DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

86
ECONOMIA SERVILA
acea mare opera, ale carei greuta/i. i contradic/iuni, Varron se
straduia sa le arate ca agronom i ca economist ; el a compus in
poemul salt un imn nemuritor plugului, cu care, ca i cu sabia, romanii
cucerisera Italia*. Virgiliu a resfrant in poezia lui, toate framantarile
contimporanilor shi istov4i i enerva/i de-o situa/ie cu
totul anormala: oAsezat pe hotarul a doua epoce, nimeni n'a suferit
mai mult decat el de sfasierile patriei sale. Aruncat departe de
Mantua lui scumpa, cum e aruncata de furtuna o ramura de pe
trtmchi, suferinca lui personal& a devenit ecoul suferin/ei tuturor.
Deaici acea aspira/ie catre singuratate, in sanul acestei man i naturi,
pe care o iubeste cu sim/imintele unui poet modern (Pressense
—Op. cit., I, p. 639) ■>. Ca, sim/imintele acestea, ale lui Virgiliu,
erau cele ale tuturor contimporanilor sai sbuciurna/i, nu incape
nici o indoiala. Patru veacuri mai tarziu, tendin/a aceasta spre singuratate
va deveni atat de obsteasca in lumea cretin, incat imparatul
Valens se va vedea nevoit, in anul 365, sá dea un edict,
prin care opreste retragerile la manastire, de frica de-a nu mai gasi
de unde recruta demmtarii Statului 1). Dar nu e numai atat, Vir-
e singurul scriitor antic, care a prevazut venirea unui mantuitor,
care va regenera lumea. Desolarea Romei, _careia Ii se scurgea
prin atatea vine tot aurul, incepuse sa faca sa se presimta sfarsitul
care o pandea. Respira/ia ii devenea din ce in ce mai grea,
neputandu-se decide sa moarh, incepuse sá creada intr'un salvator.
In autorul oGeorgicelor*, reprezentantul intelectual al Romei iii
prapastie, a vibrat pentru intaia oar a aceasta nadeide, atat sim/ise
de bine si de profund Virgiliu durerea Romei, care era atunci durerea
intregului univers. In Egloga IV, atat de celebrh si de discutata,
el prezice nasterea unui copil minunat, scoboritor din cer, care
va mantui i va stapani lumea ; dealtfel, tot aceasta psihologie
explica i nastera imperiului.
Virgiliu nu s'a inselat. Cel prezis a venit.
Via/a Ii mita pe toate chile persistent A §i ea 10 nascoce§te organele
proprii a o men/ine i perpetua. Crestinismul a fost un astfel
de organ — Isus a putut sá fie prevazut de Virgiliu, pentru c logica
lucrurilor 11 cereau. Egloga lui a patra, e poezia simptomatich a unei
1) H. von Eicken. — Geschichte and System der M ittelcaterlichen Wet fanschaung,
1 vol., Stuttgart, 1887, Cotta, p. 122.