DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

100
ECoNomiA SERVIIA
antice, sclavia s'a merqinut ca ceva fatal. Imprejurarea ca ea s'a
mencinut, cu consimIimantul crqtinismului, atatea veacuri dupa
ce el o osandise Cu atata impetuoasa vehemenca, constitue Inca
o dovada ca factorul economic are o putere, care primeaza inaintea
oricarui curent, pornit din celelalte resorturi ale vie%ii. Partea interesanta
e ca religia crestina nu numai ca consimte la dainuirea
robiei, dar mita s'o §i legitimeze CU textele sfinte; intocmai ca
ci in veacul XIX, cand s'a pus in discuiie sclavia coloniala. Foarte
elocvent, in aceasta privinca, este un document medieval, Miroir
de justice, un cutumiar anglo-normand, din veacul XIII. lath ce
gasim in acest document: cEt si comme autres creatures asservies
sont gardables, aussi sont serfs a regard de leur possession, et de ce
sont dits gens serfs par divine toy, et par droit d'hommes accepte,
et par droit canon confirm6.
4.1)e Sem et de Japhet sont issus les gentils chretiens, et de ceux
de Cham les serfs que les chretiens peuvent dormer et vendre comme
leur autre chattel 1))).
Ian cum legitima biserica cre§tina sclavia, sub presiunea nevoilor
economice, dupa ce sub imboldul acelorasi nevoi, o osandise la inceputurile
ei. Inca odata, Ins, sclavia forma in Evul-Mediu excepia
— regula o facea servagiul, colonatul.
Originea colonatului se pierde in negura veacurilor. Ea constitpe
§i azi o problema, Inca nedeslegata de istorie. Nu incape indoiala
ca institucia aceasta a existat Inca pe vremea imparaiilor (vezi
Lacombe — Op. cit., pp. 188-189 §i F. de Coulanges L'inv.
germ., p. 94), nicairi, insa, legea nu face menciune de ea. Intaiul
text juridic, care face vorbire despre colonat, apartine primei jumata
-ci a veacului IV (Lacombe, p. 190). riovada ca inainte de
aceasta epoca colonatul Inca nu se generalizase n gradul in care
el s'a intins in urma caderii economiei monetare. Cum insa noi
n'avem sä ne ocupam aici de originea a§ezamintelor sociale, ne
muliumim sa aratam cä iobagul, colonul era lipit pamantului pe care-1
luera, cà patronul lui nu-1 putea deslipi de pamant, nu-1 putea
vinde sau darn' fara pamant, precum nu-1 putea nici izgoni din
lotul pe care-1 lucra. Indatorirea patronului de-a da pamant precum
1) Citat dupa Ed. Laboulaye. — Recherches sur la condition civile et politique
des femmes, Paris, 1843, A. Durand, p. 313.