mateiu contra lui Leon-Voda, in Cipariu, Archiva, pp. 17-19. Cipariu nu
da nici o indicaOune asupra seu.
(5) P. 113, nota.
(6) Pomenite odata, ca negotiator: Ylopxy oiby (p. 182).

425 CRONICELE MUNTENE 123
stirile i bisericile din tern, note pe can probabil §i le a luat singur,
pentru acest stop. (1)
Unde inceteza Anonimul , el se adreseza, la legatura neoficiala cu
cronica lui Grecenu de uncle iea dinth de leu m. Turcilor §i Tata ilor
) §i. la Cronologia critics : recomendarea lui Gheorghe Beizadea
de tatal seil murind e, dupa .cat se pare, un adaos al istoricului de
la sine. (2)
Iar de la Brancovenu inainte, afara de documente, se folosesc 1mpreuna
Grecenu §i Popescu ca autor de memorh i cronicar oficial,
alaturi cu Cronica balacenesca (?), Cronica do sub Grigore Ghica i
Cronologia critics , apol de la o vreme, numai acesta, remasa singurul
isvor. In fine, de la 1775, cronica e personala a hu Fotinb.
XIV. Cronica ha Del Chiaro.
Del Chiaro e plin de la un capet pang. la altul de informatium istorice
propriil dise. Dar nu de acestea a0 de putin §i de rar intrebuintate,
voim sä vorbim, ci de o adeverata cronica, de un letopiset
italienesc , care incepe la p. 119 §i ne duce pand la sfir§itul
prima domnii a lui Nicolae-Voda §i la plecarea autorulm din tera.
Del Chiaro a ocupat o sarcina la Curte sub Brancovenu i Stefan
Cantacuzino, memoriei carora a remas devotat, §i dupa caderea acestor
doi Domni. Colerea povestiril sale e dem o colOre favorabila ultimilor
Domni de tera, pe cari-1 apera §i-i compatimesce. Partea din urma,
cea mai importanta, servesce pentru a completa §i controls povestirea,
une-ori prea resumata Si tot-deauna partials, a cronicaruhu mavrocordatesc.
SA' examinam mai amanuntit acesta cronica, a careia importanta n'a
fost in de ajuns apreciata de istorich no§tri.
Avem intaiti o parte care nu folosesce decat ca sa ne orate ignoranta
autorulul. De§1 cunOsce cronicele de familie ale boerilor mun
teni §i, do sigur, cronica oficiala, de§1 vorbesce, ca isvor, de Ore-can
manuscripte romanesci, alcuni manoscritli valachi , Del Chiaro n'are
o idee cat de putin precisa asupra istoriei Terh-Romane ci puma la
Antonie-Voda. El mentioneza cu lauds pe Michaiu-Vitezul, dar sare
de la acesta la Mateiu -Voda, vestit in istoria Romanilor , careia sta
la indoiala data sa-I acorde doue-cjeci. de am de domnie sau ... do
(1) Se vorbesce de bisericile facute de Mateiu si Va ile Voda la impac rea for
(p. 180), se da o lista mai completa a zidirilor lui Mateiu (p. 196).
(2) P. 262.

124 N. IORGA 426
done on pe atata. Printr'o pricepere speciald a letopisetelor, carturarul
italian ajunge sd ne vorbesca de rescola lui Mateiil, sprijinit de
Serbs §i Bulgari, de infrangerea lui numai multumitd TAtarilor, de
prinderea, de omorul sail rescumierarea lui lardsi un lucru ingaimat
si de ingroparea rdsboinicului Voevod la Arnota, zidita de ...
Negru-Vodd, in loc ass de prapastios ca nu pot trece nici care nici
cal ; Mateiu ar fi strdmutat apoi capitala de la Tirgoviste la Bucuresci.
Despre urmasii lul Mateiil, Del Chiaro nu ne povestesce nimic, negasind
nici un lucru insemnat cu privire la dinsii. Dar se incurcd
intr'o disertatiune ended asupra lui Gratiani, al chrui loc intro Domnil
celor doue Principate nu isbutesce a-1 determine.
Intilnim totusi in acesta parte inutild $i cate-va notile noue, dar
supuse controlului. Del Chiaro ne asigurd ea Mateiil a indltat mandstirile
Plumbuita, Brebul langd Camping, Strehaia i Hotdrenil langd.
Olt, inchinata Sfintului Munte. 4)" Sub el s'ar fi ridicat i tributul,
care ajungea la 300 de pungi, adecd 150.000 de galbeni turcesci
(reali), ceea ce se potrivesce cu adaosul de 125.000 de TpOcnot, pm-Ilona
de topografia cantacuzinescd la aceeasi domnie a lui Mateiil. (.2)
A doua parte se intinde de la Antonie-Vodd (mai bine, si vom yea"
de ce, de la intaia domnie a lui Grigore Ghica) pand la suirea pe tron
a Brancovenulth. Nici sub *erban-Vodd, Del Chiaro nu se gdsia in
tors §i, la intrebuintareal manuscriptelor sale, se pare ca nu era
tocrnai atent §i sirguitor. In acestd parte, Fara indoiald forte utild,
cronologia lipsesce sau e cu desdvirsire gresita, amanunte precise nu
se gasesc, avem nume proprh putine si nici o ordine nu domnesce
in naratiune ; dar, in schimb, Del Chiaro ne pdstrezd o suma de
anecdote, fOrte interesante §i caracteristice, aucjite de la contempora-
nil domniilor trecute, contemporani intro can trdi, mai tarcliu, la Curtile
lui Brancovenu si lui Stefan -Voda.
Naratiunea incepe cu Antonio -Vodd, bunul DOmnei Marica a Brancovenului.
In spirit ortodox cantacuzinesc, acest Domn bun, dar insignificant,
care era facetoral de droptate pentru familia Postelnicului,
o descris ca un om blajin, iubitor de liniste, pentru el si pentru supush
sei . Dupa Del Chiaro, Voevodul cu vietd simpla (con somma
simplicitci ar fi murit in Scaun, pe cand scim ca mazilul §i-a
termi-
nat cjilele in Constantinopole.
Scriitorul italian erode ca domnia intaiil a lui Grigore Ghica, pe
(1) Cf. Fotino, II, p. 195.
(2) P. 162 din ciatopicz.

427 CRONICELE MIINTENE 125
la anul 1660», vine dupd a lui Antonie, pe cand se scie ca a precedat-o.
Inspirandu-se de dusmanil a caror origine n'o cunoseea bine,
el infatisoza stapanirea acestui Grec, < dinteo natiune tot-deauna fatalA
Terii-Romanesci», ca avend drept stop unit resbunarea (de ce ?)
impotriva Cantacuzinilor. Se amintesce mortea Postelnicului Constantin,
laudat pentru mana'stirea Margineni, cu hramul Sfintilor Archangheli,
pe care o cladesce, pentru .frumOsa biblioteca» ce aduna acolo.
Se dati apoi numele fiilor zugrumatului, mentionandu-se si sfirsitul
violent al lui Constantin Stolnicul si Michaiii Spatarul. Del Chiaro
vorbesce de expeditiunea a doua de la Neuhausel, insistand asupra
rolului putin stralucit pe care-1 avii cu acest prilej Domnul dusman
al Cantacuzinilor ; si Cantacuzinul tradator, vincletorul de ruda Dumitrasco,
e atins in aceste rinduri.
Avem apoi domnia lui Radu, ccjis si Stridiagiul, adeca precupetul
de stridii, si el Grec; din Epir, clic altib, domnie stramutata si ea
din gresela inaintea acelei a lui Antonie. Acest Domn cu simteminte
putin favorabile Cantacuzinilor e aratat, si aid ca si in Anonim ,
ca un puitor de dajdii, care cade in urma plangerilor boierimil.
La a doua stapanire a lui Gligorasco-Voda se vorbesce pe larg de
prigonirea familiei Postelnicului : arestatii din resbunare indura, timp
de o septemand, cate o suta de lovituri la talpi, si ni se povestesco
actul de nobil devotament al tinorului Constantin Stolnicul, care primesce
el loviturile ce se destinad fratelui ski mai mic. Afirmandu-se
gresit ca erban ar fi fugit in Creta, viitorul Domn ne e descris ca
un personagiti cchipos si de statura neobicinuita, cum au fost totdeauna
eel din semintia sa).
La Duca ni se descrie copilaria frumosului Grec din Albania, petrecerea
calfei Gheorghe la un abagiu din Bucuresci, intrarea -i la
Curte in rindurile copiilor de cash'. Ca Domn, acesta e invinuit de
nepotism in alegerea demnitarilor sel. El apare ridicol la sfirsit, cand
Domna Anastasia intretine relatiuni cu Logoretul erban Si -i favoriseza
fuga poste Dunare, acea fuga la capetul careia it astepta o
corona.
Pentru a ave hnpresiunea Curtil si personei lui Voda erban,
trebue sa se adreseze cine-va la rindurile ce-i consacra Italianul. El
ne apare aid in OM vrednicia si complexitatea figuril lui energice
si inteligente. cOm cu suflet vast , aspru, nemilostiv, dar drept; neascultand
lid rugaciunile mamel sale si hotarit a-si implini misiunea
pand la capet: acea de a pregatl dupa dinsul pand $i domnia timida
a unui «finer de opt-spre-clece ani . 0 Oste do 35-40.000 de Serbi si

126 N. IORGA 428
Bulgarl 11 incunjura, servitors credinciosi si viteji, earl', in haine de
hoti, ieau inapoi in strimtorile Balcanilor banii birului primiti totdeauna
in regula la Bucuresci de capugiii imperatesci, dintre earl'
nice unul nu vine bucuros sa visiteze un vasal cu un glas si o eautatura
ca ale lui. Vedem la Del Chiaro boeri marl, neastamperati odini6ra,
dar atat de convertiti de atuncea in cat dau bacsis copilului
do casa pentru a sci tOnele Domnului si deschid usa iatacului princiar
facendu-si truce ca intr'o clips de mare primejdie.
Si apol tot la acest cronicar strain gasim mentiunea bunatatil Dom -
nului fata cu ospetii dP peste hotare, iubirea lui pentru mesteri si
logofeti artistic timpului aducerea de catre dinsul de dascali
greci, cars invata gramatica, retorica si filosofie pe copiii boerilor,
cladirile ce le face. E curios numal ca., la sfirsit, curtenul lui Brancovenu
si al lui Stefan-Voda inregistreza svonul ca. Serban ar fi
murit, cum se dice, otravit de ai sec .
Del Chiaro respects amintirea Domnilor cars it adapostise si-1 tinuse
bine in tern strains si ar fi impacat bucuros in povestirea lui antagonismele
adinci can li despartise in vieta, pe decapitatul Constantin
Brancovenu si pe Stefan Cantacuzino cel zugrumat. Dar ar fi trebuit
pentru acesta a ,ascunde si a falsifica prea mult. Scriitorul italian,
care fusese silit sa pomenesca versiunea ce circula in tera asupra
mortis lui Serban, trebue sa atinga, in povestirea domniei lui Brancovenu,
vrajmasia dintre acesta si aderentii familiei mac restrinse a
lui Serban-Voda. Dupd ce presinta alegerea noului Domn ca o violenta
facuta desinteresatului Logofet Constantin, el afirma ca Voda
rechema pe sass la Viena, numai fiind-ca fusese trimesi de predecesorul
seu si sustine ceea ce pare o confusiune de timp, un anacronism
ca el si-ar fi cumperat intarirea de la Turci cu tree sute
de pungi, smulse DOmnei Maria, pazita la Cotroceni de cinci-deci do
slujitori. Dar, la caderea Brancovenului, respunderea cade, nu asupra
easel' Stolnicului, ci exclusiv asupra unui boer nemunten , pe care
nu-1 pomenesce si care a fost identificat de Sincai cu Dumitrasco Ra
covita, fratele lui Michaiu-Voda (1) si . . . ginerele si complicele lui
Michaiu Cantacuzino. La Stefan-VOA el recunOsce extorsiunile, earl
nu se puteail contests, dar le expliica prin cererile turcesm, si acestea
prin necesitatile rasboiului cu Venetienii in Morea. Numai la mOrtea
lui Stefan, Del Chiaro, aruncand vina pe o ruda si un talmaciil ,
(1) III, p. 368.

429 CRONICELE MUNTEN 127
iss permite a vede in aceste intrigi mans rasbunatere a lui Dumne
deti, pentru poirea Casel Brancovenulin.
In fine pentru Nicolae-Vod5. Italianul are cele mai dusmane c. sim
teminte ; el nu cruta nicairi pe prietenul Turcilor Si prigonitorul Can
tacuzinilor. Dupa prinderea Domnului de Imperial' (1716), scriitorul
nostru parasi in curind tera.
ma cum e, cronica lui Del Chiaro e pretiesa. Sunt in ea lucruri
pe call nu le gasim aiurea. La dinsul se afla cea mai blind expu
nere a neintelegerilor dintre Brancovenu si Curuth lui `Moly, dupa
campania ardelen5. din 1690. Causele caderh lul Constantin-Voda sunt
expuse forte pe larg, si mai ales acele asupra carora isverele de tern
tree in scurt: intrigile §i, in genere, legaturile cu strainatatea (avom,
in reproducere, pana §i
medalia de our batuta de Domn in Ardel
pentru o aniversard, care fu data mortis sale). Mazilirea sus Stefan e
povestita aid mai bine decat ors -undo. Acest curten i tet ne da si
piese oficiale : cererea lui Brancovenu la Porta pentru casatoria fiului
sell Radu, firmanul pentru scOterea lin Stefan Cantacuzino. Une-ori
potrivirea lui cu uncle cronice muntene Popescu, cronica de sub
Ghica ne-ar face sa admitem un imprumut (nu se 'Ate fixa de la
care la care), sail folosirea acelorasi insemnari do familie.
XV. Cronica latina a tovar5sulin Ins Antide Dunod.
Sunt mai multe insemnari relative la Domnii de la Antonio Voda
pan5. la Serban, in al decelea an al stapanirh sus. Insemarile acestea
fac parte dintr'o descriere, de cea mai mare importanta, a Terii-Romanesci
in 1688, descriere facuta de un catolic, autorul se intrebg,
intro altele, dac5. Voevodul e favorabil catolicilor §i respunde : .e
eel mai mare dusman al nostru (1), de un cleric cult, de un agent
imperial care pomenesce de la inceput atarnarea Principatului de
Ungaria, adaogend ca normele de guvern unguresci se aplicau dincece
de mums (2), de o persona, care scrie dupa mortea lui Duca la
Lemberg (1685) si in al decelea an al domniei sus Serban de cand
e Domn, mi se pare ca e al ecelea an (4) Ar fi mai mult decat
trebue pentru a atribui lucrarea lui Antide Dunod, prelat catolic, in
(1) Magazin, V, p. 37. Opera a lost tiparita, cum se scie intant de cane Engel,
in introducerea sa bibliograficd.
(2) Ibid., p. 35.
(3) Ibid., p. 42.

128 N. IOTIGA 430
arcinat de Leopold I cu o misiune la $erban in 1687 si cu o a doua
in 1688. Dar autorul necunoscut, pomenind intr'un lot pe acesta -
aderat et pater Dunod, trebue sa vedem in el numai un tovards
al lin Antide. /1)
Dominil protesta la Viena contra intrigilor ce Dunod ar fi tesut in
tOra contra sa, iar Imperatul respunse, asigurand ca preotul e un om
integru si promitend o ancheta (29 lulie 1688). $i tocmai ceea ce distinge
cronica, dad. se pote sa-1 clicem asa, e ura inversunata contra
lur Voda $erban. Pentru a explica tote aceste lucruri trebue a se admite
p6te ca in suita lur Dunod se afla calugarul italian Del Monte,
care lega intaiu relatiuni intro Imperials si $erban-Voda, si ca el ar
fi scris raportul. f2)
Ca si in Constantin Capitanul, Antonie-Voda e aratat ca un om
nul: o umbra de Domn , suplinit in guvern de $ erban, de Mares
Banul si de Radu Cretulescu. La Grigore Ghica se noteza numai timpul
domnien doue-deci de lulu,. La Duca, (mare tiran si mare mancator
, se insOmna jafuri. In fine o diatriba violenta e consacrata
Domnuldi de pe tron. E tiran, lacom, crud, supus capricillor turcesci.
Se enumera : bataia judelm Andrelli de Campulung, care nu voia sa
renege catolicismul, uciderea cu sulite de Tatari a Serdarulm Drosu,
ingropat in pamint pana la briu, aruncarea in ocna a fiului sou de
opt-spre-t ece ani, surgunirea la manastire sr omorul lur Valcu Vornicul
( Bunis &OINK ; sa fi avut Antide notice cirilice la dispositiune?),
chinuirea lur Hrizea: Caruia in chinuri i-a sarit ochiul si, tiranul augind
cu urechile sale tanguirile, strigatul si suspinele lui, audi si vorbele
acestea ce le (Jima Hrizea in chinurile sale : DOmne, nebun esti
si crud ; de ce me chinuesci in desert? Al primit de la mine trei sute
(1) Intr'un loc (p. 64), autorul vorbesce de sforprile ce a facut sub Grigore Ghica
pentru zidirea unc.i biserici catolice in Bucuresci. Din nenorocire, nice in actele
publicate de Fermed2in, lie' in cronica manastiril catolice din Tirgoviste nu gasim
nimic asupra acestei tentative si celui ce o intreprinsese. In privinta ultimei cro
nice (publicata in Arch. ist., I2, p. 46 si urm.), me multumesc a observa ca ea culege
tote notitele et despre istoria nostra din Anonim, pe care-1 si citeza (p. 48). Pentru
misiunile lui Antide, caruia-1 atribuisem 4 eu gresit lucrarea, v. mai sus, in acest
volum de Anale, p. 231 $i urm.
(2) V. mai sus, in acest volum. din Anale, p. 231, nota 1. Obsery si
italianismele
din lucrare (d. ex.: Cingari sive Czingani pe p. 49, 56, 59; megiasci pentru megiass,
calarasci pentru ccilarass (p. 44, 58), armasc pentru armac (p. 48); Capetan
grande al Venetienilor si barigel al Romanilor adusi inainte pentru a explica
functiunea de Armas-Mare (p. 48), mentiunea unei demnitati de la Turin (p.150),
quietantia sive riceuta , pe p 63.

431 CRONICELE MUNTENE 129
de pungi i m'ai lasat sarac. De ce to inversunezi, neomenosule, in potriva
trupului meu? Ce credi? Am slujit, Si numai in anul acesta am
plata pentru tera 2.800 de pungi, pe can le-ai luat, dar nu sciu cui
le-ai dat . La audul caror cuvinte, Domnul a poruncit grabiasca
mOrtea, si a fost intepat, ba.gandu-i-se tepa de un cot In trup. Se vor
besce de legarea de emeni gm la stalpi, de ratacirea de prinsi cu catuse
prin curtile palatului, de extorsiuni, imprumuturi silite, functiuni
vIndute, pribegiri peste Dunare i munti.
Del Monte scrie aceste lucruri, dar glasul ce audim e glasul invin
silor din Tera-Romanesca, acelasi plans si acelasi blestem ce resuna
in cronica lui Constantin Capitanul. Cele doue lucran istorice se cornpleteza
i trebue folosite impreund, in fata Anonimului encomiastic
XVI. Istoria Terii-Roincinesci in cronicele enc.
Pentru a termina cu totul acesta cercetare asupra isvorelor nara
tive romanesci ale istoriel' Munteniei In secolul al XVII-lea, remane
sa cercetam importanta cronicelor serise in Moldova pentru istoria
terii vecine.
a) Minn Costin.
In intinsa sa lucrare, marele cronicar moldoven vorbe ce adese mi
de lucruri petrecute peste Milcov. Isverele sale sunt insa sau chronograful
lesesc (61) sail informatium orale. E sigur ca el n'a folosit
cronice muntene, dell existenta acestor cronice era necunoscuta ;
it vedem, in adever, lasand grija povestirii evenimentelor din Tera-
Romanesca colegilor serliterari de acolo. Care , scrie el, vorbind
de ispra'vile lui Michnea III, de au facut vre-o vitejie acolo, a crie
Mun ten ii. (2)
b) Nicolae Costin.
Nicolae Costin a scris opera sa tardiu, de sigur din indemnul lui
Nicolae Mavrocordat, daca nu pentru insemn area isvedelor sale, pentru
coordonarea i legarea aeestora cu isvede §i cronice anteriere. Ace to
opera 'Ate fi considerata ded ca o cronica oficiala a Moldovei, in en
(1) Citat la istoria lui Michaiu-Vitezul.
(2) P. 367.
nu,
sa,
Analele A. R. Tom. XXI Meniorizle Seq. Ietorice. 9

130 N. IORGA 432
mavrocordatesc §i, comandata in a doua domnie moldovena a invetatulut
Grec, ea trebuia sa ajunga pand acolo precum au aratat
tots sama sa Nicolae-Voda la a doua domnio a sa, de care se va pomen1
la rindul seu , scrie el intr'un loc. MOrtea singura l'a oprit de
a merge aka de departe, §i Domnul, puind sa se scrie istoriile Moldove],
earl le scosese [Costin] cu ostenela lui , a dat sarcind eontinuarh,
in lipsa unuia mai bun, umilului uricar Axintie. (13
Isvor de capetenie pentru istoria Moldovei de la Istrate Dabija pana
la a doua domnie a lul Nicolae Mavrocordat, cronica celui de al doilea
scriitor din nemul Costinilor e in acelasi timp §i de acesta ne interesam
aid §i un bogat isvor pentru istoria Principatului vecin.
Explicatiunea acestm caracter al cronicei lui Nicolae Costin o gasim
in imprejurarea ca, de la erban-Voda inainte, pana la taiarea lui
Brancovenu, timp de trei-deci i sese de ani, aprope o jumatate de
vac, evenimentele din Moldova ad fost in mare parte determinate de
vointa, de pasiunile, de capriciile celor doi Domni bogati i puternici,
can ocupara tronul munten. Daca acesta tutela in care Voivoqh Teril-
Romanesci tin Moldova, undo pun si scot stapanitorii dupa plat, data
acesta lamuritOre §i caraeteristica egemonie n'a fost observata de istorich
no§tri, ea a fost simtita §i exprimata cu amaraciune §i ru§ine
de mai toti cronicaril moldoveni ai timpului. Numai cat el nu-§i explicail
motivele acestei egemonii; nu intelegeail ca ceea ce dadea Munteniei
puterea sa politica era mentinerea in acesta tera de vechi familh
forte bogate, organisiate pe particle cu purtarea consecuenta, pe
cand, in turburarile de la inceputul secolului al XVII-lea, marile f amilh
moldovene se ruinase, se impra§tiase, disparuse, lasand o Vera'
fara frunta§i, careia i se putea impune on -ce aventurier, care avea.
§i el libertatea sa stapanesca in felul ce-I convenia mai bine.
Afars de scurte mentiuni fara folos, istoria muntenesca incepe a fi
expusa in Nicolae Costin la domnia in Bucuresci a lui Duca-Voda,
domnie care trebuia firesco sa intereseze pe Moldoveni, Duca find col
dintaiiz Domn dupa Vasile Lupu, care sa fi domnit mai mult in ambele
ten (domnia lui Gheorghe Ghica a fost, de o parte *i de alta de
Milcov, un fel de provisorat, un scurt interim domnesc).
Domnia lui Duca din Bucuresci e zugravita in colori defavorabile,
caw in Moldova mai ales, Albanesul era forte nepopular pentru extorsiunile-]
fall do margin!; dar nici lupta adversarilor sea, Cantacuzini],
un nem ce le cliceail $aitanesch
, nu e descrisa cu simpatie
(1) La finea eronicel lul Axintie (Kogalnicenu, II).

433 CRONICELE MUNI'ENE 131
De lupta acesta insa se intereseza Costin forte de aprope, §i o mul-
'Vine de lucruri none se pot scot° din naratiunea lui. Do la dinsul
aflam genesa puterii Cuparescilor, Rosetescilor, amenil lui Duca-Vod5,
in acela§i timp servitorii i patronil lui la POrta, exploatatori al until
Principat sau al celui-lalt, dupa cum Domnul for era aruncat de scirta
pe tronul din Iasi sau pe eel din Bucuresci. Cronicarii munteni nu
ved decat jocul partidelor din tell §i uita cu totul elementul politic
grecesc al favoritilor: betranul Cupar capu-chehae, Lascarache, un
Mare-Spatar, altul : Iordache, Mare-Postelnic, cumnat al lui Voda; unul
mai mic, pentru moment numai Gramatic : Scarlatache. De ace§tia no
vorbesce cronicarul moldoven.
Costin povestesce conflictul dintre Domn §i Cantacuzini, cu multe
amanunte none, inchiderea §i pribegirea lor. El cunesce relatiunile
lui erban cu 'Minna Anastasia §i da o descriere nu se pOte mai circumstantiata
a fugei Logofetului. (1)
Dar el suprima din expunerea sa evenimentele petrecute in Muntenia
sub erban-Voda, trimeMnd pentru cun6scerea lor la cronica
de opositiune, a lui Constantin Cdpitanul. cDe carele Nerban] destul
serif' letopisetele Muntenilor, cat ail fost de tiran (ff) qi lacom de sange,
ca,
luand Domnia, §i acela pre multi boeri, marl §i midi, ail °morn
Mra de villa, cu multe feluri de mortis (8) El puinenesce numai mOrtea
lui *erban, la o data care e esacta numai dupa stilul nou. (4)
De aici inainte, istoria terii vecine e atinsa mai rar de cronicarul
mavrocordatesc. Se vorbesce abia de dumania dintre «Constantin-
Voda» (Caritemir) al Moldovei §i (Constantin-Voda (Brancovenul) al
Terii-Romanesci §i de incidentul sprijinirii lui Staico pribegul de eel
dintaiil contra celui din urma. Se mai vorbesce, in trocat, de petirea
unei fete a Domnului munten de catre Antioch-Voda, refusat din causa
lui Staico, din causa originii plebeene a domnescului petitor si par-
tinirii lui Brancovenu pentru Domnul moldoven mazil Duca II. Se
mentionoza participarea muntend la expeditiunea de la Camenita, intrigile
vecinilor cu pribegii, sustinerea lui Antioch contra lui Nicolae-
Von (5) Luarea Brailel de Toma Spatarul §i RuO: e descrisa original,
dupa

132 1T. IOWA 484
Case]. lui Basarab-Voda e istorisita mai pe larg, cu date, numai
intr'un adaos muntOn, pe un ms. posterior anulin 1770. (4)
c) Axintie Uricarul.
E, cum am spits, de mai multe ors, continuatorul mavrocordatesc
al lut Nicolae Costin, care descrie a doua domnie a patronului sal,
pans la stramutarea-1 in Muntenia.
Cronica e forte pe larg, un adeverat cjiar al domnie'. Tonul e mai
oficial decal la boerul mare §1 distinsul carturar ce fusese Costin.
Sa vedem ce evenimente muntene se afia povestite aid §i in ce colori,
incuviintate de stapanire.
Axintie vorbesce, in cuprinsul cronologic restrins al povestiril sale,
de caderea lut Brancovenu §i de a lul *tefan-Voda.
El mentioneza cu amanunto pe cea dintaiu, vorbind §i de chinurile
suferite de Domnul mazil. Dupa o istorisire mi§cata, el adaoge :
Care veste [a mortii lui Constantin], veld-rid la Nicolae-Voda, mult
i -au parut rail si fOrte s'ati intristat. (2) In Moldova, uncle lucrul nu
putea sä alba consecinte, Nicolae Mavrocordat permite scriitorulul sett
urmatOrea judecata asupra Brancovenului: «Acest savir§it ail luat
acel vestit Domn Basarab-Voda, carele ail domnit 27 de an' cu multi
fericire si at. facut Vera -Muntenesca sciuta $i
vestita in multe part'
ale lumii, §i nu este de mirat, ca bite ale lumii sunt deserte, $i bogatine,
§i slava ...
Am aratat mai sus ca. Mavrocordat n'a putut fi strain de mazilirea
lui Stefan Cantacuzino, dar o cronich ofieiala n'o putea spune. Yn
Axintie, Dumitrachi Iuliano, capu-chehaiaua lui Nicolae-Voda, e chemat
subit la Porta pentru a i se da surprinclOtOrea veste a schimbarb.
Avem apol transmiterea scirii §i ceretnonialul stramutarii. (3)
d) loan Neculce.
De sigur, cu tote slabaciunile lui, unul dintre cei mai simpatici vechi
boeri roman' §i cea mai simpatica figura printre cronicarii inoldoveni.
Autor de memorh cadi cronica lui se preface indata in memorii
(1) P. 114 nota 1. Cf. p. 115.
(2) P. 163. 0 meOune despre trecerea Tatarilor prin Tera-RonAnesc5. sub (Basarab-Voda
la p. 137.
(3) P. 171 2.

435 CRONICELE MIINTENE 133
el da dovadd in ele de o obiectivitate pe care am cauta-o in zadar
in autorul de memorii munt6n, Radu Popescu.
Cum destainuesce singur in prefata, Vornicul Joan a scris pentru
partea mai veche dupd isvocle, de la unit §i la alth., §1 dupa comunicatiuni
orale. Iar de la Constantin Duca inainte, el reproduce dictarea
memorial sale de betran sfatos, pe care povestirea celor vecjute it bucura
§i-1 induio§ezd. Nu mi-au mai trehuit istoric strain sa cetesc §i sa
scrid,
ca au fost scrise in inima mea. _(1)
Incepend pe o vreme cand se banuia numai ca Nicolae Costin a
scris o cronica, adecd indata dupd mortea acestui Boer §i inaintea
transcrierii din ordin domnesc §i publicaril lucrarii lui, el continua
povestirea sa pand la 1743 §i nu-i dete o forms/ definitiva decat dupa
1734. (2)
Neculcea e, de sigur, analistul moldoven, care trebue intrebuintat
mai dese -orI pentru istoria muntenesca. Bogdtia sa de amanunte privitOre
la cele petrecute paste Milcov nu se p6te compara cu num6rul
de sciri date neegal de Nicolae Costin. Si me grabesc a adaoge ca
aceste amanunte din Neculce sunt cu atat mai pretiOse cu cat el n'a
cunoscut nici o cronica a Terii-Romanesci.
El incepe intaiu cu Grigore-Vodd §i ne descrie fuga lui la domnia
ratdcirile-I in Apus, procesul ce are cu Constantin Stolnicul
pentru asasinatul Postelnicului Cantacuzino. In acela§t spirit ca §i
Del Monte, §i decl ca §i Constantin Capitanul, el presinta pe Antonio-
Vodd ca un om fard prestigid: §i-1 da nafaca lui pre di, de cheltuiald,
cate dece potronici..
In cronica a doua cantacuzinesca, ca §i in Constantin Capitanul, se
spune ea la caderea lui Antonie ar fi contribuit §i Serban §i Mare§,
§i ca top: piri§ii au invocat contra Domnului motivul ca e prea betran
§i slab . Neculcea cid varianta: ca era prea prost, §i adaoge ca
partida Cantacuzinilor voia ca Domn pe Draghici, cel mai mare dintre
frati (dupa Capitan, Domnul dorit ar fi fost Gheorghe Vornicul, so
crul lui Matehl Cantacuzino). Anecdotist plin de verva, Neculcea ne
povestesce aid dramatic o scena de pdcalire a Cantacuzinilor, care nu
e fara asemanare cu scena zugravita de Constantin Capitanul. El co
(1) Prefata Cronicei.
(2) i Nicolai-Voda , scrie el, reproducend Adaosurile compilatorilor anteriorl
lul Nicolae Costin, au fiicut pre Constantin-Voda, carele au fost Domn aim la no!
in Moldova, in anii de la zidirea Lumii 7242, carele se trage de pre stramosa sa
nem din Domnii eel vechf moldovenesci (p. 184).

134
14. tORGA 436
mite gresela de a pune la acesta data mcirtea lui Draghici, care ...
ere mort de mult (din 1668). (1)
Urmeza, la Neculce, rolul jucat de Grigore in batelia de la Hotin,
$i el ne descrie pe larg lupta intre «Postelnicesci,, cari scosese tronul
lui Duca, Si Grigore, pe care prietenii sei turd voiail sa-1 mentie.
Ghica, om harnic si tare si sumet tai gata de respuns,, ar fi invins
data nu l'ar fi oprit mortea. Vic unit , adaoge Neculcea,care nici
el nu iubesce pe Postelnicesci, $aitenesci, carora le chic i Cantacuzi-
nesci se se Be agiuns Cantacuzinescil cu un doftor, si se-1 fie
otravit . Dupe menliunea restabilirii lui $erban in dregatoria de
Mare-Logofet, Neculcea mantue, Maud alusiune la cronicele muntene,
de earl sciind, nu le-a intrebuintat totusi: «De aice inainte lasam pentru
Tara-Muntenesca sa scrie Muntenii ., (2)
Suirea pe tron a lui $erban e povestita cu amanunte noue, relative
la legdturile Logofetului cu unele rude ale lui Duca (Lupasco
Spatarul, fratele DOmnei, de exemplu); §i Neculcea, mare amator do
pacalituri, gasesce mijlocul de a mai povestl una : inselarea lesnecrecletorului
Voda de Constantin Stolnicul nepotul soil Brancovenu.
Cate-va din actele de crucjime ale noului Domn sunt atinse. (3)
Se trece la certete dintre Sserban i fostul see stapan si rival, in
1683. Expunerea dusmaniei dintre Cantacuzinul munten ei
Dumitrasco
Cantacuzino, peste putin Domn in Moldova, e in parte noug. Absolut
noue sunt lush' scirile asupra pregatirilor de rescOla ale lui $erban,
asupra legaturilor lui cu strainatatea, asupra planului sea de a fi
Imperat in Tarigrad , asupra gandurilor ce urmaria Mend Domn
pe fostul sell camarad de arme sub Grigore-Vocla, Cantemir.
La Neculce trebue se ne adresam pentru a ave cunoscinta cornpieta
a neintelegerilor ce isbucnira in curind intro patron si protegiat.
Cantemir, care promisese a distruge pe «Cuparesci,, ii pazesce
roe, apol se impaca cu el si-i face ministril sel eel mai ascultati, ca
odiniora Duca. Pe de and parte, solicitat de Regele Sobieski $i de
$erban, el nu se inching Lesilor. Fare a vorrbi cu multa dragoste de
unelta siretilor §i lacomilor Rusetesci, Neculcea e totusi un dusman
hotarit al lui $erban, caruia-i atribue omorul lui Gavrilita Vornicul
si al unui cnez, rus, ce i-ar fi fost adversar politic. (;)
(1) P. 193-6.
(2) P. 203-6.
(3) P. 211.
(4) P. 218, 226-7, 232, 236
(6) P. 231-6.
41)

437 CRONICELE MUNTENE 135
De la Neculce numai aflam .alnintirr de copilarie ca Serban
voia sa faca Domn in Moldova; in locul cerbicosului nerecunoscetor,
pe Ilie Dragutescul, pe anti Cuparesch promiteau domnia Terh-Romanesci
lui Cantemir. (1) Ajungend la mOrtea primului Domn, el o
atribue fratilor 1111, Constantin si Michaiu, reproducend un svon ca
lomnios, si ne da urmat6rea plastics descriere a mortului: Era un
om groznic; nu veghia nimerui voia ; era om mare la stat, cu oche
ca de boil.; harnic si darnic; mild faces mare la eel strain' si la slu
jitori; cheltuia mult, ca sa-sI fach nume, Tara nu sa stringa. Apo'
arata frica Turcilor de el si planul ce Meuse la urma de a 1 scOte cu
Tatarii. (d9.)
Pand la 1691 avem o cronica muntend completa. Ni se spune ca
Iordache, «fecior mare al lui Serban (dar, dupa Del Chiaro, avea
numai opt am), a fost inlaturat de frail' acestuia, can traiau reu cu
DOmna ; se descrie originea opositiunil balacenescr, strajuirea la Dra
ganesci, de capitani moldoveni, ale caror nume se si dau, a veduvei
lui *erban si despoiarea el. Avem apol campania lui Heissler, fuga
lui Iordache la dinsul, intrevederea do la Draganescr: $i au mancat
i ail vorovit cinci-sese cOsuri, ce le-ail trebuit , venirea Tatarilor, can
prada strasnic, oprindu-se numai de la ridicarea de robe. Yn tot/ acesta
parte, Brancovenu,considerat de Moldoveni, earl suferiau de desele
schimbari de Domni provocate de el, ca dusmanul for eel mare, e
forte maltratat: Ni se spune ca ar fi taiat nasal si urechile locuito
rilor cars, fugind, se sustrageatiz de la indatorirea de a hrani pe Nemii
; ni se afirma si aid ca atunci intaiil s'a introdu
in Tera-Romanesca vacaritul: un tult (1.4 vita si doi on de cal .
Dupa cronicarul moldoven, lupta pentru tronul lui 'Middy s'ar fi
dat la Campina ! El urmaresce ca de obiceiu pe Moldoveni in eve
nimentele straine si descopere un compatriot in armata Serascherului.
Despre Balacenu, el da sciri nou'o asupra resbunaril pe care Branco
vOnu o exercita dupd m6rtea rivalului sea. (3)
De aid trecem la incidental cu Staico Paharnicul, descris intr'un
chip cu total noir, cu amanunte inedite forte interesante, d. ex. lacata
cat un lic la grumazul priboguluI prins si
adus inaintea Domnului
pe care-1 pirise, silindu -1 a cheltul o mie de pungi. ($) De cariera a
(1) P. 235.
(2) Ibid.
(3) P. 236-8
(4) P. 243.

136 N. IORGA 438
politica legs cronicarul descrierea stralucitei nunti a lui Constantin
Duca-Voda cu fiica 1ui Brancovenu, zugravindu-se pe sine§1 pa tiller
postelnic intr'un unghiii al tabloului. (1)
Neculcea continua cu trecerea Sultanului prin Tera-Romanesca §i
frica lui Brancovenu de a-ei vede intrigile cu Nemtii descoperite. (2)
El se ocupd apoi cu duemania fratilor CantemirAntioch §i Dumitraecu
impotriva Muntenilor : eel din urma ar fi cerut tronul romanese,
§i Constantin-Voda s'ar fi gandit, din partea lui, a improvise ca
Domn al Moldovel pe un fost negustor, putin simpatic lui Neculcea :
Todera§co de la -Gala 'W. t3) Urm6za relatiunile schimbatOre cu Duca
ei apoi chemarea Domnului munten la Adrianopole. (4)
Aim Neculcea da din cele mai folositOre contributiuni la istoria
Terii-Romanesci. Paguba facutti. Moldovei ar fi fost, dupd el, causa
periculosei chemari. Vizirul era decis a scOte pe Brancovenu, dar el
secrets atatia bani, Domnul Aurului, cat nici Vizirul n'att avut ce-i
face .
Ba se propuse celui chemat pentru mazilie §i domnia Moldoye],
§i numal energicei opositiuni a Stolnicului Constantin If datorira
moldoveni al timpului refusul. Dar VoCla, care crescuse
tributul cu o suta cinci-deci de pungi, puth face un Domn nal
in tea-a vecina, unde dicta fail sa domnesca.f6)
Se mentioneza pe urma: impacarea cu Antioch, logodne i nunti
in casa Brancovenului. Neculcea, care cunOsce forte bine TOra-Romanes*
asista §i el la o nunta, care, sa dicem, nu era nunta domnosca,
ci putem dice craiasca (6)
Dimitrie Cantemir ar fi venit cu ordin a prinde pe vecinul sea, dar
agerul bOtran pars lovitura. Neculcea it acusa insa ca a fagaduit
Ru§ilor zaherea §i ajutorul propriei sale pers6ne, in fruntea a 30.000
de Omem, fagadueli, pe cari le talcs apoi, facend pe Tar a blestema
pe Iuda Brancovenul . Ca ei la Grecenu, ni so vorbesce §i aici de
sarcina de mediator data de Turd Domnului, de trimeterea lui Castriot:
Makedon Comisul , ei de zadarnicirea acestor silinte de vrajmaeia
lui Toma §i Cantemir : eel dintalli ar fi dorit sa fie Domn, §i
notice pretiose ni se dail asupra relatiunilor dintre Brancovenu §i
41inch-ii s61 in ultimele timpuri §i asupra actiunii de subminare in-
(1) P. 246 9.
(2) P. 250.
(3) P. 267.
(4) P. 270 4.
(5) P. 276 8.
(6) P. 283, 286 7.

439 CRONICELE MUNTENE 137
treprinsa de acestia. IIl caderea fastuosului Domn, el vede insa si
mana dumnecleosca pentru (osinda Moldovei», sfaramarea Casei lui
erban-Voda si chemarea, plind de inselaciune, a Muscalilor. Incidentul
ofertelor de vieta, in schimbul turcirii, se afla mentionat §i aiel,
si Neculce-si reserva ceea ce n'a facut a ne vorbi de nepotul
mantuit de mOrte al b6tranului Voevod. (1) Pedepsa lui Stefan -V oda
e descrisa putin mai departe, si ni se vorbesce si de sOrta fiilor sei,
ce slujesc 4tunul la Nemti si altul la Mose». (2) Ceea ce se mai afla
relativ la istoria muntena nu merits a fi relevat. (3)
e) Cronica lui 1Iustea.
0 cronica asupra careia cercetarile nu s'ail inchis. E pastrata intr'o
versiune, publicata, de Kogalnicenu si in alta, tiOrita in Magazin.
Deosebirea intre aceste versiuni se observa numai intro domnia
a treia a lui Duca-Voda si suirea pe tron a lui Michaiu Racovita.(4)
Asupra compunerii cronicei ajunge pentru acest studiil sa spunem
ceea ce, neaperat, n'a fost observat pana la d-I Sbiera nici de istorici,
nici de istorici literari ca partea contund de la inceput e aprOpe numai
o prescurtare a lui Neculce, cu forte putine lucruri luate din Nicolae
Costin. De la 1678 inainte, versiunea Balcescu continua a se sine do
Neculce, pana la ultimele trei domnii descrise, si mai ales pang. la
istoria genesei domniei lui Michaiu Racovita. Versiunea Kogalnicenu,
dimpotriva, dg. o narafiune nouci. De la 1709 incolo, partea finals in
care cele doue texte din Letopisete si Magazin coincid naratiunea
e iarasi noua. Ea se opresce la intaia domnie a lui Grigoro
Ghica in Moldova.
In total, cronica, e scrisa inteup spirit anti- grecesc, favorabil mai
ales lui Michaiil Racovita si cu deosebiro in primele sale done domnii,
cand carmuirea sa era o carmuire prin paminteni.,(53
Cat privesce istoria muntaa, domnia lui Grigore-Voda o tractata
aid mai pe scurt, dar in acelasi chip ca la cronicarul pomenit (2)
(1) P. 300-1, 303 -4, 305, 317-8, 320, 347-8.
(2) P. 350.
(3) P. 375, 395, 397,
(4) Kogalnieenu a reprodus in Letopisete, III, ed. a 2-a, partea deosebith din
publieatiunea lui B5leeseu.
(5) Aflu si la d-I Sbiera titlul forte potrivit de .cronica raeovitesea pentru acesta
lucrare. Asupra tuturor cronicelor moldovenesci de la Miron Costin inainte voiu
reveni intr'uu studiu anume.
(6) P. 3-9,

138 N. IORGA 440
Numirea 1ui *erban ca Domn se presinta tot asa.11) La impunerea
lui Cantemir-Vocla de puternicul seu vecin par a fi intrebuintate si
alto isvode. M In daraverile lui C. Duca in a doua domnie cu fostul
seu socru, cel dintaiil apare ca vinovat de nerecunoscinta, pe cand,
dupd Neculce, el ar fi platit Domnului munten mai mult decat II era
datoria. (3j La intaia domnie a lui Michaiil Racovita, Brancovenu e
calificat de

441 CRONICELE MUNTENE 139
Voda in Muntenia si prinderea Domnului de Nemti. (4) La capkul
aceleiasi domnii detaliate a lui Michaiu Racovita, se vorbesce cu dusmania
de a doua stapanire muntena a lui Mavrocordat si de pribegia
necunoscuta alt-fel a boerilor muntem: Nicolae Ruset, Asan
Camarasul si altii tree in Moldova, si Nicolae isi resbuna de primirea
lor, aducend mzilia lui Racovita. (2)
Cat privesce versiunea Balcescu, in partea ei originals, ni se arata
sub o forma noua certa lui Antioch-Voda, in prima sa dompie, cu
Basarabul munton. (3) Intrigi analOge sunt indicate la cele done domnil
urmatOre. (4)
XVII. Cronica tradusa de Amiras.
Din ordinul lui Grigore Ghica,care patrona pOte si compilatiunea precedents,
in care i se aduc, la sfirsit, laude,un logofet sau un boer orecare,
fOrte posibil insusi Amiras, scrise cronica domniei lui, precedand-o de
un resumat al istoriel moldovenesci pang la inceputul acestei domnii
Pang. la doinnia intaia a lui Racovita acesta compilatiune, care incepe
forte pe scurt pentru a ajunge apoi la un cjiar precis si bogat
al stapanirilor lui Racovita a doua Ora si lui Ghica, nu face decat
resuma versiunea intaiti a lui Mustea. Michaiu Racovita e expediat
in cate-va rinduri, earl: par a fi substanta expunerii aceleiasi versiuni
independente din Mustea. De la mazilirea lui Michaiu-Voda, fara a se
lass la o parte modelul, elemente nou6 se intimpina tot mai multe
si cronica e absolut deosebita catre sfirsit.
S'ar pare ca o ast-fel de compilatiune nu pOte aye insemnatate
pentru istoria prii-Romanesci. Totusi ar fi o gresela sa se crOda
acesta. Daca mai gasim aici, ca la Mustea, sub rubrica domniei a treia
a lui Racovita, amanunte despre prima carmuire muntona ale lui Nicolae
Mavrocordat (6), avem ceva mai bun decat atata. Vrend sä arate
stralucirea nemului patronului se'u, cronicarul e adus sa vorbesca de
Gheorghe Ghica si Gligarasco-Voda. Domnia moldovenosca a calm
dintaiu e lasata la o parte, trimetendu-se inapoi, la rindul ski , dar
pentru cele trei domnii muntene ale Ghiculescilor din secolul al XVII-lea
(1) P. 57 8.
(2) P. 71-2.
(3) P. 91. Cf. §1
p. 77, 78 9.
(4) P. 92 5.
(5) P. 123 4.

140 N. IORGA 442
se reproduce letopisetul Terei-Muntenesci , intreg Constantin Capitanul,
de la ccderea lui Miehnea III pcind la suirea pe tron a lui
Duca, cjece fete intregi din Letopisete . Dar evident ca se lass la o
parte domniile intermediare ale lui Radu Leon si Antonie-Voda. (1)
Nu e aid locul sa arat ce se pot° scote pentru istoria muntOna din
cronicele lui Canta §i Kogalnicenu. Indicam pasagiile principale in
nota. (2)
CATALOG DESCRIPTIV AL M-SELOR DE CRONICE MUNTENE INTREBUINTATEIII ACEST STUDIO.
I. Corpul branconnesc neoficial.
1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopului romanesc. Ms. fart num6r. In-
12°. Sec. XVII. Nenumerotat. Jocuri de condeiti pe Vu' primei pagine din
legatura. Pe fol 1: cTroita cea de 5 fi... Acestk carte ia... . Titlul e
scris cu rosu, grosolan: Ist[o]riia Teri-Rumknesti [del]a desckl
pknk.. . Hs. si Hs., Anonim, fart vieta lui Nifon legatura brancovenesca
neoficiala dou6 capitole din Grecenu. Se mantue cu ara-
bescuri rosii 0i galbene. Urmeza: Intrebgri ci respunsuri de cuprins
religios §i altul : Patru capete vii Si unul Site Si 100 d'unghi; rkspunde:
MErtea umului; it duc patru 5mieni la cei patru; patru vii zsknt 100
de u[n]ghi. Fine: Deckt Dumnezku, dar din tine se incepu. Apoi vine:
Slov. 10, gI. 8. Incipit: cLui Hs. pre Petru si pre Iacov i pro Ion :
De aid:

443 CRONICELE MUNIENE 141
familia Blebea din Brasov. Sec. XVIII. Acefal : incepe la domnia lui
Mateiil- Voda cu cuvintele: . ..lu Mateiu-Vod . Compus din : Anonim+
legatura brancovenesca neoficiala pana la sfirsitul panegiricului lui
erban -1- Grecenu, cap. 5 9. Explicit : i cu dxnsul impreunx. era
Preda Proroeeanul si Matein BadAcceanul, vmru-smu
p. 145).
(Magazin, II,
3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 298. In-8°. Sec. XVIII.
Istorie Tkrii Romknesti de tend au descklicat pravoslavnicii crestini.
Compus din: Anonim + legatura brancovenesca neoficiala + Grecenu
prescurtat, pana la intOrcerea lui Heissler In Ardel. Terminat cu o
tabla i un epitalam, plus o mica cronica a Moldovel care va fl tiparita
in Catalogul msselor Academiei aiurea. Cf. mai sus p. 324 5.
4. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. No 940. In-8°. Ca si no
precedent. Copie din sec. XVIII. La fine are mai mult cuvintele :
au rkmas . La urma, insemnari de cronica moldovenesca.
$i
5. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 180. Sec. XVII. Pe VIII
legaturh : Aceastk psaltire este a lui Gligore sin prot : Vasile, si tine n'a
(sic) fora-o, se lie afurisit de d[o]mnul Gligore (sic . Pe fol. 1, In scrisore
moderns : Cronica lui Greceanu Apartinuse, dupa semnatura,
lui Nic. Istrati din Rotopanesd si lui Koga]niconu. Are kii : Pinaxk,
adeck insemnare do ceale ce Sk aflk intru acestk leatopiset de pravoslavnicii
Domni ai Tkrki-Rumknesti. Tit]uri rosh marginale. Numele Mitropolitilor
si al lui Brancovenu scrise tot cu rosu. Cuprinde compilatiunea
de sub n-le 2 si.3, continuata pana la p. 339 din Grecenu. V. mai sus,
in memoriti, p. 307 si urm. Scris de mana mitropolitului Antim, care a Caligrafiat
catastiful averii Mitropoliei pastrat in aceeasi bibl. sub n° 671.
6. Bucuresci. Biblioteca Academies Romane. N° 196. Sec. XVIII. 133.
p. in-8°. Frontispiciul de flora rosin. Titlu : Istorie Tkrxi-Romxnest[i] de
cAnkd au descklecatu pravoslavnicii crostini. Ca si n-1 3. Tabla tardie,
la sfirsit. Insemnari de cumperatura de la Ienache Kogalnicenu si
Manea Matasarul (1719). Reproducem pe cea dintaiu : *i pi urmk, vi
indu la Tarigrad, s'au vkndut cu voe noastrk aid dumnisale Enaki
Cog kl]niceanu, biv Vel-Vktav zaproh. sic , ckl'era cu mahklis sic!
Mkrii Sale Ioan Costandin Mihai Cohan Rac[o]vit[k] Voevod, ckndu
era cursul anilor de la Hristos 1761, Av. 12. Enaki Kog., biv z'aprodu
Vktah.
7. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiu 27 d). In-
8°. Nepaginat. Historie von der ersten Hereinkunfft der Roemer and
dem von ihnen nachmal auffgerichteten wallachischen Reiche, welch°
anno 1727, den 5-ten Septembris, aus einem anonymen manuscripto

142 N. KYRG A 444
vallachico von uns in die teutsche Sprache iibersezet angefangen
worden i Traducerea n-lui 1. Continua cu Grecenu (v. inai departe).
8. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic, intercalat in n-1 7. 12
foi in-8°. Walachische Historie von der Hereinkunf ft oder Niederlassung,
als sich erhoben die rechtschaffene Christen, gleich Anfangs als die
Walachen sich von den Romern scheideten . Pe margin° : «Historia
valachica scripta a. a. 1727, d. 5 Se(m)ptembris, absoluta eodem anno,
Decembris 18. Traducere, cu variante de forma, a nitu 1. Multe notice:
Ast-fel, la Radu-Negru : Auch hap er einige Handel gehabt mit den
Biirgern in Tergovischt, welche seinen Bruder hochlich beleidiget ;
an welchen er sich zu rachen die Oster-Feyertag alle Burger die
frolig und lustig zusamen waren und umb niemanden sich gefirten,
die jung aber mit Tanzen sich erlustigten. Merge pang la lupta
de la Grumazi, a lull Radu de la Afumati cu Mehemed-beg. Apoi, dupa
o lacuna, un fragment din istoria lull Michaiu-Vitezul.
9. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiti 27 d).
242 de foi in-8°, dintre can una alba. Pe Vul legaturii, insemnare a cuprinsului
do fost bibliotecar, din 28 Octobre 1861: se afirma ca Indreptarile
din ms. sunt de Filstich. Dupd prefata lui Grecenu si o nota
asupra luerarilor lui, Historie von der ersten Hereinkunfft der Romer
und dem von ihnen nachmals aufgerichteten walachischen Reiche,
welche anno 1727, den 5 Septembers auss eines Anonymi manuscripto
walachico zur Nachricht in die teutsche Sprache iibersezet
angefangen worden. Pe margine : Historie von der Wallachey, wie
selbige von rOmischen Christen zue erst bewohnet worden. 0 insemnare
moderna, stersa, o atribue lui Grecenu. De aceeasi 'nand
cu. scriitorul parth Intaill din n-1 precedent. Notite, unele ca si in
acela. V, p. 23 : Diese Roschi waren ausser dem Kriege Burger und
thathen keine Soldaten-Arbeit: wenn aber Gefahr verhanden war,
musten sie aufsitzen, wie bey uns vormahls die Zeckelen. 2. Diese
Megsias wohneten auf ihren GUtern und dienthen ihren Fiirsten mit
ihren Beuteln.
II. Cronica lui Grec6nu.
1. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane. N° 548. In-8°. Ms. din sec.
XVII ; probabil autograf, cuprinclOnd si bruli6nele cronicarului.
2. Bucuresci. Biblioteca AcademieI Romane. N° 465. Sec. XVII. 26 de
foi in-8°. Incipit: folosul casei si a capului Skil [intOrcerea solilor de
la Viena; Magazin, II, p. 135]. Explicit: la Daia de s'ail inpreunat,

445 CR NICELR MONTENE 143
fkcknd multk vorav[k] amkndoi [1693; caletoria la Giurgiu; Magazi
1. c., p. 206]. La fol. 141 e semnat jos, cu ro§u, Asan Ckmkra§ I mentionat
§i mai sus in acest volum, pe p. 256 Si 441.
3. Bra§ov. Biblioteca Gimnasiuhn evangelic. N 139 (vechiu 27 d). In-8°.
Dupa Anonim (v. p. 443, no 7), la pagina 345, vine prefata lul Grecenu (cf.
mai sus, p. 328 §i urm.). La fine, o insemnare despre lucrarile Locrofetului
Radu ( wie auch mehrere Tractat verfertiget hat ). Cu o numerotatiune
specials incepe : Anfang des Lebens und der Historie des Durchlauchtigsten,
alletichristlichen Herrn von dem. wallachischen Land, Johan
Costandins Brankovan Basarab Vaivode, seit Gott ihn mit dem
Ffirstenthum gekronet oder beehret. Pe alocurea, notice. Ast-fel, la
cap LIV, se adaoge cu privire la Michaiu-Voda : Dieser ist naehgehends
in der Moldau Ffirst worden; itzo aber lebt er in der ,Mazilie;
welchem der heut regierende Glyrori sic) Vode im Regiment
succediret ist; der Michael hat regieret von 1716 bis 1727 (p. 269 70).
La c. LXX, se afld o notd. despre capu-chehaiele. La fine (p. 363) :
Hierinen haben wir mit der Hiilfe Gottes auch die Geschichte des
19ten Jahres von der Regierung des Constandins Brankovanul Bassarab
Vajvod absolviert, den i8 -ten October. E o traducere completd
a versiunii oficiale, pand la acest an. La sfir§it : a Illustratio articulorum
quorumdam historicorum rem ac historiam Valachorum concernentium..
Incipit: Desideratam a Serenissimo Moldaviae principe
XIV articulorum historiam valachicam concernentium illustrationem
ex variis auctoribus fide dignissimis sequenti ratione sistere conabor.
Cuprinde studil despre istoria noastrd medievala, despre posesiunile
ardelene ale Domnilor, despre propaganda catolica, participarea la
sinodul din Florenta, etc. Sunt utilisate numai isvore ardelene ; b) Cronica
bisericil din Scheid (altd versiune decal cea publicata : Sterie
Stinghe, Istoriia besericei Jicheilor Brapvulua, Brasov, tip. Ciurcu,
1899, in-8°). Incipit: Anno mundi 6900, anno Christi 1392, sind die Bulgaren
hier an diesen Ort, id est bey Cronstadt kommen. Zu dieser
Zeit als das Pfaffenthum alhero in diese heilige Kirche ist eingefiihret
worden, wie es eigentlich zugegangen ist. Vom Pope Petru dem Alten.
Explicit: Nekul Rekney und ein Enkeln des Pope Stanss, welchen
man hieher verwiesen hatte, anno a d. 7140.
4. Bra§ov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiu 27 d). Pre-
(1) 0 alta traducere gerinana in Biblioteca Archivelor bra§ovene. Un alt text romanesc,
deosebit, intr'un ms. al d-lui prof. Andreiu Barsan din Brapv, cuno cutul
folklorist si
poet. Acest ms. confine vi notite analistice din secolul al XVIII lea.

144 N. IORGA 446
fata cronicei cu variante. Apoi urine"za aceea§i nota despre lucrarile
lui GrecOnu.
5. Bra!ov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. No 140. Anfang des Lebens
(ea la no 3). Dui:a prefata cea scurta (tiparita in Magazin ,
cronica. La p. 181, mentiunea despre Racovita, reprodusa mai sus. La
p. 218, alta despre acela§i Domn, pomenindu-se domnia lui pand la
1727 in Muntenia. Explicit ea la n° 3.
III. Constantin Capitanul singer.
1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 173. In-8°. Sec. XIX.
Istoriia T6rii-Rumkne0i, de ckndu au descklicatu pravoslavnicii cre§tini.
Dupa prefata Anonimului i domnia lei Radu Negru din acesta cronica,
urnAza cronica lui Constantin pant" la Petra Cercel.
2. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 95. Cuprinde: 1. Iohannis
Filstich, reetoris gymnasii coronensis, Moldaviae historia > (pang
la p. 9);

447 CRONICELE MUNTENE 145
+
cuprinciend viola lui Nifon Grecenu (Oa. la sfir§itul editiunif din
Magazin) + cronica oficial6 a lui Radu Popescu.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 121. In-4°. Sec. XVIII.
Ms. al lui Gh. Asachi. Dupa o foie alba, titlul cu frontispiciu in colorl
§i armele tOrilor (Nicolae-Voda domnise §i in Moldova, de dou6 on .
Titlu §i cuprins ca la no 1.
3. Bucuresci. Biblioteca Academies Romano. N 327. In-8°. Sec. XVIII.
Ms. al lui M. Kogainicenu. Titlu §i cuprins ca la n° 2.
V. Cronica biilatcen6sco.
1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. 95 p. in-8°. cHibt.
princilor Tiarii-Romanesci. Alte lamuriff la p. 391-2.
2. Bucuresci. Biblioteca Academies Romano. N° 436, in-8 . Istoriile
Tkrii-Rumkne0i. Ca §i precedentul n-r, dar incepe cu domnii]e lui
Radu Negru. Copie din 1800; 'insemnare a proprietarului din 1831,.
3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 537. In-8°. Incepe cu
cDomniia lui Alexandru Voevod Iliia§ .
4. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. In-8°. Sec. XVIII.
Cuprinde: a) Inceperea istorii rumAne0i cu ajutoriul lui Dumnezeu,
de la anul D[o]mnului Nostru Isus Hs. 1595. Incipit: Dupe ce Ruinani
an scos din tarp pre fiiul lui Pktru, care innaintea lui Alexandru an
Post Vodk, pentru multe tirknii ce fkceau, au ales Domn pre Mihail
Banul de la Craiova, care, indatk cx.t au luoat Domniia, au trimis
soli la Jighismundus Batori, Craiul Ardelului, §i la Aaron-Vodk de
la Moldova. [Compilatiune a istoriei lui Michaiu Vitezul §i Radu
$'erban, cu neologisms ca : arc de triumf, adeck de biruintk , Ahilea ,
.printeps ; facuta in Ardel; fara valore]. Explicit al domniel lui Miamid
: Avea in gxnd inch Mihai-Vodk se Sit mai scoale cu rkzboiu
asupra Turcilor, Ck sit foarte temea §i tremura de vitejiia lui toti Turd,
fiiind ce mai innainte foarte le dkdusk poste nas §i ii invkta omenie ; ci
vrkjinawl Basta it °mon% (35 de foi); b Cronica baleicenesca (203 de
fete), cu cirilice. Pe fol. 1 : Scris-amk eu Ghiorghii Costandinovici
dink Caranskbi§k, [1]779 miA Mai in 20. Cf. §i N. Densu§ianu 1. c., p. 190
VI. Cronica de la Cluj.
Cluj. Erdely Museum. 143 foi in-8° scrise, 73 albe. Pe fol. 1: Samuel
L. Icsema, antiquar., m. p. Nos ducimus originem a Diis: Aneas;
ab Aenea Romani, a Romanis Valachi. Frontispiciu, cu negru §i
row: Istoriile Tkrki-Rumkne§ti: Domniia Radului-Vod[k] Negrulk. Cu-
Analele A. R. Tom. XXI. firemoriile Sec'. Isiorice. 10

146 N. IORGA 448
prinde : Constantin Cgpitanul, pand la Constantin I A nonimul + legatura
balacenesca -I- Radu Popescu: cronica oficiald ; pand la sfinlirea
Vacarescilor. Multe notice: Pe fol. 90 V°: Sk Sk tie de cknd s'au
cutremurat pkmkntul, ce Sk numeste de zick Eiam[e]nii: de tend cutremurul
eel mare ; s'au cutremurat in postul Skmpetriului, intr'o Mercurl
dimineata, la trei ceasuri §i jum[k]tate din zi, let de la Zidire
Lumii 7246, iar de la Mkntuire Lumii 1738, Maiu 31. Acest let l'am gksit
si eu scris in pisanie sfintii mknkstiri Vklenii-de-Munte, ph apa
Telejenului, sud. Saac; care, gkskndu-o, am scris aice, ca Sk Sk (sk) pomenesck
; si am scris la let 1780, Iun. 15. Ursake logf. Pe fol. 125
V° jos: Acest litopis : l'am cumpkrat de la dascalul Than engomenul (?)
lit Sf[e]te Ghiiiorghi cel Nqu, si-am dat ph el t. 2, a. 60, se -m[i] fie mie
de citit; care m'am iscklit : Ursake logf. Mold[o]vei, 1777, Sept. 20 [cu
cifre arabe]. La sfirsit, adaose:
Sk Sk §tie Ck la let 1769, Iule 30, s'au ivit ste6a cu coadk despre Rkskrit,
care ate au tinut pknk la luna Oct. Apoi an petit. Si la Noem. 4
si la let 1769, au intrat Muscalii in Bucuresti : aid a sezut pknk la
Ispas; apoi s'au intorsk indkret la Cara tktkrasck, mai avkndk bktklie,
-si, m[kn]tki[n]du-sk toamna, iar an vinit in Bucuresti, Octomvre 26
[cifre arabice], let 1770; si au sezut pknk la let 1774, Iulie 20; s'au
legat pace piste Dunkre la Sumele, de fermasul Romantov si de Vizirul
Musun-Oglu si, legknd pace, au mai sezut Moscalii in tarp toatk toamna,
Noemvre 1; apoi s'au ridicat si s'au dus in Cara lor. Apoi dupd Moscali
au venit Domno in Bucuresti Alexandru Epsilant-Vod, tocmai iarna,
Ghenarie 10 1775.. , [tdiat], parte an intrat in Bucuresti (f° 191 V°).
Sk Sk stie de child s'au cutremurat pkmkntul, ce-i zick Uamenii de
cknd cutremurul eel marea : de la Zidire Lumii let 7246, iar de la
Mkntuire Lumii let 1738, Maiu 31, Iutr'o Mercuri dim[i]neata, la trei
ceasuri si jum[k]ta[te] din zi, in postul Skmpetriului, in zilele Dom -
nului... (sic .
t Sk Sk §tie de child au vinit lkcustele intki aice in Tara-Rum[k]neasck,
in zilele Domnului Costandin-Vod[k] Mavrocordat, in Domniia
a triia, let de la Zidire Lumii 7253, iar de la Mkntuire Lumii let 1745,
lute 20 zkle, 20 [cu cifre arabice].
et Sk sit §tie de child au petit soarel[e] pre rku, in zilele Domnului
Gligore-Vod[k] Ghica, in Domniia a doa, de la Zidire Lumii let
7256, iar de la Mkntuir[e] Lumii let 1742 (sic), lune 14, in postul SkMpetrului,
intr'o Mercuri [Marti], la nami[azi].
ct
Sk Sk §tie de child stetia cu. coadk : tot in lkcuste, let 7257, Octomvre
20 Ta AI am (sic) au fost ; apoi au petit.
+

440 tRotucinx mu tql'EN it 147
el' Sk Sit §tie de cknd an robit Tktari Moldova, care au vinit pknk
in Focks[a]ni, de au robit; multk frick au fost si aice in Tara-Rumkneasck,
de Tktari. Domnk era aice Scarlat Ghica-Vodk, skn Gligore-
Vodk, vinit de curknd de la Moldova ; care acolo, rkmkind Cara fkr de
D011111k, au robit-o Tktkrki; let 7266, 1758 Sept. 20, au intrat, si au
robit 15 zile tot; iark apoi s'au dus in Cara lor, cu mu[1]tk robie de
cr estini.
(41.
j- Sk Sk tie ek dupe robiia Tktarklor, la let a a: Ka (al doilea ?), in
postul Skm[e]trului, Iulie 20, let 1760, au perit sorile pre foarte rku,
ckt Sk intunecase piste toatk lume ; multk frick era ck va Sk pei lume
de tot, si era Domnk in Moldova Ion Calimah-Vod[k], iar in Tara-
Rumkneasck Scarlat Ghica-Vodk in Domniia d'intkiu. Ursake Logf.
Pe f° 143: Aicea am scris pentru viiata, petrecerea $i bunk lupta
sfintiei mars mucenite Varvara: Dechemvrie 4. Incipit : In zilele
prea-pkgknului ... Explicit: Sk priimeasck logotna .
VII. Cronica alcatuita din Anonim si Constantin Capitanul.
1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano N° 439. In 8 °. Istoriia
Tkrki-Rumknesti de cknd au dkscklecat [sters restul]. Se opresce cu
sfirsitul Capitanului. Copie din 1761.
2. Bucuresci. Biblioteca Academies Romane. N° 173. In 8°. Ms. din
sec. XXI.
VIII. Cronica lui Grigore II Ghica.
1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. Sec. XVIII. 98 de
foi in8° numerotate, 12 nenumerotate. Litopisetul Tkrii-Rumknesti
din descklecktur[a] de unde an venit Rumkni de au asezat in Tar[a]
Rumkneasck . Incipit : 'tnsk d'intkiu izvodi[n]du-sk ... Se terminti la
domnia lui Stefan Cantacuzino : ca Sk nu mai fie, si au pus toate .
E intrerupt.
2) Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane. N° 269. Cuprinde :
a) Leatopiseciul Tkrii-Rummnesti din descklecktoare si de unde au
venit Rumknii de s'au askzat in Tara-Rumkneasck [v. mai sus, p. 405] si
b) Paraclisul Sfintei Paraschive (de la fol. 117 V° inainte).
(1) Cf. Iorga, Chilia gi Cetatea-Alba, p. 250. A e adaoge la i yore tii Canta, in
Kogalnicenu, III, p. 190 (forte pe scurt si Incurcat).
*

148 4. fondA 450
IX. Cronica ambelor Principate.
1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. No 340. Fost al lui Cesar
Bolliac. Leatopisetul T[k]rmi-Romknesti i a Moldove[i] [v p. 420-1],
scris de Stefan Logofetul at Cretulescul,, 1 Mart 1785. Pe p. 141 se
alipesce la numele boerului Dobromir familia Cretulescu.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romane, n° 123. Frontispiciii cu
un fel de Roman cocotat pe o bisericg. «Litopisetul tkrilar Moldova i
Tara-Munteniasek, de cknd s'au discklicat, 1805, Iuni 20. Scriso-le-m
eu, iubitoriul de astinele [un monogram] . Cuprinde numal cronice moldovene
[v. mai sus, p. 420-1] La fine, literele majuscule : AIIIPCOHIL i :
«Scrisu-s-au aceasth carte, ce se numeste leatopisetul Moldavii, de mine,
mult pkcktosul $i nevrednicul, in dilele pre-inkltatului Damn, Mkriia
Sa Alexandru Castandin, Moruz Voevod; s'au scris in sfknta episcopie
Husii, la anul 1806. Miran.
X. A dona cronica a Cantacuzinilor.
1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. 54 de file in-8° numerotate,
2 altele la fine. V. mai sus, p. 410 si urm.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 468. In-8°. Din Biblioteca
lui Michaiii Kogalnicenu (?).(1) «Istoriia Tkrii-Rumknesti . Se
terming cu : «s'au dus la Rusia .
XI. Cronica Moreei.
Bucuresci. Biblioteca Academiei Romano. N° 264. 50. de p. in -8 °. La
urmg, deosebite insemngri.
(1) Are o pecete negra, cu initialele MC.

451 CRONICELE MIINTENE
APENDICE DE DOCUMENTE.
I.
Cu mila lui Damneder' R5 Costandin Basarab Voevod §i Domn a tots
Sara Ungro-Vlahiei, dat-am Domnia Mea aceasta porunca a Domniei
Mole (1) lui Ion §i fratilor lui, Staico i Dragomir, feciorii Rada lu", §i lui
Neagoe cu fratiI lui, Dragomir i Stanislav i Stan, feciorii lui Ion, nepotil
lul Stan Bleaghitu de la BreaZa, ca sa fie in paceji slobozi de
rumanie, el §i cu toff feciorii lor, cati Dumnedeu le va da ; Insa capetele
lor far' de mo§ie, de catre fetele boierului Domniei Mele Mateiu
biv Vel-Stolnic, §i de catre *erban Vel-Spatariu, §i de catre fratil lui
Grigora§co i Radul, feciorii boeriului Domniei Mele Costandin biv Vel-
Capitan, Filipe§ti, stranepotii lul Dumitrasco biv Vel-Stolnic §i a jupaneseI
lui, Voica. Pentru-ca, find Stan Bleaghizul, mo§ul ltu Ion §i a
fratilor kit §i a 1111 Neagoe cu fratii 14 ruman" de ba§tina. din Breaza
lui Dumitraco Stolnicul, mo§ul boerilor Domniei Mele Mateiu Stolnicul
i Costandin Capitanul Filipe§ti, el tot 1-au tinut i 1-au stapanit
cu pace pans in dilele reposatulul Mateiil Basarab Voevod; iar dupa
aceea, cand ail fost atuncea, Dumitraco Stolnicul impreund cu jupaneasa
lui Voica, pentru multa slujba ce le-au slujit Stan Bleaghiz din
copilaria lui, tot cu dreptate, pans la vremea betranetelor lor, au socotit
intru inima lor, pentru Dumnecjeu §i pentru sufletele parintilor
§i ale lor, de 1-ail iertat de rumanie, pre el cu feciorii lui. §i cu nepotil
lui, cati dintru el se vor trage, §i pans vor fi el vii, el Inca tot
sa le slujasca cu dreptate la cele ce vor fi trebile, §i la bine §i la r6u.
Jar dupd mOrtea lor el sa fie in pace de rumanie de catre el qi de
eatre fiul lor Pana. Postelnicul §i de catre tot neamul lul, §I, cand i-ar
fi voia sa iasa din sat din Breaza, sä fie volnic ad iasa cand ar vrea
din sat, Si sa se duca unde i-ar fi voia sa. §ada, §i au dat §i zapisul
lor la mana lui Stan Bleaghiz, intarit cu pecetile §i cu iscaliturile lor.
Deci, dupa petrecania lul Dumitraco Stolnicul §i a jupanesei lui
Voicat, ail fost in pace de atuncI §i pana acuma, el §i feciorii Id roi
(1) Traducerea inceputului slavon. Fiind vorba de o transcriptiune din 1798, s'a
adoptat aid ortografia actuala.
14d

160 f. iORGA 452
nepotii lui. Iar, cand au fost acum in cjilele Domniei Me le, Ion cu fratii
lui Staico i Dragomir, feciorii Radului, §i Neagoe cu fratii lui, Dragomir
i Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, nepotii lui Stan Bleaghiz, el,
vecjend ca li s'ail invechit zapisul ce ail la mana lor, au venit cu totii
inaintea Domniei Me le §i cu zapisul, de s'ai1 rugat ca sa li se Infoiasca
§i sa li se intaresca zapisul cu cartea Domniei Me le. Intr'aceea
Domnia Mea, vecjend cum ca este zapisul bun §i adev6rat, cu pecetile
§i cu iscaliturile 1ui Dumitrwo Stolnicul §i a jupanesei lui Voichii §i a
fiului dumnealui Pana Postelnicul, §i a nepotilor lor Mateiu i Costandin
Filipe§ti, §i a stranepotilor lor, *erban Vtori-Spatar i Radul i Grigora§co,
si facut cu mare blestem asupra carora din nemul §1 din semintia
lor se va scuba ca sa-i rumanesca, pe Stan Bleaghizul sail pre
fedora lui, sail pre nepotii lui, sä fie supt blestem, precum am vi5clut
Domnia Mea zapisul, Domnia Mea Inca am dat acesta carte a Domniei
Me le lui Ion cu fratii 1ui Staico i Dragomir, fecioril Radului, §i lui
Neagoe cu fratii lui Dragomir, Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, nepotii
lui Stan Bleaghiz, ca sa fie in pace i slobogi de rumanie, ei cu
feciorii cati Dumnecleil le va da, precum iertat Dumitra§co Stolnicul
§i cu jupanesa lui Voica, §i cu fiu-seil. Pand Postelnicul, §i cu
nepotii lor Mateiu i Costandin, §i cu stranepotii lor erban Vel-Spatar
i Gligorawo i Radul, ce scriil mai sus; mai mult alt val de rumanie
sa n'aiba ; ca sä fie lor pomana in veci neclatit6. i am intarit Domnia
Mea cartea aceasta cu tot Sfatul si credincio§i boeril Divanului Domniei
Mele, pan Cornea Brailoiul, Vel-Ban, i pan Stroe Leurdeanul,
Vel-Vornic, i pan Diicul Rudeanul, Vel-Logofet, i pan Mihaiil Cantacozino,
Vel-Spatar, i pan *erban Grecianul, Vel-Vistier, i Pan Vergo,
Vel-Clucer, i pan Dumitra§co Caramanlail, Vel-Postelnic, i pan Scarlat
Vel-Paharnic, i pan Radul Izvoranul, Vel-Stolnic, i pan Radul Golescul,
Vel-Comis, i pan Iorga, Vel-Sluger, i pan Constantin Corbeanul,
Vel-Pitar; §i ispravnic Stefan Cantacozino, Vel (sic)-Logof6t; §i s'ail
scris cartea aceasta in ora§ul Scaunului Domniei Mele, in Bucure§ti,
intr'al decelea an din Domnia Domniei Mele, de *erban Logofetul,
mir,a Dechemvre 4, beat 7207.
Io Costandin Voevod. Pecetea
domndsca
,Ftefan, Cantamaino, Vel (sic)
Logofet npouT.
(Bibb. Ac. Rom., ms. 260, f° 117-8; copie; comunieata de d-1 Iuliu Tuducescu.)

453 CRONICELS MUNTENE
II
Cinstitului, de neam bun si alesului intru destoinicie si noao de bine
voitoriu si bun priiaten, dumnealui jupknul Hanks Mantis, Mare(Judet
al cinstitei cetktii Brasovului skn[k]taate §i mult bine pohtim ciu-
mital[e] de la Dumnezeu Ski tremit[k], inipreunk cu toat[e] cinstit[a]
familiia dumitale.
Scrisoarea dumital[e], im.vpreunk cu slugil[e] dumital[e] ce ne ai tre
mis, venitu-ne-au si, intelegknd de bun[e] skn[k]tatia dumital[e], foarte
ne-am buc[u]rat. Pohtind si dumneata a sti de noi, den mila lui Dum
nezeu ne afikm skn[k]tos, iar cu destulk inim[k] rea pentru rkposatul
sotul nostru, priiatenul dumneavoastrk, Dumnezeu se -i iarte sufletul;
care nu avem ce faO[e], fir' ckt multkmim lui Dumne eu inct ne ai
scris dumneata pentru un cal negru ce am avut d vknzare, adkvk
rat au fost Ck, pen' trkia dumnealui, nu s[k] indura de acel cal, ca de
mare lucru, fiindu cal bun, frumos, mare cu fkntrkbul (sic), ce-1 Linea
pentru dumnealui, inckt, vkzkndu-1 neg[u]tktorii, venea de terra pre
dumnealui ca sk-1 vkndk, si se Ill[k] crez[i] dumneata Ch i-au dat si mai
bine de lei 100 si nu au vrut dumnealui sk-1 dea. Iar acum, dupk petrecaniia
dumnealui, noi 1-am fkcut vknzktoriu, si de adkvkrat la alto
mai jos de lei 100 nu 1-as fi dat, iar pentru preitesugul ce ai avut
dumneata cu dumnealui, si cot- tininitale, si de acum innainte se aibi
dumneata cu fectorii miei, si pentru voia vktafului Ghierghe, it lksasem
dumital6)3 lei 80 ; iar dumneat[a] ne scrii ce ne ai tremis numai lei 70 ;
ce noao prea ne-au plait eftin, ce cai plkteaste mult, ci, pentru voia
dumital[e], am mai lksat lei 76, 33 bani, si ne-au dat lei 76,33 oam[e]nii
dumital[e], ce Sh fie dumitale de bine ; se trkesti dumneata si sr
trkiasck si calul, ca sit avem multkmit[k] pre urm[k] si priitesug despre
fevclorii miff se s[k] innoiasck, ce noi pit dumneata foarte priiaten
bun to tinem. Iar pentru vinur[i], ce am zis ce voi se trfrnit si dum-
neata im[i] scrii ca se trtmit, ce, plkcknd, le vei Iua toat[e] dumneata
in pretul ce va fi acol[o], de care bine foar[te] multkmim dumital[e];
si se stiff dumneata ce voi se ft/mit 10, 12 buti; ci pohtim pre dumneata,
ce vin bun voi trtmit[e], si in vase bune, ci, de vei vrea dumneata
se iai tot, mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], for e
pohtim pre dumneata se le slobozi, se le vrsil[k] und[e] vor gk vom
nuiltkmi dumital[e]; fkekndu-ne dumneata acqast[k] slujbk, fe4orii mie[i]
inck, den ce le va fi pren putintk, gata vor fi spre slujba dumital[e];
numai to pohtescu pentru vinur[i], neluundu-le dumneata, se fill ne
v5it5riu ca sit s[k]
dea la 5ameni de isnrttv[k], se s[k] is banii gata iar eu
151

152 N. IORGA 454
mai bucuroas[k] a§ fi 3k le iai toate dumneata, Ck pentru banii gata
le trtmit eu ph acol[o], iar nu le -as trtmit[e]. De acvoasta avum a scrie
dumital[e], si mila lui Dumnezeu pururea cu dumneata; amin. Oct.
1 AO, ANT 7205.
t A dumital[e] de bine voitoare
dentru vechiu priiaten[k], Rada Filipeasca.
(Brasov, Stadtarchiv ; documente romane si slavone, n° 663.)
Istoriia Tkrii-Rum fkjnesti, intru care se coprinde numele ei eel
d'intei si eine au fostu lkcuitori atunqi] 352 apoi tine au mai dksck-
Heat si apoi eine o au stkpknit pane fi in vremile de scum, cum
s'au trasu fi stk. [Predosloviel
Cu greu si cu strkmtu este nE§tine a da cap §i incepkturk fieste
ckruia lucru, mai vkrtos celuia, cknd nio[i] cum ni6[i] de niqi]
o parte
ajutor este, niO[i] §tiintk de 1[a] altii sau pomenire mkcar se aflk, ca
o povark fkckndu -sh, si ca o luminare arhtkndu -sk, ca Sk se poath ajuta
cel ce nu §tie de eel ce tie §i tale din intunerec Sk iask la lumink.
OK nio[i] unul in lume nu este, carele din sine numai se §tie, nio[i]
niO[i] unul nu au aflat nimic pknk cknd n'au fost del[a] altu invktat,
niqi] nimic nu sk poate domiri de ni6[i] un lucru, ce numai carile
au (au) vkzut sau au auzit au au citit si, de nu ca acelea, asemenea
ca acelea, mkcar ckt de putin, si, mkcar de nu acela§ adevkr si de lucru
ce pohte§te ne§tine, au zis, au au scris, mkcar ckt de putin §i de altele :
(nu) numai Sk Sk poath altu de§tepta spre gkndirea acelora si a altora
lucruri inch dkstul este, §i carii ca acelea au fkcut si au pomenit, ckt
de ckt mkcar, nemoarte multumite au auzit §i in bunk pomenire
au rkmas ; precum §i Aristotel in cartea a doa a Metafiqicei, cap 10,
har §i multumitk Sk avem si Sk dkm filosofilor celor bktrkn[i], carii nu
numai ce au pomenit §i au scris de adevkr fiintelor si, mkcar Ck mai
multe nu au nemerit, de a grkit de firele for adevkru[1], iarks dkstul Ck
tot au pomenit §i au zis cevas, ckt pricink mkcar de a cerca §i a iscodi
adevkru altii au dat,aducknd §i pildk pa un Timothei muzicasul, adeckte
ce era in zilele lui Filip craiu, tatkl lui Alecsandru celui Mare, foarte
iscusit; intr'aceia zice, de n'ar fi fost Timotheiu, n'am avea multk muzick,
iar, de n'ar fi fost $i Frinis, nio[i] Timotheiu n'ar fi fost, iproe[i].
Zice si Diodor Sikeleotul, mai adevkrat istornic, in prodosloviia ckrti lui
cea de'ntei, Ck cu dreptate este a da tot[i] marl multumite celor ce au
dat invktkturi §i au soils istoril de ob§te (adeck traiul oamenilor), iproqq.

455 CRONICELE MONTENE 153
Ce dark cu greu §i cu camark sic) este a da, zic, ne§tine incepkturk color
ce mai despre toate pkrtile sknt [in intuneric], precum §i mie acum mi sk
intkmplk a veni, vrknd, cum am pomenit, a istori ale tkri ce-i item not
astezi Rumkne§ti,cu greu zic Oh foarte imi este, de vreme co nu aflu eu
plink acum, mkcar ckt am ostenit, ckt am cercat, ckt am intrebat, §i de
§tiut[i] §i de bktrini domirit[i] §i Intelepti, §i in tot chipu m'am trud't
pentru sic alto pkrti §i cu cheltuialk am nevoit, ca doar a§ fi aflat vre-o
istorie carele §i de Sara aceasta, d'incepktura ei, §i de lkcuitori ei, §'
domnitori ei, care, Ckt §i cum s'au purtat, §i de obiceiurile lor, §i de
legile ei, §1 de altele multe ce Sk vor fi aflat, care Sk Sk scrie pe amk
runtu toate §1 cu deadinsul, precum de alte thri fac §i scriu pe largu
toate. Ci dar inck eu plink astezi nio[i] acel scriitor nio[i] acel spui
for nu am aflat. *i aceasta cke[i] n'au istorit nimin[i] de dk sa cu
deadknsul cum zi6 (sic), pare-mi-se Ch dintr'aceste pricin[i] vine: Intki
Ck mice §i ca 'nlaturi tkri multora au pkrut Ck este, Inch mai vkrto
acum de cknd Usebitk de Ardeal §i de Sara Moldovei este (cum mai
nainte vom arkta cknd §i pknk child au fost, zic istornie[i] §i gheografi,
inpreunk §i child s'au Usebit) ; apoi Ck putini Inch foarte au fost din
pkmknteni ace§tii tkri invktat[i], ck Sk §aZI. ei Sk scrie ale patrii lor
§i sk istoreasc[k] intkmplkrile mo§iilor, precum in toath lumea fac oameni
de ale lor; §i, de nu multi pe la alto thrivare a face ca acelea,
iar la not mai nio[i] unul; shvai Ck poate zice cineva§ Ch Sk aflk §i
aici leatopiset, ci rkspunsu ii este Ck acela, din ne§tiintk Sk vede
celui ce-i va fi scris §i din negrijuire-i doar, Ch athta este de netocmit,
de'ncurcat §1 de scurtu, ckt mai multk turburare §i mirare dk celui ce
cite§te, deckt a §ti ceva§ adevhr d'intrknsul ; §i, aceastk dark sckdere
mare §i jale doar in teacest norod al ne§tiintei §i a nevreri sk invete
find, iaste pricink de este astezi, nu numai de rksu altora §i de ocark,
ci §i 6rbi, mu(l)ti, surzi skntem de lucrurile §i de faptele celor mai de
demult, ce intr'acest pkmknt s'au intkmplat §i s'au fkcut, care inck de
nevoe Inch ne era §i ne este a be §ti, pentru ca Sk putem §ti pre cei
bun[i] §i vrednie[i] stkpkn[i] §i Oameni mari carei vor fi fost §i faptele
lor Sk be pomenim bine §i Sk-i lkudkm, iar pe cei rki §i fkcktori de
rku sk-i blestemkm §i sk-i ockrkm, aces parte alegkndu-§[i] In lume chi
au trkit, ca ski rkmke. Aceasta dar §i ca acestea lkskndu-le, Ck tine a
be scrie n'au fost (§i faptele lor Sk be pomenim bine §i Sk-i lkudkm
iar pe cei rki §i fkcktori de rhu Sk i ockrkm), nici altii au pm tat grija
de n'au §tiut ei sau n'au putut, ca Sk fie pus pe cei ce ar fi §tiut, Mk
car §i strein[i] de ar fi fost (ck ca aceia ni6[i] de aici ni6[i] odatk n' u
lipsit Sit scrie §i sk istoreasck pe amhruntu §i ale ace§tii thri), ce at)

154 N. IORGA 456
lksat toate de s'au surpat in prkpastiia uitkrii si intru intunerecu de
veO[i] au rkmas.
ins nu ZiCk Ck den om in om n'au rkmas si aici nis,te spuneri si
povesti, mai vkrtos bktrkn[i] cei ce povestesc de cele ce au fost, ci si
acelea foarte slab este si primejdie de a le credo, pentru. Ck de multe
ori, de nu de toate orile, s'au luat seama Ck de un lucru numai doi
intr'un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta bksnuiasto, undo ni6[i]
de l[a] acelea ni6.[i] o adevkratk stiintk nu avem ; ni6,[i] den ckntecile
carele vestesc de vitejii au de alto fapte al[e] Domnilor si
ale altor vrednic[i] oameni ce au lucrat, carei dup[k] la lkutari si
dup[k] la alti ckntktori auzim, putem sti cevas ales, ck si acelea nu
numai ce au lhudat mai mult, au hulesc deckt cele ce este a fi, ci si
foarte Imprestiiat si prea pre scurtu pomenesc lucru si for de nio[i]
o tocmealk; mai trudit-am "inch Ck doark din hrisoavele Domnilor ce
stint pe la boerime $i pe la mk[nksti]ri date si lksate, chte am putut vedea
Sk pociu scoate ceva§ de Sk §tiM mkcar dintr'acelea, dack de la alt
cinevas nu Sk poate afla, cko[i] Ck inteknsele Sk vkd a zice cevas, dknd
pricin[i] pentru ce skn[t] date acele hrisoave, adeck au stint pentru
ck au dkruit Domnii cevas din dkstoinio[i] si bunelor slugi oricine sau
al[t] cinevas, pentru vredniciia for si pentru vre-O slujbk mare ce va
fi (fi) fhcut cineva§ Domnii si tkrii (cum fac impkrat[i] si Domni cei
mari §i efteni), sau pentru altk bunk fapth -i dkruindu-1, acolo povestea-i
3pune, asa si in cele ce dau la mk[nksti]re hrisoave, cknd fac mknkstirea,
dreptu ce o fac si cine 5 face si din ce s'au miscat a u face, acolo
3puind, ca o istorie veste§te lucrurile. De.";[i] §i dentr'acelea ca Sk
3C0t[i] CeVa§, cum am zis, inch am nevoit, ce putin fobs si acelea mi-au
lat. Pentru Ch risipit lucru grkesc §i foarte pe scurt zic si fkrh cap
povestesc si numai de un lucru vorbesc, adeckto au de acela cui i Sk
ilk, au de cel ce i Sit dk, iar, do mx[nksti]r[e] do scrie, Inc'
acei mk[nks-
i]r[i] ce 5 zideste, i Sk inchink si i Sk aforososte zice, iar nimic nu mai
Itteste, nio[i] la altk vorbk, de alto lucruri, Sk mai intinde, undo dark
Jutin lucru si putin ajutor si stiintk avem si de l[a] acestea ; si inch
nai este si aceasta, Ck cine este acela carele Sk poatk skdea a ckuta
oate a tuturur hrisoav[e] Sk vazk ce scriu si cum scriu, ca Sk poatk
lentehnsele aduna Sk istoreasck lucrurile ce au fost ale tkrii; §i cine
)ste Sk poatk face aceia, ca Sk culeagk dintr'acelea mkcar cap §i coadk
ucrurilor, ckrora pentru athta not aicidu (sic), s'au 'infk§urat si s'au
lksfksurat sau vre-un adevkr Sk ne dovedeasck, de nu doark s'ar fi
spitit cine-vas sau ar vrea St ispiteasck aceia a 5 face, ca Sk afle 5
)rea putink prlcina, si §i aceia tuck lleSkrath) Ch. Sh ZiCk Ck de acolr.)

457 CR N CELE MONPENF 15o
au aflat a zice cinevav din lucrurile tkrii, iar vi aceia ce ar zice, vi
ckt ar zice, n'ar fi alt soc[o]tesc, fkrk ckt o gkndire vi o glare de o
mare grkmadk de minciun[i], precum vedem in cea Alecsandrie ce-i
zic, tine o va fi fkcut nu vtiu, i intr'alte ckrtulii ce Sk vkd pe la unii
vi pe la altii aici in tare, vi mai multe in Moldov[a], in care nu Sk coprindu
allele fkr de minciuni vi basne, dupre care unblk norod[ul]
acesta rktkcindu-sk, vi cred celea ce niqi] odatk de crezut nu sknt, cb
nio[i] au fost acelea vre6-datk, nio[i] pot fi, ckte mkcar acea Alecskndrie
bklmkjavte i asemenea ca aceia alte ckrtulii. Ci acelea aflkri omenevti
numai ce sknt sau basne de cele ce fkcea vi scorniia poetii ethii
sic) in vremea Elenilor pentru orbul norod ce n'avea cunovtiinta unuia
vi a adevkratului Dumnezeu, ce fkcea i zkmisliia ca acelea [pe margine :
adec[k] idololatri], sau ei altele ca acelea i supt acele basne pilduia,
cum vi alti multi dasckli zic, i in mitologhia unui Natalis Constandos,
om invktat, destule de acelea povestevte, tklcuevte vi zice, Acum
dark, den cele ce mai sus zisem, iatk aovea Sk vede Ck ni6[i] o povk
tuiturk, nio[i] un ajutor, nfo[i] nit [i] o luminare avem del[a] pkmknteni
novtri, ca Sk putem vti sau Sk ne vi domirim mkcar de a lua ale acevtii
tkri lucruri i fapte ce inteknsa din bktrkn[i] ai s'au intkmplat vi s'au
lucrat, ck6[i] niqi] unul nu s'au aflat, niqi] vtim Sk fie fost, carele cu
d'adinsul vi pre amkruntu de'nceput Sk fi scris ale ei, iar, de va
fi vi fost tine -va scris i va fi lksat ca vi not cevti dup[k] urmk de
acelea ce au fost Sk Stim, iatk nio[i] cum Sk afle, ni6[i] auzu pe cinevav
Sk ZiCk Ck au fost i apoi s'au pierdut, mkcar fkrk ckt eel letopiset ce
zicem, carele dkstul pe scurtu, intunecat vi for de o rknduialk ester
cum s'au zis mai sus, vi vom vedea mai pe urmk i de'ntrknsul. Ci
dar, ava lucru find, ce a face eu n'am, for de ckt iatk dupe la istorii
streine, pe la Greci, pe la Levi, pe la Unguri vi pe la altii voiu unbla
a core vi a me indatori, ca ce vor fi vi ei pomenind vi istorind de
aceastk tare, Sk ZiCk vi eu aici, vi, ckt 1m[i] va fi putinta, foarte Mk voiu
nevoi, ca ce va fi mai adevkru dup[k] zisele for Sk arkt, mkcar Ck 014
am gksit vi la mkna mea pone azi au venit, vezi ce pe scurtu vi ei
de dknsa pomenesc, vi luck cam trecktori atingu vi istoresc numai, iar
nu d'inceput i pe deplin scriu ale ei, vi numai de ckt le trebue o (6)
pomeni, zic, apropiindu-se ckte undevav de ale for lucrur[i], ce pe
largu istoresc i povestesc ; pentru care inck vi ckt fac multumite trebue
Sk be dkM, Ck inck nu de tot uitat din tablele lumi skntem, co
uarecine de cele ce oare-cknd an fost vi intr'aceastk tare nu tace, ce
spune i scrie ; mkcar Ck unii dintr'acei ce scriu de dknsa, ca nivte
strein[i] ce sknt vi vi
voitori de rku, unii nu adevkru scriu, ce-i mic

156 N. IORGA 458
soreazk lucrurile si pe lkcuitori ei rku dkfaimk si multe hule gksesc;
si pot a avea si dreptate, zic: a face asa, dac[k] alt mai bine nid[i]
stiu, ni6[1] pot face si pentru Ck in stepenea ce astkzi Sk afik krrikcark
Ck de oares cknd asa Sk trage), in care tickloask si jalnick este,
tine cum li este voia poate i zice si scrie, CO[i] Ck nu este nimen[i],
ni6,[i] cu condoiu, niqi] cu palma a-i sta in potrivk si a-i rkspunde.
Lkskm dark fiest[e] ckruia a zice cum va vrea si a rkde cum va
pohti, de vreme ce niO[i] le este sfiialk, niqi] Rumkni de rusinile for
nio[i] nu gkndesc, Ck toate lumestile supuse sknt mutkrilor si toate
ckte sknt unblk cu soroc, si cum Ck de obste este orbul noroc si viitoarile
lucruri nevkzute sknt; ci dar, acum acestea treckndu-le, la ale
noastre Mk intorcu a le zice.
Nuntele acestii fkri din, vechime cum ii era fi tine o stkpknia.
Vedea-sk dar Ck tot scriitori tkrilor si istoricii inteaceasta Sk tocmese
cum si sara aceasta, coprinsk find cu Ardealu si cu Moldova,
ii zicea Dachiia si Ghetiia, mkcar Ck Antonio Bonfinie in istoriia ce
face foarte pe largu de lucrurile unguresti, in cartea de'ntei, in decada
d'intei, oare ce osebire face intre Dachiia si Ghetiia, zicknd Dachii
Ghetilor rudk sknt, de vreme ce si unii si altii aceias linbk au si
dentr'un loc cknd au esit au esit si au venit intr'aceste pkrti, inkcar
Ck unii din Scandenaviia zic Sk fie venit Dachii cu Ghetii, ckrora,
zice el, le zicem si Goti, iar mai mult[i] zic Sk fie venit del[a] Dais, care
sknt in Schitiia Asiatic[kJ, pentru Oh, dupe (1) cum zice Stavron gheograf,
Oh fiind vecin[i] cu lkcuitori Hircanii si ei ca Hunii si [margins: Sk
chiam[k] in tar[k] t[k]tkra..schith... Tkta[ri] sknt] ca alts noroade dintr' acolo
schitice locur[i] mai bine do a lkcui, ckutkndu-s[i], intr'acesto pkrti ale
Apusului au venit; ce dar Dachii si Ghetii, zice, nu sknt din Scandinaviia,
ci din Asiatica Schitiia si, de vreme ce, de ckt ai Apusului am en[
ai Rkskritului mai vechi sknt, cu dreptul dentr'acol6 intr'aceste pkrti
au venit ; mai zice inck cest 'Bonfinie Ck Ghetii sknt ckrora acum le
zicem Vlahi, iar Pius Enia Sulviu le zice Flachi, carei, zice, incepea
din Ardeal, si poste Nistru si Nipru si alkturea cu Marea Neagrk se
intindea de lkcuia, insk cea parte cktk, intro Nistru, Prutu si pknk in
Dunkre, Cara Moldovi de cesti mai dincoace oameni Sk chiamk, iar
care mai mult cu Dunkrea in sus merge, Munteneasc[k] acum Sk zice.
$i ca aceastea Bonfinie de aceasta istoreste, si mai mult insk innaintea
acestor Dachi si Ghetii lkcuitori era, si Bonfinie zice niste neamuri de
be zicea Gavreeti si Chestoboti ; ce not mai vechi de aceia nu MU-
(1) bt ms. date.

459 CRONICELB MUNTENE 157
tom, ck6[i], mai in sus vom umbla curmknd si cercknd de acele yechit
ir[i], atkta mai la intunerec vom da, si nu al[t] vom afla, for de
basne si povesti numai, ce dkstul inch mkcark de am putea unile numai
a le nemeri. Din cele ce au fost de 1 a] Dachi si Ghetii incoace,
mai sent multi si din Greci istorici, zice Bonfinie, carei zice Ck si pe
aceli Gheti de 6,4oti ii tinem, din Three lai rodul for trkgkudu Sk. In ce
chip din Scandiia au Scantiia s'au pornit, de undo nu numai acest
neamu zic multi Ck an venit, ci si Bolgari, Skrbii, Bosnegii, Unguri si
alto neamur[i] an pogorkt, asijderea nu lipsesc unii, carei acestiia numai,
6sebindu-6 de cele do5, ii zic Muisiia de Jos; care acestea numai
de 1[a] un Grecu Tarigrkdean o am auzit, carele Sk Linea mare stiut,
iar la altul la ni6[i] unul din Latini nu o am cetit, 111Sk Moisiia de
Sus Sk zice unii pkrti de tara skrbeasck, insk ceia carei zic gheografi
u[n]de Sk impreunk apa Savei cu Dunkrea, adeck de 1[a] Beligrad turcesc
si in sus cevas, iar mai mult ckt Sk intinde in jos, pe unde Sk alkturk
pe de-aceia parte de Dunkre si cu tara aceasta tot Muisiia, si si Me iia ii
zice; mai zice -se Muisiia siMachidoniia, cum zicea Filip Cloverie gheograf,
care se hotkraste cu Dardanii; mai sent si alte Musii in Asiia, precum ei
scriu, ci nou de acelea cuvkntu nu ne este, ni6[i] mkcar de cestelalte Musii,
mkcar Ck zisem ce unii si aceastk tark:Muisiia o chiamk ; ci acestea mai ck
nu este de credintk atkta. Pentru ck rani si foarte putin[i] o zic, ce numai
putuse fi lunecat cei ce i-au zis asa, pentru Ck, vkzknd vecinktatea
tkrii skrbesti, ckreia Musiia ii zicea si deask amestecktura lkcuitorilor
uniia si altiia tkri intredknsii, zis -au cestora pentru aceia Musii, sau
CkCe Ck vor fi scris Ck o chiamk asa, nu vor fi fost umblat intr'ace to
pkrti; de6,[i], precum del[a] OW vor fi auzit, numai cercknd cu amki
runtu, adevkru ei au semknat asa, precum mai de toate orile Sk intkmplk
la acesti scriitori, istorici si gheografi, si vedem Ck nu numai
in nume gresksc si le strkmutk intr'altu fel, ci si felu oamenilor si si
i5biceiurilor si alte multe lucruri be povestesc mult intr' alt chip dup[k]
cum sent, cum aevea se vede in gheografiiile ce au fkcut multi si
pone astkzi fac, ei departe skzknd de cele ce scriu, ce numai pen auzu
si prin intrebkri de cei ce umblk privind lumea (care mult gresksc)
and si scriu; si adevkrat asa este, Ck am ispitit aceasta si am vkzut
Ck §i de ceste tkri ce sent spre not si si de a noastrk, nakcar cari s
mai aproape de acei scriitori, inck destule greskli stint, si in nume s'
in locuri, si unele care nu sent zic Ck sent si altele care sent le tat.
Zic dark de aceste tkri de povestesc gheografi ; asa dark inc[k] de cele
Indii ale Rkskritului si ale Apusului si alte locuri ce sent, intr'acolo
ce de povesti si de neadevkruri stria si zic; insk niqi] drept aceas a

Io8 N. IORGA. 460
a-i huli de tot nu trebue, atkt de multu 5stenind si trudind a scrie
multe si mai de toate pentru folos multora; iar, de gresksc, ca niste
5ameni gresksc, si not gresim tot[i] ca dknsii, dentr'un lut zidit[i] find
tot[i]; insk, or-ce este de numele acestii Muisii, minciunk au adevkru,
Ck o numiia si asa, eu nu mai cercu, ce numai, lkskndu-1 ca de mai putin[i]
zis, a Linea trebue cel ce de mai multi si mai numit este; si
iar zic ce Dachiia si Ghetiia ii zicea si se numiia stkpknitorii si lkcuitori
acestii Dachii tine au fost intii. Ace le neamuri ce le zicea Dachi
si Gheti era 5amen[i] varvar[i] si gros[i], idololatri, iar ostasi mar[i]
si taxi la bktaia rkzboaelor, nepohtitori a S6 supune altora, nio[i] in-
gkduia a Sb birui de altii;
avea crai si oblkduitori lor, si nu era ni-
mului supus[i], si multi inck de dknsii st ingroziia si vecinii lor foarte
sk speriia de dknsii, ckei[i] de putine on se intorcea biruit[i] de uncle
mergea a Sk bate.
Acestora dark mergkndu-le numele si vestea cum sknt si de tkriia
ion, inpkrat[i] roman[i], find pohtitori de lktimea inpkrktii lor, precum
toate inpkrktiile puternice sknt lacome de a supune pe altii si a-s[i]
lkti si mkri hotarele inpkrktiilor, si mai vkrtos roman[a] monarhie,
atuncea pe acele vremi inflorind, de multe 5ri si in tot chip au trimis
se se supue si acei Dachi, precum si pre alte tkri, toate ckte era inpre'jur
lor, au supus....
IV.
D-1 I. Bianu imi comunia o copie a inscriptiunii ce se afla Inca, in
biserica din Comana, pa petra ce acopere intreitul mormint al lui
Radu-Voda (-I- 1620), al lu1 Draghici Cantacuzino, fiul eel mai mare
al lur Constantin Postelnicul (mort in 1668) (1), si Constantin, fiul acestuia.
Pare ca acesta pOtra nu e aceea de care am vorbit mai sus, p. 158.
Sus se vod maiusculele A K K K si done acvile bicefale, la drepta
si la stanga unui cimier, care porta in mijloc corbul cu crucea in plisc.
La stanga si drepta cercului care cuprinde emblema te'rii, se cetesc
literile AL K. I. III. R. B.. P. 3. X. K, initialele cuvintelor slavone, cari
(1) Fu adus trupul lui , scrie Anonimul, de frate-seu *erban Spatariul aicea
in teat* puindu-1 in gropa la monastirea de la Comana, (Anonimul, in Magazin,
IV, p. 369). e*i Pail adus la Comana, la manAstire, de Pail ingropat. (Const. Capitanul,
ibid., I, p. 353). Pentru ingroparea lui *erban Basarab in acesta manasure,
v. acest volum de Anale, p. 76 (il suo cadavere fn portato da suoi qui nel
suo monastero, nomato Comana ).

461 CRONICatt 1111Nr 159
echivalez1 cu titlul: Cu mila 1ui Dumnecleu, 1w Serban Basarab Voevod,
Domn al Terii-Romanescl. Apoi de desupt:
t FITIGTk NI111 111i1TNNEGT6 TPEI
11,SPhtle 1110116P6 . ft GhTPIAINAR
111hPUIN EkGkPrIRh ROEROA . PI AN
APh11111 RZITHRN311NO REAGHLT 11
Ae Of1Th 1161-MINH 1111 PI AN ROGTCI
NAHN R6114 IORFIT 0110 II Aphrti
11P6 KPIPIH RNA[ SHAW' ANIFOGT6
GhNI11EANI1 I x AernT . flIIM Al
OPT% fIF16 fIANKIMA : 1111A0P
M PI)110GfIT KFIPIll 11111 RP611111
1161116 . RN A62611Tc1T6 RE
MT
FOGT6 AIN AlliA00T611111 Mil It
TOFITE ENN6A6 (111T6 TPUIFIAN
GfIN 1110111X API PI
HX71 A6AfI XG GHhGHTOPIO T=i
AE RhPGTh r71 nenAwri Ail =
A6 WhPGTh r-1 41410 API iii A6
EthPGTh I I.
ERRATA.
La p. 361, nota 1, ultimul rind, cetesce : III, in loc de : I.
In ultima editiune a manualuluI sell. de Istoria Romdnilor (asupra careia veop
Convorbirile literare pe Decembre 1899), d-1 Gr. G Tocilescu citeza (p. 113,136 13i
bibliografia) done fragmente dintr'o cronica romana inedita . In acele done pa agil,
vedem o interesanta tentativa de a impacit spusele cronicelor unguresci cu ale lay&
relor nationale. Dad. Stolnicul a scris vre-odata cronica sa 'Ana aim, cam ap ar
trebul sa-r fie govestirea. Cf. si An. Ac. Rom., ser. II, XIV, partea admin., g. 42 4.

160 N. tolIGA
CUPRINSUL.
I. Cronica lui Serban-Voda
II. Cronica lui Brancovenu . .
III. Cronica Balenilor
.
Pag.
303
326
338
IV. Memorille lui Radu Popescu 361.
V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat .
377
VI. Cronica BalAcengsca 388
VII. Cronica de la Cluj , 402
VIII. Croniea din ms. 439 a! Academia Romane 404
IX. Cronica de sub Grigore II Ghica ,
405
X. A doua cronica a Cantacuzinilor 410
XI. Cronica ambelor Principate .
XII. Cronica expeditiunii in Morea
XIII. Istoria Terii-Romanesci de Fotino $i isvorele el narative ...
XIV. Cronica lin De) Chiaro
420
421
423
425
XV. Cronica latina a tovarAsului lui Antide Dunod
XVI. Istoria Terii-Romanescl in cronicele moldovene:
429
a) Miron Costin
b) Nicolae Costin
431
c) Axintie Uricarul
434
d) Joan Necu lce , i
e) Cronica lui Mustea
435
t) Cronica tradusa de Amiras 441
Catalog descriptiv al m-selor de cronice muntene intrebuintate in acest studift 442
Apendice de documente:
I. Act al lui Constantin-Voda Brancovenu, relativ la familia lui Constantin
Capitanul (4 Decembre 1698)
II. Scrisorea veduvel lui Constantin Capitanul, Rada, catre Jude le Bravo-
451
vului (16 Octobre 1696)
III Partea inedita din Istoria Feria -Romdnesci de Constantin Stolnicul Can-
453
tacuzino
IV. Inscrlptiunea puss, in biserica de la Comana, pe mormintele lui Radu-
454
Voda Sorban, lui Dragbici Cantacuzino si fiului acestuia Constantin . 460
46