DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 101
obligatia colonului de a-1 lucra, erau ereditare. In schimbul
pamantului, colonul datora lui possessor o cota din recolta, de obiceiu
una din zece, agraticum, pars agraria, tributum §i un anumit numar
de zile lucratoare pe an.
Dupa legea bavareza, colonul bisericii datoreaza mai intaiu clijma,
adica daca recolteaza treizeci de banite, dä trei, precum si a zecea
parte din mierea stupilor sal. In afara de aceasta, el trebuie sã are,
sa samene i sa secere din pamantul proprietaresc, dominicum, o
gereabie de patruzeci de picioare largime pe patru sute lungime.
Mai trebuie sä planteze vii, sa le sape, sa le tale i sa culeaga rodul.
Mai trebuie, infine, sa faca carele necesare, sa furnizeze la nevoie
un cal si sä ajute la repararea ecaretelor i grajdurilor stapanului
(F. de Coulanges — L'Alleu, pp. 407-408). Aici se opreau toate
obligatiunile colonului, care pentru restul actiunilor si averii lui
ramanea om absolut liber.
Dupa cum se vede, dar, colonatul este primul i cel mai raspandit
contract de munca, bizuit pe schimbul tn natura: posesorul da
parnant, jar eolonul da munca i dijma. Deaceea colonatul apare
la Roma exact in vremurile de scurgere economica, cand moneta
nu mai exista. Disparitia monetei a avut o inraurire hotaritoare
asupra caderii lumn antice. In adevar, economia esclavagista cere
un sistem capitalist desvoltat. Caderea sistemului capitalist a adus
servagiul, #pricina pricinilor servagiului— scrie Ciccotti (Op. cit.,
p. 453) — care se rezolva in atatea cauze secundare si se manifesta
In atatea feluri particulare si locale, este saracirea lumii romane,
pe care am subliniat-o in cele ce au precedat. Un capital considerabilcum
observa un autor deatatea on citat— e conditia indispensabila
pentru prosperitatea intreprinderilor in çàrile cu economie
de sclavi. Un capitalist, care intrebuinteaza munca libera, are nevoie,
pentru puterile de munca pe can le intrebuinteaza, de-o sum`a
necesara sa acopere valoarea muncii lor in intervalul care merge
dela inceputul muncii pana la vanzarea produselor capatate. Dimpotriva
Ins, capitalistul, care intrebuinteaza munca sclavilor, n'are
nevoie numai de aceasta sum a care reprezinta hrana, 1141 ..60-
mintea i locuinta robilor, in timpul acestei treceri de timp. El
mai are nevoie pe deasupra de-o suma indestulatoare pentru cumpararea
acestor forte de munca. Pentru a duce la bun sfarsit o
Intreprindere, e dar lucru evident ca acela care intrebuinteaz5