DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 87
epoci intregi; ea e profund profetica, pentru ca pruncul prezis de
poet s'a nascut, indiferent daca Virgiliu a cantat pe viitorul fiu al
lui August, care nu s'a nascut niciodata sau, cum se pretinde, pe
Asinus Gallus, fiul lui Polion 1).
§ 4. —
Creftinistrtul
Starea aceasta de spirit, aceasta depresiune sufleteasca, nu s'au
resirOt numai la Roma. Ele au fost comune intregului imperiu,
pentru ca intregul imperiu alunecase, fait' intoarcere, in prapastia
deschisA de Roma. Deaceea nu-i mirare ca frica §i nadejdiile cantate
de Virgiliu sã fi fost imparta§ite de intreaga lume.
In deosebi in Palestina, ara clasica a mesianismului, spiritele
erau foarte infierbantate.
Stapauirea apasatoare §i spoliatoare a Romei de§teptase in poporul
lui Israel noui nAdejdi in venirea Mesiei. Un fapt istoric, Ill
aparenVa neinsemnat, a jucat rolul decisiv in aceste clipe tulbure,
In can once miraj i once sugestie erau cu putinra: (De multa
vreme scrie Havet (Op. cit., IV, p. 2) — tot ce era evreu wept&
un Uns de sus (Meschia in limba ebraica ; Christos In cea greceasca)
care avea sá inceap -a, ceiace evreii numeau domnia lui Dumnezeu,
adica domnia lor proprie. Mereu a§teptandu-1, ei au ajuns sã creada
ea §i venise.
4Se §tie ca revolulia prin care idumeianul hod s'a substituit neamului
prec4esc §i regesc al Asmoneilor, a impresionat profund spiritele
in aceasfa
aplicat acestei revoluOuni, ceeace se credea ca se cete§te M
versetul Genesei, ca sceptrul nu trebuie sá iasa din Iuda pan la
venirea lui Mesia: sceptrul ie§ind din Iuda, vremea Unsului deci
sosise. La moartea lui Irod s'au ridicat, din toate Iudeiei, §efi
de bande, can Mara titlul de rege §i posibil §i numele de Uns sau de
Christos*. Ion Botezatorul, aparut in aceste imprejurari, a fost
luat §i el drept Mesia, cum ne Incredin%eazA Evanghelia dupa Luca:
((kr a§teptand norodul §i cugetand toOL intru inimele sale de loan,
ca nu cumva el A. fie Christos (Luca, III, 15)*; jar pe de alta parte,
1) Gaston Boissier. — La -religion romaine d'Auguste aux Antonins, 2 vol.,
Hachette, 1907, Paris, I, p. 257; vezi nota.