DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ECONOMIA SE RVILA<br />
ajutatti de un eveniment istoric, neinsemnat in aparenIk dar care<br />
a ucat un rol decisiv tn istoria acestei pravaliri economice, numitA<br />
azi, in istoria politick ckle,rea irnperiului roman: la 395, Cu moartea<br />
lui Theodosiu, imperiul se divide definitiv. Egiptul cade in lotul imperiului<br />
de Rasarit. GrAnele lui, tn loc sA' fie indreptate spre Roma,<br />
sunt acum trimise la Constantinopole. Piala Romei s'a resinrcit de<br />
aceasta schimbare politica. Pre cerealelor se ridica in toata Italia.<br />
Agricultura Ii reia, <strong>din</strong> aceastA pricinA, vechea ei importarrp si devine<br />
<strong>din</strong> nou o puternica artera de produce. Parnanturile paraginite<br />
sunt <strong>din</strong> nou destelenite. Un sange nou i intinerit curge in vinele<br />
batranului imperiu. Pretutindeni se simte nevoia de forte proaspete.<br />
Barbarii Ii . ofera Cu zecile de mu i braIele i sunt primip Cu bucurie<br />
SA lucreze uitatele campii romane. Iar Impàraçii romani, ca sa atraga<br />
pe cat mai mu1i , fac acestor barbari condiOuni de munca ecepOonale<br />
si le garanteaza un stat civil ca cel al colonilor romani. A§a, de pildA,<br />
Impâraii Claudiu II, Probus, DeocleIian i alii au adus puternice<br />
colonii de goIi §i de germani, carora le confera anume drepturi prin<br />
legi speciale. Paul Lacombe (Op. cit., pp. 286-290) si Fustel de Coulanges<br />
reproduc dispoziIiunile a numeroase legi de acest fel.<br />
Principala dispoziIie <strong>din</strong> legile acestea, care se repeta aproape<br />
tipic, e ca proprietarii cArora erau daruiti acesti barbari, n'au dreptul<br />
sA-i intrebuinIeze la alte munci cleat la cele agricole. Am reprodus<br />
i noi, in capitolul precedent, dupA Fustel de Coulanges,<br />
dispoziliunile de capetenie ale unei astfel de legi.<br />
ImpAratul, sub care imigraIiunile de barbari devin mai numeroase<br />
e Marcu-Aureliu. La 162 ciuma bantuia in Asia, legionarii<br />
romani, cari duceau acolo asboitil contra Pariilor, au adus la reintoarcere,<br />
molima Cu ei i timp de douazeci de ani flagelul a decimat<br />
imperiul si Roma. Otto Seeck ') crede C (4imperiu1 a perdut peste<br />
jurnatate <strong>din</strong> popula .cia lui, jar <strong>din</strong> armatele romane n'ar fi ramas<br />
decat resturi fax% insemnatate».<br />
Germanii crezand CA a sosit momentul sà cucereascA imperiul,<br />
i-au dat un asalt formidabil. Wasboiul a durat unsprezece am si la<br />
el au participat douazeci de neamuri germanice. Imparatul Marcu-<br />
Aureliu a iesit invingator. Dar in loc sa goneasca i sä distruga pe<br />
1) Otto Seeck. — Geschichte des Untergangs der antiken Welt, 5 vol., Berlin,<br />
1897-1913, Fr. Siemenroth, I, p. 398.