Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

artistică deosebit de mare. Adevărată capodoperă a vechii sculpturi româneşti, este
catapeteasma, executată în lemn de tei, având o bogată ornamentaţie de împletituri florale
pline de fineţe şi strălucire.
B. Mănăstirea Tismana – Comuna Tismana
Este cel mai vechi lăcaş monahal din Oltenia, ctitorirea Mănăstirii Tismana, poartă hramul
"Adormirea Maicii Domnului" fiind atribuită domnitorului Radu I (1377-1383) şi călugărului
Nicodim, acelaşi care a construit, în vremea lui Vladislav Vlaicu, Mănăstirea Vodiţa,
introducând în nordul Dunării planul de tip triconc (aşa numitul triconc sârbesc, rapid adoptat
în ţările române).
Actuala biserică a Mănăstirii Tismana este rodul refacerii din temelii a mănăstirii, poruncită
de Radu cel Mare, la începutul secolului al XVI-lea şi finalizată probabil, de Neagoe Basarab
şi urmaşii acestuia. Prin aspectul ei, aminteşte de biserica Mănăstirii Argeşului (1517) şi de
bisericile din Serbia secolului al XV-lea.
Se remarcă în mod deosebit naosul, încununat cu o turlă octogonală şi pronaosul, pe care
este amplasată o turlă asemănătoare, care îşi păstrează cele opt laturi şi în interior.
Imagini Mănăstirea Tismana 51
Pictura interioară a fost realizată în jurul anului 1564 de meşterul Dobromir de la Târgovişte,
dar cea originală se mai păstrează astăzi doar în pronaos. În naos pictura este executată în
1732 de o echipă de zugravi, conduşi de Ranite Grigorie, iar în 1766, zugravul Dumitru
Diaconu a pictat din nou pronaosul. Mănăstirea Tismana păstrează obiecte de cult de mare
valoare, printre care şi un orar şi o bederniţă din secolul XIV, cele mai vechi piese de
broderie din SE Europei. Mănăstirea Tismana a fost afectată de campania militară a
principelui Gabriel Bathorz (din 1610-1611) motiv pentru care a fost ulterior restaurată de
domnitorul Matei Basarab. Apoi a fost din nou atacată, în timpul războiului austro-otoman din
1716-1718.
51 Sursa imaginii: arhivele personale ale autorilor studiului.
62