DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

S 4
ECONOMIA SERVILA.
unui om: legea naturii se opune la aceasta (Havet— Op. cit., II, p.
283)#. Dar nu e numai att.
In materie de credinIa religioasa, Seneca e monoteist, si el Ii
exprima credincele lui cu o verva, care, sigur, ar lipsi multora din
contirnporanii nostri. Vorbind despre Jupiter, Seneca scrie: «Filozofii
nostri cred ca el este si tatal Liber, si Hercule, si Mercur : tatal
Liber, pentruca e tatal tuturor lucrurilor, adevaratul creator al
semincelor fecunde, can ne reproduc prin voluptate; Hercule,
pentruca puterea lui e neinfranta i pentruca, dupa ce-si face mullcue,
merge sä se odihneasca in sanul flacarilor ; Mercur, pentruca
e principiul raOunii, al armoniei, al ordinei si al stiinIei. In once
parte te vei intoarce, II vei gasi n faIa. ta ; nimic nu-i lipsit de el,
el Ii umple singur intreaga lui opera. Deaceea nu castigi nimic, cea
mai ingrata dintre fiifle, zicand ca nu datorezi nimic lui Dumnezeu
ci naturii; pentruca nu exist a naturaMr Dumnezeu precum nici
Durrinezeu fara. natural; ambele nu sunt decat unul i acelas lucru;
atribuciunele ion sunt identice. Daca tu ai lua ceva dela Seneca si
vei zice c5. datorezi lui Annaeus sau lui Lucius, tu nu vei schimba
decat numele, dar nu si creditorul, caci va fi acelas, fie ca-1 numesti
pe nume, pe pronume sau pe porecla. Tot aa natura, destinul, norocul
sunt toate num ele aceluias Dumnezeu, in deosebitele ipostaze
ale puterii lui (De benef., IV, 8)».
Faptul ca. Seneca si intreaga scoala stoic a anticipea.75. asupra
crestinismului e o dovada mai mult ca noua credirrp era o necesitate
aproape organica. pentru imperiul muribund i ca 0 a corespuns
intocmai noilor imprejurari sociale i economice, can nasteau
pe nesinicite pe ruina economiei esclavagiste.
Crestinismul, cu alte cuvinte, a lost teoria — in vesmant religios
— a economiei naturale.
Inainte ins5 dea intra in aceasta cercetare, sa. ne oprim o clipa
asupra unei alte manifestari intelectuale a acestor timpuri, si care
pan in prezent, n'a fost poate relevata asa cum ar Ii meritat-o.
In paragraful ce precede am aratat ca din pricina concurewi
granelor straine, cultura a decrizut cu totul in Italia, aducand cu
ea ruina micului cultivator. Reinvierea agriculturii devenise o necesitate
sociala de viac4 si de moarte, mai cu seama dupa ce granele
Egiptului au inceput sa. fie trimise la Bizarr; si ea n'a intarziat
gaseasca reprezentanOi ei intelectuali, cari sä creeze curentul