DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

More documents

Recommendations

Info

102 ECONOMIA SERVILX sclavi va avea nevoie de-un capital mult mai mare decat acela care intrebuinceaza munca libera». Deaceea atata vreme cat dainueste capitalismul roman, dainueste sclavia. Imediat, Ins, cc numerarul se scurge si Roma antica e redusa la economic naturala, sclavia dispare dela sine, i e caracteristic — cum observa Ciccotti— ea gsclavia n'a fost oborita de nici o lege». Acum munca esclavagista trebuia inlocuita cu o alta munca, potrivita noilor imprejurari economice, adica cu o munca remunerata hi natura. Felul acesta de munch' a fost cea a iobagului, ea nu cerea nici un fel de capital: qServagiu1,— scrie Ciccotti (p. 435)— spre deosebire de munca libera, care cere un capital mai mic, dar care totus cere un capital, servagiul nu cere nici un capital. Faptul acesta explica in chip larg de cc si cum servagiul se constitue mai intaiu de toate pe latifundiile cele mai intinse». In paragrafele cari au precedat, noi am aratat pe larg cum scurgerea aurului Romei a transformat incetul cu incetul dintre proprietari i arendasi i dintre latifundiar i -taranul mic-proprietar. Cu cat numerarul devenia mai rar, cu atat starea aceasta de lucruri s'a extins mai mult. Caile pe can s'a propagat colonatul au Lost doua: 1. Prin aducerea barbarilor, in majoritate germani, carora a trebuit sã li se faca o situacie analoaga Cu aceea, pe care o aveau acasa la ei adica aceea de laett, identica cu a colonului. Cum dela Marcu- Aureliu nu s'a mai facut rasboiu fara a nu se aduce sute de mui de barbari, inIelege oricine extinderea pe care a luat-o in imperiu acest fel de cultura 2. Calea cealalta, pe care s'a la/it colonatul, a lost precariul. Precarium nu era un contract juridic, era posesia de fapt a unui so!, stapanit in virtutea unei rugaciuni, preces, §i concedat de proprietar. In timpurile Romei republicane, familiile patriciene si senatoriale, stapaneau In virtutea acestui precariu, mai tot agerul public. Precaristul datora Statului o dijma de una din zece. ((Patricienii acestia, can de -cineau pamanturile Statului, concedau ei, la randul lor, parci din aceste pamanturi la oameni, can le de- Iineau in aceleasi condiiiuni (F. de Coulanges— Les origines du systeme Modal, p. 90»). Nu o singura data s'a intamplat cä acesti precaristi ai agerului public, ararlinAncl elaselor de sus, sä acapareze pamanturile Statului
ECONOMIA sEavn.A. 103 sa devina ei proprietari, cum vom vedea ca aceasta se intampla peste veacuri Cu mansa coloniala. Child clima economica se inhspreste in Italia si cand agricultura midi nu mai renteaza din pricina concurencei cerealelor straine, micul proprietar , Indatorat 'Ana peste cap, cedeaza proprietarului mare lotul s'au de pamant, ramanand ca el sä continue sä-1 lucreze ea precarist, pla tind proprietarului o dijma n natura.
Page 1 and 2:
BIBLIOTECA ECONOMICA CONCEPTIA ECON
Page 3 and 4:
PREFATA LA EDIT IA I-a Ideia de cap
Page 5 and 6:
a organizatiei economice, s'a resim
Page 7 and 8:
CAPITOLUL I FUNCTIA DREPTULUI Savig
Page 9 and 10:
FUNCTIA DREPTULUI 13 aruncata in og
Page 11 and 12:
FUNCTIA DREPTULUI 15 Dar daca terme
Page 13 and 14:
FUNCTIA DREPTULUI 17 In Egipt preqi
Page 15 and 16:
FUNCTIA DREPTULUI 19 rob al ideei d
Page 17 and 18:
FUNEVA DREPTULUI 21 contra propriet
Page 19 and 20:
PUNCTIA DREPTULUI 23 drepturi si de
Page 21 and 22:
FUNCTIA DREPTULUI 25 raporturi de c
Page 23 and 24:
ECONOMIA ESCLAVA GIST% 27 ocupabile
Page 25 and 26:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 29 observe in
Page 27 and 28:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 31 organizat
Page 29 and 30:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 33 Wand anume
Page 31 and 32:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA. Daca pentru
Page 33 and 34:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 37 Lea posibi
Page 35 and 36:
ECONOMIA ESCEAVAGISTA 39 Modul de i
Page 37 and 38:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 41 atunci, ca
Page 39 and 40:
ECONOMIA ESCLAVA GISTA 43 hoc inter
Page 41 and 42:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 45 Cicerone n
Page 43 and 44:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA 47 sclaviei a
Page 45 and 46:
ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 49 Gustav Sc
Page 47 and 48: ECONOMIA ESCLAVA GisTA 51 Trebuinca
Page 49 and 50: ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 53 masculini
Page 51 and 52: ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 55 era &á t
Page 53 and 54: ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 57 dupa cum
Page 55 and 56: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 59 lucru, ind
Page 57 and 58: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 61 asupra dre
Page 59 and 60: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 63 Ciccotti e
Page 61 and 62: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 65 mai crud&
Page 63 and 64: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 67 a ramas de
Page 65 and 66: ECONOMIA ESCLAVAGISTA 69 provinciei
Page 67 and 68: EcoNontu sEtiviLit 71 antichita Cll
Page 69 and 70: ECONOMIA SERVILA 73 desvoltat gustu
Page 71 and 72: EcoNoisuA sEnvu,A. 75 Roma, toate o
Page 73 and 74: ECONOMIA SERVILX 77 In aur, infine
Page 75 and 76: ECONOMIA SERVILA 7 9- vesminte, i p
Page 77 and 78: ECONOMIA SERVILA 81 invinsi, el sa
Page 79 and 80: ECONOMIA SERVILA 83 Asezarea social
Page 81 and 82: ECONOMIA SERvI1A 85 de idei in favo
Page 83 and 84: ECONOMIA SERVILA 87 epoci intregi;
Page 85 and 86: ECONOMIA SERVIIA 89* cuvantului Eva
Page 87 and 88: ECONOMIA SEE -VILA 91 gloate armate
Page 89 and 90: ECONOMIA SERVILA 93 pe Isus, i nici
Page 91 and 92: _ECONOMIA SERVILA 44-45; IV, 34))).
Page 93 and 94: ECONOMIA SERVILA 97 era crestinismu
Page 95 and 96: ECONOMIA SERviLA 99 departe, aeela
Page 97: ECONOMIA SERVILA 101 obligatia colo
Page 101 and 102: ECONOMIA S E NIT icX 105 chipui ca
Page 103 and 104: ECONOMIA SENVILA 107 acelora, can s
Page 105 and 106: ECONOMIA SERVILA. 109 Dreptul acest
Page 107 and 108: ECONOMIA SERVILA $i sä nu se cread
Page 109 and 110: ECONOMIA SERVILA 113 intocmai ca mu
Page 111 and 112: ECONOMIA SERVIIA arata Karl Bficher
Page 113 and 114: ECONOMIA SERVILA 117 singura chesti
Page 115 and 116: ECONOMIA SE RVILA. 119 s'a acordat.
Page 117 and 118: ECONOMIA SERVILX 121 Or, puterea bi
Page 119 and 120: ECONOMIA SEE VILA 123 Chris tos, Te
Page 121 and 122: ECONOMIA SERVILA 125 trai era singu
Page 123 and 124: ECONOMIA SALARIATULUI 127 cea crest
Page 125 and 126: ECONOMIA SALARIATULUI 129 in monete
Page 127 and 128: ECONOMIA SALARIATULUI 131 Pentru de
Page 129 and 130: 133 — oirnecliu. Uncle erau acest
Page 131 and 132: ECONOMIA SALA RIA.TUL131 Anal Galb
Page 133 and 134: ECONOMIA SALARIATULUI 137 sa simta
Page 135 and 136: ECONOMIA SALARIA.TULUI 139 in massa
Page 137 and 138: ECONOMIA SALARIATTJLUI 141 de banca
Page 139 and 140: ECONQMIA SALARIATULUI 143: papii de
Page 141 and 142: ECONOMIA SALARIATULUI 145 Or, atat
Page 143 and 144: EC ONOMIA SALARIATULUI 147 Vom vede
Page 145 and 146: ECONOMIA SALARIATULUI 149 Taranii,
Page 147 and 148: ECONOMIA SALARIATULUI 151 exercitii
Page 149 and 150:
ECONOMIA SALARIATULUI 153 n'ar fi r
Page 151 and 152:
ECONOMIA SALARIATULUI 155 Regii, in
Page 153 and 154:
ECONOMIA SALARIATULUI 157 de loc
Page 155 and 156:
ECONOMIA EALARIATULUI 15g Papalitat
Page 157 and 158:
EC,ONOMIA SALARIATULUI 161 departe
Page 159 and 160:
ECONOMIA SALARIATELIII 163 Se recun
Page 161 and 162:
ECONOMIA SALARIATULUI 165 viata miz
Page 163 and 164:
ECONOMIA SALARIATULUI 167 In Frano.
Page 165 and 166:
EcoNomtA SALARIATuLui 169 pamanturi
Page 167 and 168:
ECONOMIA SALARIATULUI 171 paupres p
Page 169 and 170:
ECONOMIA SALARIATULUI 173 In Anglia
Page 171 and 172:
ECONOMIA SALARIATULI5 175 maltratea
Page 173 and 174:
ECONOMIA SALARIATULUI 177 Adam Smit
Page 175 and 176:
ECONOMIA SALARIATULUI 179 Frantei,
Page 177 and 178:
EC ON OMIA SALARIATULIJI 181 steri/
Page 179 and 180:
ECONOMIA SALARIATULUI 183 Statul fe
Page 181 and 182:
ECONOMIA SALARIATULUI 185 scop, ati
Page 183 and 184:
ECONOMIA SALARIATIJIATI 187 Un sing
Page 185 and 186:
ECONOMIA SALARIATULUI 189 la mainem
Page 187 and 188:
ECONOMIA SALARIATULUI 191 Ba, ceva
Page 189 and 190:
ECONOMIA SALARIATULCI 193 mania, et
Page 191 and 192:
ECONOMIA SALARIATT_ILIJI 295 in nat
Page 193 and 194:
ECONOMIA SALARIATULIJI 197 libertat
Page 195 and 196:
ECONOMIA. SA.LARIA.TULCI 199 Franta
Page 197 and 198:
ECONOMIA SALARIATT_TLEI 20r atat el
Page 199 and 200:
ECONOMIA SALARIATULCI 203 Egoismul
Page 201 and 202:
ECONOMIA SALARIATULUI 205 marirea p
Page 203 and 204:
ECONONITA SALARIATULtil 207 a parna
Page 205 and 206:
ECONOMIA SALABIATULUI 209 Revolutia
Page 207 and 208:
ECONOMIA SALARIATULUI 211 este evan
Page 209 and 210:
ECONOMIA SALARIATULEI 213 sh invede
Page 211 and 212:
ECONOMIA SALARIATULUI 215 celibatar
show all

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?