DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

88
ECONOMIA SERVILA
Ion Botezatorul, auzind in inchisoare de faptele lui Isus, trirnite
la el ucenicii si ca sa-1 intrebe dac'a el e acela care trebuie st vinh
pe care I-a prevestit norodului (Luca, III, 16-17), sau daca trebuie
asteptat in altul: Iar Joan auzind din inchisoare de lucrurile
lui Isus trimiOnd pe doi din ucenicii si i-au zis lui: au iesti
cela ce vine, sau pe altul st asteptam? (Mateiu, XI, 2, 3) ■■ .
Isus le da in ra'spuns indirect dar afirmativ (Mateiu, XI, 4, 5), si
dandu-si seama in ce vremuri traeste, ii previne apostolii ca se vor
ivi mul -p christosi, carora, Ins, sa, nu le dea crezare, caci adevaratul
Mesia e numai el: «Si raspunzand Isus au zis lor: cautaIi sa nu
va' amageasca cineva pe voi; ca vor veni intru numele meu,
zicand : eu sunt Christos, i pe mulP vor insela (Mateiu, XXIV, 4, 5) ;
a se vor scula christosi mincinosi i prooroci mincinosi i vor da
semne man i minuni, cat st amageasca de va Ii cu putinIa i pe
cei a1ei. Iata, mai inainte am spus vou'a (Mateiu, XXIV, 24, 25).
Ca prevederile acestea ale Evangheliei erau interneiate, o dovedese
nenumarate fapte. Seeck arata ca in vremurile acele frenezia mesianica
cuprinsese Roma si intregul imperiu. 0 sum a de profeli
de oameni zii ai lui Dumnezeu, predicau pretutindeni invaTaturi
noui. Numele unora din ei au patruns pang. la noi, cum e de pilda
cel al lui Philon din Alexandria, al lui Peregrinus din Parion, al lui
Alexandru din Abunoteichos. Interesant, in deosebi, e cazul unui
astfel de profet cu numele de Apollonios din Tyana, caruia Ii s'a
faurit o biografie absolut identia cu cea a lui Isus, atribuindu-i-se
o nastere tot atat de tainica ca i cea a lui Christ, o vreme de ucenicie,
o perioada de predica publica, patimi ca i cele ale lui Isus,
inviere din morli i inalIare la ceruri (Seeck — Op, cit., III,
pp. 180-182).
Aceasta a fost starea de spirit In intregul imperiu roman, cancl
apare inva/atura lui Isus — starea aceasta i-a permis lui Virgiliu
prezica copilul divin din Egloga IV si tot ea explica' reusita str-
1ucit i atat de repede a crestinismului.
Ce a insemnat crestinismul pentru lumea antic si care a fost
inraurirea lui asupra omenirei — asta nu intereseaza subiectul
nostru. Ceiace ne importa aici, este atitudinea primitiva, a crestimsmului
fala de principalele asezaminte sociale precum i felul in
care aceasta, atitudine a servit apoi crestinilor din secolii II, III s
IV ca sä transforme, sub presiunea nevoilor sociale si la adapostul