Sisteme geografice informaţionale - Tipografia Romania de Maine

GEO_3_SGI_1
GEOGRAFIE Sisteme geografice informationale
MULTIPLE CHOICE
1. Cand are loc aparitia conceptului de GIS?
a. Inainte de 1930
b. 1930 – 1950
c. dupa 1950
2. Care dintre urmatoarele discipline nu contribuie la fundamentarea GIS?
a. Geografie, cartografie, teledetectie, fotogrammetrie
b. Biologie, chimie, desen
c. Matematica, topografie, informatica aplicata
3. Interpretarea datelor prelucrate in GIS nu face apel la cunostinte din domeniile
a. Geografie, cartografie, teledetectie, fotogrammetrie
b. Biologie, chimie, desen
c. Matematica, topografie, informatica aplicata
4. Care dintre urmatoarele elemente nu fac parte dintre componentele GIS?
a. Hardware
b. Software
c. Date
d. Programul de lucru
e. Personal
5. Care dintre urmatoarele elemente nu fac parte dintre componentele GIS?
a. Hardware si Software
b. Date si Personal
c. Programul si spatiul de lucru
6. Dintre componentele hardware ale unui GIS nu fac parte:
a. Statie grafica sau PC
b. Digitizor
c. Scaner
d. Modem
e. Softuri dedicate GIS
7. Dintre componentele hardware ale unui GIS nu fac parte:
a. Statie grafica sau PC, Digitizor, Scaner, Modem
b. Imprimanta sau plotter
c. Softuri dedicate GIS
8. Dintre componentele software ale unui GIS nu fac parte:
a. Soft special dezvoltat pentru dezvoltarea unui GIS
b. Soft pentru proiectarea asistata de calculator
c. Modem
d. Soft cu scop general de gestiune a bazelor de date
9. Dintre componentele software ale unui GIS nu fac parte:

a. Soft special dezvoltat pentru dezvoltarea unui GIS
b. Soft pentru proiectarea asistata de calculator
c. Placa de baza
d. Soft cu scop general de gestiune a bazelor de date
10. Dintre componentele software ale unui GIS nu fac parte:
a. Soft special dezvoltat pentru dezvoltarea unui GIS
b. Procesor si coprocesor matematic
c. Soft pentru proiectarea asistata de calculator
d. Soft cu scop general de gestiune a bazelor de date
11. Care dintre proiectiile cartografice urmatoare, este utilizata in Romania:
a. Albers Equal Area Conic
b. Krasovsky 1940
c. STEREO 1970
12. Pentru proiectia cartografica STEREO1970 meridianul de origine pentru Romania este:
a. 0 γραδε
b. 25 γραδε
c. 46 γραδε
13. Pentru proiectia cartografica STEREO1970 latitudinea de origine pentru Romania este:
a. 0 γραδε
b. 25 γραδε
c. 46 γραδε
14. Proiectia cartografica utilizata in Romania este:
a. Albers Equal Area Conic
b. Krasovsky 1940
c. WGS 1984
15. Pentru proiectia cartografica WGS 1984 zone 35 meridianul de origine pentru Romania este:
a. 0 γραδε
b. 27 γραδε
c. 46 γραδε
16. Pentru proiectia cartografica WGS 1984 zone 34 meridianul de origine pentru Romania este:
a. 21 γραδε
b. 0 γραδε
c. 46 γραδε
17. Pentru proiectia cartografica WGS 1984 latitudinea de origine pentru Romania este:
a. 0 γραδε
b. 25 γραδε
c. 46 γραδε
18. Proiectia cartografica utilizata in Romania este:
a. Albers Equal Area Conic
b. Krasovsky 1940
c. Gauss Kruger

19. Pentru proiectia cartografica Gauss Kruger meridianul de origine pentru Romania, fusul 34
(GK zone 4) este:
a. 0°
b. 21°
c. 46°
20. Pentru proiectia cartografica Gauss Kruger meridianul de origine pentru Romania, fusul 35
(GK zone 5) este:
a. 0°
b. 27°
c. 46°
21. Pentru proiectia cartografica Gauss Kruger latitudinea de origine pentru Romania fusul 34
(GK zone 4) este:
a. 0°
b. 25°
c. 46°
22. Pentru proiectia cartografica Gauss Kruger latitudinea de origine pentru Romania fusul 35
(GK zone 5) este:
a. 0°
b. 25°
c. 46°
23. Functiile necesare unui SIG sunt:
a. Introducere (input), Prelucrare, Gestiune, Interogare si Analiza, Vizualizare
b. Desen si analiza
c. Prelucrare grafica
24. Functiile care nu sunt imperativ necesare unui SIG sunt:
a. Introducere (input), Prelucrare, Gestiune
b. Interogare si Analiza, Vizualizare
c. Prelucrare grafica
25. Procesul de transformare a datelor sub forma de harti se numeste:
a. digitizare
b. desen
26. Digitizarea se poate realiza:
a. Cu ajutorul unui digitizor
b. Cu ajutorul modemului
c. Cu ajutorul imprimantei
27. Digitizarea se poate realiza:
a. Cu ajutorul unui mouse pe imaginea afisata ecranul monitorului
b. Cu ajutorul modemului
c. Cu ajutorul imprimantei
28. Procesul de transformare a datelor sub forma de harti se numeste:
a. Vectorizare
b. Desen

29. Procesul de interogare a datelor presupune:
a. Evidentierea sub forma grafica si / sau tabelara a entitatilor
b. Inregistrarea sub forma grafica si / sau tabelara a entitatilor
30. Procesul de interogare a datelor nu presupune:
a. Evidentierea sub forma grafica si / sau tabelara a entitatilor
b. Inregistrarea sub forma grafica si / sau tabelara a entitatilor
31. Pentru analiza de vecinatate se utilizeaza procedeul numit:
a. Union
b. Merge
c. Buffering
d. Combine
32. Pentru unirea datelor existente intr-un strat de informatie se utilizeaza procedeul numit:
a. Union
b. Merge
c. Buffering
d. Combine
33. Pentru unirea datelor existente in straturi de informatie diferite de acelasi tip se utilizeaza
procedeul numit:
a. Union
b. Merge
c. Buffering
d. Combine
34. Modelul vectorial presupune reprezentarea informatiei entitatilor ca:
a. Colectie de pixeli
b. Colectie de coordonate X, Y
35. Modelul vectorial nu presupune reprezentarea informatiei entitatilor ca:
a. Colectie de pixeli
b. Colectie de coordonate X, Y
36. Modelul raster presupune reprezentarea informatiei entitatilor ca:
a. Colectie de pixeli
b. Colectie de coordonate X, Y
37. Modelul raster nu presupune reprezentarea informatiei entitatilor ca:
a. Colectie de pixeli
b. Colectie de coordonate X, Y
38. Pentru reprezentarea entitatilor discrete este util modelul:
a. Raster
b. Vector
39. Pentru reprezentarea entitatilor discrete nu este util modelul:
a. Raster
b. Vector
40. Entitatile discrete sunt reprezentate prin:
a. Raster
b. Vector

41. Pentru reprezentarea entitatilor continuu variabile este util modelul:
a. Raster
b. Vector
42. Pentru reprezentarea entitatilor continuu variabile nu este util modelul:
a. Raster
b. Vector
43. Modelul vector foloseste:
a. puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de
cod si atribute
b. o retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune
44. Modelul vector nu foloseste:
a. puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de
cod si atribute
b. o retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune
45. Puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de cod si atribute
sunt specifice modelului:
a. Raster
b. Vector
46. Puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de cod si atribute
nu sunt specifice modelului:
a. Raster
b. Vector
47. Modelul raster foloseste:
a. puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de
cod si atribute
b. o retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune
48. Modelul raster nu foloseste:
a. puncte discrete, linii si/sau areale ce corespund unor obiecte discrete care au numere de
cod si atribute
b. o retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune
49. O retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune este specifica modelului:
a. Raster
b. Vector
50. O retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune nu este specifica modelului:
a. Raster
b. Vector
51. Topologia se refera la:
a. Diferentele de dimensiuni dintre obiectele spatiale
b. Relatiile sau conectivitatea dintre obiectele spatiale
52. Topologia nu se refera la:
a. Diferentele de dimensiuni dintre obiectele spatiale
b. Relatiile sau conectivitatea dintre obiectele spatiale
53. Geometria unui punct in plan este data de:
a. doua coordonate dimensionale (x, y)

. un sir de minim trei coordonate dimensionale
54. Geometria unui punct in spatiu este data de:
a. trei coordonate dimensionale (x, y, z)
b. un sir de minim trei coordonate dimensionale
55. Trei coordonate dimensionale (x, y, z) descriu topologia:
a. Unei linii
b. Unui punct
56. Topologia unei linii, a unui string sau a unui areal este data:
a. de o serie de coordonate ale unor puncte
b. o unica pereche de coordonate
57. O serie de coordonate ale unor puncte descriu topologia:
a. Unui punct
b. Unei linii
58. Conversia datelor din vector in raster se numeste:
a. Rasterizare
b. Vectorizare
59. Rasterizarea reprezinta:
a. Conversia datelor din vector in raster
b. Conversia datelor din raster in vector
60. Conversia datelor din raster in vector se numeste:
a. Rasterizarea
b. Vectorizare
61. Vectorizarea reprezinta:
a. Conversia datelor din vector in raster
b. Conversia datelor din raster in vector
62. O baza de date spatializata se defineste ca:
a. o colectie de date cu referinte spatiale inter-relationate, care poate manipula si mentine
cantitati mari de date interschimbate intre diferite aplicatii ale unui SIG
b. o colectie de date inter-relationate, care poate manipula si mentine cantitati mari de date
interschimbate intre diferite aplicatii
63. O colectie de date cu referinte spatiale inter-relationate, care poate manipula si mentine cantitati mari
de date interschimbate intre diferite aplicatii ale unui SIG defineste:
a. O baza de date spatializata
b. Un catalog
64. Un sistem de management al bazei de date (DBMS) furnizeaza o serie de functii pentru:
a. crearea, editarea, manipularea si analiza spatiala sau non-spatiala
b. crearea, distributie si protectie date generale
c. aspectul bazei de date
65. Functiile sistemului de management al bazei de date (DBMS) sunt:
a. crearea, distributie si protectie date generale
b. crearea, editarea, manipularea si analiza spatiala sau non-spatiala
c. aspectul bazei de date
66. Crearea, editarea, manipularea si analiza spatiala sau non-spatiala sunt functii majore ale sistemului de
management al bazei de date (DBMS)?
a. Da

. Nu
67. Functiile majore ale unei baze de date sunt urmatoarele:
a. Creare de date, operatii, interogare, programare, documentare
b. Sortare, stergere, editare, selectare etc.
c. Manipulare: introducere, analiza, recuperare, reformatare etc
68. Creare de date, operatii, interogare, programare, documentare sunt functii majore ale unei baze de
date?
a. Da
b. Nu
69. Baze de date, modelul ierarhic este:
a. un model de structura spatiala
b. un model de structura arborescenta
c. model semantic
70. Modelul ierarhic al bazei de date, este un model de tip:
a. Arborescent
b. Semantic
71. Baze de date, modelul relational este:
a. un model de structura spatiala
b. un model de structura arborescenta
c. model semantic
72. Modelul relational al bazei de date, este un model de tip:
a. structura spatiala
b. structura arborescenta
c. semantic
73. Baze de date, modelul orientat pe obiect este:
a. un model de structura spatiala
b. un model de structura arborescenta
c. model semantic
74. Modelul semantic descrie o bata de date:
a. Orientata pe obiect
b. Relationala
c. Ierarhica
75. In spatiul euclidian
a. liniile curbe sunt aproximate prin segmente de dreapta
b. nu exista linii curbe
76. Liniile curbe aproximate prin segmente de dreapta sunt specifice spatiului:
a. Euclidian
b. Cartezian
77. Spatiul cartezian
a. utilizeaza un sistem de axe tridimensionale: X, Y si Z
b. utilizeaza un sistem de axe bidimensionale: X, Y
c. utilizeaza coordonate geografice
78. Un sistem de axe tridimensionale defineste spatiul:

a. Euclidian
b. Fractal
c. Cartezian
d. Peanian
79. Spatiul fractal
a. considera limitele unui obiect ca fiind reprezentate de segmente a caror orientare este
constanta
b. considera limitele unui obiect ca fiind reprezentate de o infinitate de segmente foarte mici,
a caror lungime tinde spre zero
c. considera limitele unui obiect ca fiind reprezentate de o infinitate de segmente a caror
lungime tinde spre valoarea maxima
80. In conceptia spatiului peanian punctul este reprezentat ca:
a. Cerc a carui raza tinde spre zero
b. Patrat, a carui latura tinde spre zero
81. Punctul, reprezentat ca un patrat a carui latura tinde spre zero, este specific spatiului:
a. Euclidian
b. Fractal
c. Cartezian
d. Peanian
82. Spatiul teseral are la baza:
a. forme geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi echilateral etc) sau neregulate, care
prin repetare nelimitata alcatuiesc o retea
b. forme geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi echilateral etc) sau neregulate, care
nu alcatuiesc o retea
83. Formele geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi echilateral etc) sau neregulate, care prin
repetare nelimitata alcatuiesc o retea sunt specifice spatiului:
a. Euclidian
b. Fractal
c. Cartezian
d. Teseral
e. Peanian
84. Topologia, este definita de:
a. Relatii de vecinatate geometrica si conectivitate
b. Relatii de analiza cantitativa
c. Relatii de analiza calitativa
85. Georeferentierea reprezinta:
a. Atribuirea de coordonate, cu ajutorul elipsoizilor si a proiectiilor cartografice,
pentru elementele geografice in spatiul informatic
b. Un sistem de proiectie cartografica
86. Pentru crearea unui nou strat de date utilizand programul ArcCatalog se foloseste comanda:
a. Add theme
b. New shapefile
c. Start editing
87. Pentru aducerea unui nou strat de date existente, utilizand programul ArcGIS (ArcMap) se
foloseste comanda:

a. New theme
b. Add data
c. Start editing
88. Pentru editarea unei teme utilizand programul ArcGIS (ArcMap) se foloseste comanda:
a. New theme
b. Add data
c. Start editing
89. Pentru accesul la baze de date a unei teme utilizand programul ArcGIS (ArcMap) se foloseste
comanda:
a. New theme
b. Add theme
c. Open atribute table
90. Pentru crearea unei noi coloane in baza de date a unei teme utilizand programul ArcGIS
(ArcMap) se foloseste comanda:
a. New theme
b. Add field
c. Edit legend
91. In programul ArcGIS (ArcMap), coloanele bazei de date care suporta inscrisuri de tip text,
sunt definite ca fiind de tip:
a. Boolean
b. Numeric
c. Text
92. In programul ArcGIS (ArcMap), coloanele bazei de date care suporta inscrisuri de tip
numeric, sunt definite ca fiind de tip:
a. Boolean
b. Short integer
c. String
93. In programul ArcGIS (ArcMap), pentru a se executa o interogare se foloseste comanda:
a. New theme
b. Add field
c. Select by atributes
94. In programul ArcGIS (ArcMap), pentru a creea un nou proiect se utilizeaza comanda:
a. A new empty map
b. A template
c. An existing map
95. In programul ArcGIS (ArcMap), pentru a deschide sau a continua lucrul la un proiect se
utilizeaza comanda:
a. A new empty map
b. A template
c. An existing map
96. Programul ArcGIS (ArcMap) permite realizarea legendei unei teme utilizand:
a. Inscrisuri existente in baza de date
b. Nu permite realizarea legendei

97. Programul ArcGIS (ArcMap) permite imprimarea de produse cartografice (harti) la scari alese
de utilizator:
a. Nu
b. Da
98. Programul ArcGIS (ArcMap) permite imprimarea bazei de date?
a. Nu
b. Da
99. Programul ArcGIS (ArcMap) permite exportul bazei de date?
a. Nu
b. Da
100. Care sunt metodele de analiza spatiala?
a. Operatii spatiale singulare si analize spatiale singulare
b. Metode de modelare spatiala
c. Modelare spatio-temporala
d. Toate cele de mai sus
101. Modelul Digital de Elevatie este un Model numeric al terenului?
a. Da
b. Nu
102. Ce fel de tipuri de date rezulta in urma interpolarii?
a. Raster
b. Vector
c. Raster, vector
103. Gridul este o metoda de analiza spatiala prin care se modeleaza fenomene continue, rezultatul
fiind o imagine de tip:
a. Raster
b. Vector
c. TIN
104. TIN (Triangular Irregular Network) reprezinta o retea de triangulatie de tip:
a. Vector
b. Raster
c. Grid
105. Structura datelor reprezentate in GIS poate fi:
a. Vector
b. Raster
c. Vector, raster, imagine
d. Imagine
106. Sistemele conventionale de referinta spatiala utilizate in Europa:
a. Gauss Kruger, Stereo 70
b. WGS 84, Gauss Kruger
c. WGS 84, EUREF
d. EUREF, Stereo 70
107. Sistemul Terestru de Referinta este sinonim cu Datumul?
a. Da
b. Nu

108. Pentru Romania, datumul utilizat de proiectiile Gaus Kruger si Stereo 70 este:
a. WGS 1984
b. Dealul Piscului 1970
c. Pulkovo 1942
109. Sistemele de pozitionare globala (GPS) utilizeaza semnale provenite de la:
a. Sateliti
b. Antene de telefonie mobila
c. Emitatoare radar
110. Sistemele de pozitionare globala (GPS) sunt folosite pentru:
a. Stabilirea pozititei si directiei de deplasare
b. Identificarea traseului parcurs
c. Determinarea vitezei de deplasare
d. a, b, c
111. Linia este definita ca fiind determinata de:
a. un segment de dreapta cu coordonatele punctelor extreme cunoscute
b. coordonatele absolute ale plasarii sale in plan/spatiu
c. coordonatele centrului si raza
112. Cand are loc aparitia conceptului de GIS?
a. Inainte de 1930
b. 1950 – 2000
c. 2000
113. Care dintre urmatoarele discipline nu contribuie la fundamentarea GIS?
a. Geografie, cartografie, teledetectie, fotogrammetrie
b. Zoologie, chimie, desen
c. Matematica, topografie, informatica aplicata
114. Dintre componentele hardware ale unui GIS nu fac parte:
a. Statie grafica sau PC
b. Digitizor
c. Scaner
d. Webcam
e. Softuri dedicate GIS
115. Softuri dedicate GIS
a. Soft special dezvoltat pentru dezvoltarea unui GIS
b. Procesor si coprocesor matematic
c. Soft pentru proiectarea asistata de calculator
d. Soft cu scop general de gestiune a bazelor de date
116. Dintre componentele software ale unui GIS nu fac parte:
a. Soft special dezvoltat pentru dezvoltarea unui GIS
b. Sistem de operare
c. Soft pentru proiectarea asistata de calculator
d. Soft cu scop general de gestiune a bazelor de date
117. Care dintre proiectiile cartografice urmatoare, este utilizata in Romania:
a. Lambert

. Krasovsky 1940
c. STEREO 1970
118. Functiile care nu sunt imperativ necesare unui SIG sunt:
a. Introducere (input), Prelucrare, Gestiune
b. Interogare si Analiza, Vizualizare
c. Prelucrare grafica
119. O retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune este specifica modelului:
a. Raster
b. TIN
120. O retea de celule distribuite regulat intr-o anumita succesiune nu este specifica modelului:
a. Raster
b. TIN
121. Geometria unui punct in plan este data de:
a. doua coordonate dimensionale (x, y)
b. un sir de minim trei coordonate dimensionale
122. Geometria unui punct in spatiu este data de:
a. trei coordonate dimensionale (x, y, z)
b. un sir de minim trei coordonate dimensionale
123. Trei coordonate dimensionale (x, y, z) descriu topologia:
a. Unei linii
b. Unui punct
124. Trei coordonate dimensionale (x, y, z) descriu topologia:
a. Unui poligon
b. Unui punct
125. Topologia unei linii, a unui string sau a unui areal este data:
a. de o serie de coordonate ale unor puncte
b. o unica pereche de coordonate
126. O serie de coordonate ale unor puncte descriu topologia:
a. Unui punct
b. Unei linii
127. Topologia, este definita de:
a. Relatii de vecinatate geometrica si conectivitate
b. Relatii de analiza cantitativa
c. Relatii de analiza calitativa
128. Bazele de date aferente vectorilor au structura similara cu cele aferente gridurilor?
a. da
b. nu
129. Bazele de date aferente Tin-urilor au structura similara cu cele aferente gridurilor?
a. nu
b. da
130. Bazele de date aferente vectorilor au structura similara cu cele aferente Tin-urilor?
a. da
b. nu

131. Topologia defineste explicit relatiile spatiale printr-o:
a. Procedura grafica
b. Procedura matematica
132. In mediul GIS matematica conexiunii defineste:
a. Eroarea
b. Topologia
c. Reprezentarea grafica
133. Bazele de date aferente vectorilor pot fi:
a. relationate
b. unite
c. relationate si unite
134. Bazele de date aferente gridurilor pot fi:
a. relationate
b. unite
c. relationate si unite
135. Bazele de date aferente TIN pot fi:
a. relationate
b. unite
c. relationate si unite
136. Vectorii pot fi purtatori de informatie tridimensionala?
a. da
b. nu
137. Gridurile pot fi purtatoare de informatie tridimensionala?
a. da
b. nu
138. Pentru generarea stratelor de informatie de tip linie, punct si poligon se foloseste programul:
a. Arc Map
b. Arc Scene
c. Arc Catalog
d. Arc Reader
139. Pentru unirea automata a doua vecinatati in lungul unei linii sau in punctul de intersectare a
doua linii se foloseste setarea:
a. Fuzzy tolerance
b. Snapping
c. Union
140. Lipirea automata a doua poligoane alaturate sau intersectarea a doua linii se face dupa:
a. Vertex, Edge, End
b. Fuzzy tolerance, Snapping, Union
c. Nu se lipesc sau intersecteaza automat
TESTELE DE EVALUARE CONSTAU DIN 25 DE ÎNTREBĂRI, PENTRU O DURATĂ DE 30 DE MINUTE.