DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

96 ECONOMIA SERVITA
Din clipa ce el ia proporiii, persectqiile impotriva lui incep. Ele
culmineaza cu cea a imparatului Traian, care, in celebra sa serisoare
catre Pliniu eel tan'ar, proconsulul Bitiniei 1), dä ordin ca
noua religie sä fie persecutata nu pentru presupusele crime ce se
puneau pe socoteala primilor crestini, ci ca religie nerecunoscuta de
senat. Persecu/ia aceasta a avut atata rasunet n lumea crestina,
hick Kalthoff crede ea legenda rastignirii sub Pon/iu Pilat ar fi
falsa si c6 ea n'ar fi deck un simbol, reprezentand rastig,fnirea insas
a bisericii crestine, sub Traian. Pilat n'ar fi in realitate deck Pliniu
eel tanar, proiectat pentru trebuir4a cauzei, in chip apoealiptic,
ca proconsul al Palestinei (p. 54).
Crestinismul, care se pusese la inceput numai In rebeliune faca
de farisei si de clasa conduckoare a Palestinei, se afla acum in conflict
cu Statul roman, adica cu oficialitatea intregului univers.
Activitatea comunitnlilor crestine a luat o infa/isare pur revolu-
/ionara, jar propaganda evanghelica a atins o inalta func/ionare.
Kalthoff explicA diversitatea celor patru Evanghelii si nepotrivirile
-dintre ele, prin aceea c, ele ar fi fost faurite in diversele faze ale
,conflictului Cu Statul roman. #Precum in luptele sociale de azi,
programele partidelor se modifica dupa intensitatea i caracterul
rniscarii, tot astfel se modifica n vechea miscare cuvintele lui Christ,
icoanele i povestirile, can serveau scopurile i tema ei (p. 76).
Intr'un cuvant, cand declinul societalii romane ajunsese la treapta
-cea mai de jos ; cand economia monetara romand disparuse cu
desavarsire, invnikurile lui Christ — bizuite tocmai pe negarea
propriet4ii, a familiei si a bog -a -Pei, negare necesitata, dupa cum am
vazut, de nevoia de a avea gloate in jurul sat' — au capatat un
caracter de desavarsita actualitate si au corespuns intocmai starii
sociale a Romei, in care proprietate, familie, viaVa sociala, se destramau.
Fie a starea aceasta s'a apropiat ea de Evanghelii, printr'o
decAdere lenta a sociera/ii romane ; fie, cum pretinde Kalthoff, cä
Evangheliile au incercat schimbari succesive de adaptare la via/a
reala si in necontenita decadere a Romei; adev6rul e insa ca
singurul sistem de gandire, care a sintetizat si care a lost in stare
sa sanc/ioneze, in acele vremuri, economia naturalA nAscanda,
1) Vezi in aceasta privinta Pressense. — Op. cit., II, p. 442 si Havet. — Op.
IV, p. 422.