DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 83
Asezarea sociala nedreapta, bizuita pe principiul pradarii intregei
lumi in favoarea unui singur oras si a unei singure clase, desvoltase
gustul luxului si al bunului train, la exces. Imperiul procura publicanilor
romani, in frunte cu conducatorul lor firesc — imparatul —
nu din ce sa traiasca larg, dar le ingaduia sa-si transforme existenIa
intr'un sir neintrerupt de petreceri, in care orgia luase un ca
racter aproape oficial. Felul acesta de trai, dus si la Atena, in epoca
de inalta inflorire a acestei cetali, a dat nastere in ambele State
unui sistem filozofic, cunoscut sub numele de epicurianism. El a
cautat s legitemeze si sã exulte si in teorie felul acesta de via -ca.
Veacuri lungi, el a fost filozofia unica, filozofia oficiala a Romei.
Din clipa, insa, in care decaderea economica incepe, epicurianismul
— cea mai costisitoare filozofie de pus in practica — nu s'a mai
putut meinine. Optimismul dispare, pentru a ceda locul unui
sistem filozofic cu totul opus -- din sdruncinul economic al
Romei a nascut, ca si din cel al Atenei, stoicismul. El e filozoful
aMinerii, a suferinIii, a sar4ciei, a iubirii aproapelui si a unitaIii
principiului dumnezeirei. Stoicismul este anticiparea crestinismului,
credinIa simp1icitaii i a saraciei — a credinIei celei
mai ieftine.
Reprezentantul eel mai stralucit al scoalei stoice, la romani, 16-
sand la o parte pe Epictet si pe Marcu-Aureliu, e far% indoialti Seneca.