DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERvI1A 85
de idei in favoarea realizarii ei. Si precum mai tarziu vom g6s1 pe
pArintele Tertullian, descriind cu satisfaqie inflorirea ogorului roman,
sub Juana vAnjoas4 a lucratorului barbar, tot asa la inceput
gasim o pleiaclA intreaga de scriitori, can cer in chip anticipat des-
/elenirea ogorului parhsit. Scriitorii acestia sunt cunosci4i, in istoria
literaturii latine, sub denumirea de agronomi. In fruntea lor
e Varron, yin apoi Collurnelus, Paladius, Tremilius, Hyginius,pentru
a nu cita cleat pe cei mai de searna.
acesti scriitori se ocuph
de agricultura arafa, ba chiar Ii exagereaza Insemnatatea, ce-
rilnd s'a ii se redea vechea ei stralucire.
In pragul revoluIiei franceze and, parnAntul oberat de impozite
si de numeroase servit4 feudale, nu mai putea sà heaneasca populacia
Europei, apare In Frama scoala fisiocra/ilor, care, ca i agronomii
latini, exagereaza importama agriculturii, aratand-o ca singura
ocupaIie omeneasca cu adevarat productivA. Agronomii ro-
mani sunt antichita -pi. Varron, in deosebi, vorbeste des-
pre agricu1tur i despre frumuse -We vietii dela iara, cu acelas
entuziasm, cu care vom regasi vorbind, peste optsprezece veacuri,
pe d-rul Quesnay: Credincios marilor tradiIiuni romane, Varron
detesth orasele si le considera ca scoli ale conrumiei, ale lenei si ale
luxului; el laudA curaIenia austera a vieçii campenesti, care pAstreaza
trupului sanatatea, Para artiliciale de eimnastica 1).
Marii nostri inaintasi aveau foarte multa dreptate— scrie Varron
cu admiratie (//. De re pecuaria) — de a pune pe omul de camp
deasupra ornului de oras».
Varron, insa, nu exalth via -0 dela 1:ara, pentru a face poezie rustic,
ci pentru ca reintoarcerea la munca real a ogorului devenise
o problema de existen0 pentru Roma din acele vremuri. Dealtfel,
nici poezia n'a putut ramane neinraurith de enorma presiune a
vietii economice. Virgiliu canta in #Georgicelen sale frumuse -cile naturii
i propAvadueste reintoarcerea la Iara. Si nu e o simpl intamplare
faptul c Virgiliu a cantat in 4Georgice* natura, ((poetul a
ales — cum observa Ferrero (Op. cit., IV, p. 86) — subiectul care
preocupa spiritele cel mai mult in acele clipe, adica agricultura*.
Virgiliu — zice acelas autor — (4a. gasit accente poetice ca sä cante
1) G. Ferrero. — Grandeur et decadence de Rome, 5 vol., Plon, 1906, Paris,
1V, pag. 81.