DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

EcoNOmiii SERVILA
adus lui un dinar. Si au zis lor: al cui este chipul acesta i scriptura
cea de pe el ? Zis-au lui: ale Cesarului. Atunci au zis lor: da/i dar
inapoi pe cele ce sunt ale Cesarului, Cesaridui, i pe cele ce stint
ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu (Mateiu, XXII, 15-21)*.
A doua perioada a crestinismului, secolul zis apostolic, e tot atat
de pucin revoltrtionar. Apostolii lui Christos se adreseaza lumii
intregi, i paganilor, i grecilor, i barbarilor (Born. I, 5, 14, 15;
III, 28). Dar ei se arata tot atat de respectuosi si de tematori fata
de ordinea stabilita in Stat, ca i inva -catorul lor. Apostolul Pavel,
epistolia lui catre romani, are un capitol intreg — al treisprezecelea
— in care recomanda ca dot sufletul sa se sttpuie stapanirilor
,celor mai inalte. Ca nu este stapanire far numai dela Dumnezeu,
stapanirile can sunt, dela Dumnezeu sunt randuite. Pentru aceia
eel ce se impotriveste stapanirii, randuirilor lui Dunmezeu se
impotrivester.
Exact de aceeas pare-re e i apostolul Petre, in epistolile lui catre
crestini (I, Petru, II, 13, 14). lath dar ea si in aceasta epoca, crestinismul
e departe de-a o rupe cu imperiul roman, si de-a propavadui
rebeliunea fa ta de autorita/i. Paul Janet observa cu multa dreptate
ca se comite o mare greseala atribuindu-se lui Isus o revolucie
sociala: 4Nimic nu e mai potrivnic bunului simt decat ca Isus
Christos sá fie transformat intr'un fel de reformator-filantrop
socialist. Isus n'a voit niciodata decat o singura reforma: imblauzirea
sufletelor 1 )».
Asa este.
Deck nu e destul ca Isus sa nu fi voit o reforma social mare ;
ea s'a facut poate contra voinIii lui i sigur, fara tiina lui, dar
care a pornit totus din invatatura lui.
Cum s'a putut aceasta, vom vedea imediat.
Succesul lui Isus depindea, fara /ndoiala, de numarul
lui. Dar rolul acestor prozeli0 nu era numai sA-1 asculte
sä-i primeasca inva -catura, ci mai cu seama ca sa-1 apere impotriva
fariseilor i carturarilor, fa ta de care el s'a pus in stare de rebeliune
faIisa i can, am vazut, umblau sä-1 piarda. Mai toIi christosii,
cari aparusera in Palestina inaintea lui, au cutreierat-o, luso -00 de
1) Paul Janet-7 Histo ire de la science politique dans ses rap ports avec la motale,
2 vol. Paris, 1887, Alcan, I, p. 287.