DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

102
ECONOMIA SERVILX
sclavi va avea nevoie de-un capital mult mai mare decat acela
care intrebuinceaza munca libera».
Deaceea atata vreme cat dainueste capitalismul roman, dainueste
sclavia. Imediat, Ins, cc numerarul se scurge si Roma antica
e redusa la economic naturala, sclavia dispare dela sine, i e caracteristic
— cum observa Ciccotti— ea gsclavia n'a fost oborita de
nici o lege». Acum munca esclavagista trebuia inlocuita cu o alta
munca, potrivita noilor imprejurari economice, adica cu o munca
remunerata hi natura. Felul acesta de munch' a fost cea a iobagului,
ea nu cerea nici un fel de capital: qServagiu1,— scrie Ciccotti (p. 435)—
spre deosebire de munca libera, care cere un capital mai mic, dar
care totus cere un capital, servagiul nu cere nici un capital. Faptul
acesta explica in chip larg de cc si cum servagiul se constitue mai
intaiu de toate pe latifundiile cele mai intinse».
In paragrafele cari au precedat, noi am aratat pe larg cum scurgerea
aurului Romei a transformat incetul cu incetul dintre
proprietari i arendasi i dintre latifundiar i -taranul mic-proprietar.
Cu cat numerarul devenia mai rar, cu atat starea aceasta de lucruri
s'a extins mai mult.
Caile pe can s'a propagat colonatul au Lost doua:
1. Prin aducerea barbarilor, in majoritate germani, carora a trebuit
sã li se faca o situacie analoaga Cu aceea, pe care o aveau acasa
la ei adica aceea de laett, identica cu a colonului. Cum dela Marcu-
Aureliu nu s'a mai facut rasboiu fara a nu se aduce sute de mui
de barbari, inIelege oricine extinderea pe care a luat-o in imperiu
acest fel de cultura
2. Calea cealalta, pe care s'a la/it colonatul, a lost precariul.
Precarium nu era un contract juridic, era posesia de fapt a unui
so!, stapanit in virtutea unei rugaciuni, preces, §i concedat de proprietar.
In timpurile Romei republicane, familiile patriciene si senatoriale,
stapaneau In virtutea acestui precariu, mai tot agerul
public. Precaristul datora Statului o dijma de una din zece. ((Patricienii
acestia, can de -cineau pamanturile Statului, concedau
ei, la randul lor, parci din aceste pamanturi la oameni, can le de-
Iineau in aceleasi condiiiuni (F. de Coulanges— Les origines du
systeme Modal, p. 90»).
Nu o singura data s'a intamplat cä acesti precaristi ai agerului
public, ararlinAncl elaselor de sus, sä acapareze pamanturile Statului