DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 97
era crestinismul, era insas viala pe care a fost nevoit s'o duca
Isus in mijlocul aparatorilor sai, a fost yiaIa quasi de cazarma,
dusa de Christ, si care n'a cunoscut nici luxul Romei, nici afecIiunile
de familie si nici desfatarile bogaIiei— cum nu le-a cun.oscut
intreg Evul-Mediu.
Astfel se explica de ce crestinismul s'a putut ridica triumfator
pe ruinele Romei antice.
§. 5. — Proprietatea medievala
Acurn, dupa ce am studiat curentele de idei, can s'au ridicat pe
baza economice anormale a Romei, sa ne intoarcem din
nou privirea asupra ei i sa urmarim procesul de premenire, care
ne-a dat in locul lumei antice, lumea medievala.
Am aratat mai sus cà odata cu imparTirea imperiului roman
intre cei doi fii ai lui Teodosiu, Egiptul cade in lotul rasaritean,
jar cerealele pe care el le revarsb. asupra Romei sunt acum indreptate
la Constantinopole, i c lipsa aceasta subita de grane, a necesitat
aducerea in si mai mare numar, a barbarilor in imperiu,
can lucreze pamanturile Italiei si ale provinciilor. Sa vedem
acum can au fost rezultatele acestui aflux de braTe. Seeck, unul
din cei mai buni cunoscatori ai acestor vremuri, scrie in aceasta
#Cel dintaiu simptom al spiritului celui non, este reinceperea
unei immulIiri sanatoase a populaIiei. Inainte am gash
In scriitorii contimporani numai plansete.
oSe plangeau impotriva lipsei de copii, de pustiirea oraselor
a ogoarelor; la inceputul secolului al treilea, cu vreo patruzeci de
ani dupa imigrarea barbarilor, rasuna, pentru intaia oara, in timpul
imparaplor, un glas cu totul opus: 4Globu1— scrie Tertulliandevine
in fiecare zi mai cultivat. Totul e schimbat, totul e cercetat,
totul e activ; pustietaIi cu rau renume inainte, s'au schimbat in
campuri roclitoare; padurile au fost infrante de lanuri; fiarele au
fost alungate de cardurile de vite ' pustiurile nisipoase sunt semanate
; stancile arate; mlastinile au fost secate i sunt acum atatea
orase, ate nu erau inainte colibe. Insulele nu mai sunt pustii si
prapastiile nu mai sunt inspaimantatoare; pretutindeni case, pretutindeni
popor, pretutindeni un oras, pretutindeni viaia. Mai
hotaritor vorbeste muliimea oamenilor. Ingreuiam pamantul; abia.