DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILX 77
In aur, infine toate pietrele pre%ioase, pe can le gasise in tezaurul
privat al lui Adrian (Brooks Adams — Op. cit., p. 52).
Roma macina totul ; ea a ruinat o lume intreaga, lucrand la propria
ei mina. Ea ajunsese tin opantece enorm, care nu se umple niciodata,
care consuma totul i caruia Ii e totdeauna foame ; care saraceste toate
orasele nelasandu-le nimic, si care totus ramane totdeauna in mizerie,
impins mereu de stimulentul unei foame, vecinic noua (Salvioli —Id.,
p. 283)».
Situa aceasta detestabila a mers mereu agravandu-se cu vremea,
pana ce, in cele din urma, numerarul, din ce in ce mai rar, a disparut
cu desavarsire, iar in locul vechiului sistem de economie monetara,
s'a ridicat economia. naturala.
PlaIile au inceput sa se faca in natura ; impozitele se varsau in
grail, in uleiu si in alte producte alimentare. Salvioli arata ca prefacerea
aceasta a economiei monetare in economie naturala, s'a facut
vizibila mai cu seama in organizarea impozitelor. Ele au inceput sa fie
platite in natura in loc so. fie platite in bani. In natura erau platite
tributurile, in natura se plateau lefurile funqionarilor, ale guvernatorilor,
ale soldacilor, ale demnitarilor Curtii, etc.: oDupa criza
monetara, Statul a trebuit sa se mulIumeasca cu ceeace proprietarii
puteau da, i puPn ate pwcin s'a admis conversiunea in natura a
impozitelor, jar intreaga administratie a Statului s'a transformat
intiun imens magazin. Casa Statului a fost desfiinIata i inlocuita cu
magazine: aera frumentaria, horrea chartaria, olearia, piperatoria, candelaria,
cellae, mausiones, stationes. Buget nu mai exista, ci numai conturile
magazinelor. Toate serviciile publice au fost organizate pe baza
prestaiiunilor in natura si a serviciilor personale (Ibid., pp. 291-292)>>.
Degradarea aceasta economica i reintoarcerea dela un sistem economic
superior la unul inferior, constitue o oprire, o eclipsa in normala
desvoltare a neamului omenesc. Ea caracterizeaza intunecimile
Evului-Mediu pana la ivirea asa-numitelor timpuri moderne, care
n'au in realitate alta insemnare cleat reinvierea antichita 0i, reinviere
afirmata cu toata puterea in domeniul artelor i numita acolo
Renafterea. In realitate insa, Renasterea nu este decat unul din multele
dornenii pe can a reinviat antichitatea, reinviere determinata,
dupa cum vom vedea, de renasterea monetei, a economiei mone tare.
Deocamdata insa s urmarim decaderea acestei din urma economii
la romani: cu toata disparitia monetei, Roma inca respire., caci daca