DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

EcoNoisuA sEnvu,A. 75
Roma, toate obiectele de natura a-I satisface, erau aduse din afara,
din Orient in deosebi, care a absorbit incetul cu incetul si far intoarcere,
tot numerarul Romei, cum vom vedea ca aceasta se intampla,
in pragul timpurilor rnoderne, cu aural spaniol i italian
adus din America si inghiIit de Indii. Salvioli consacra un capitol
intreg si face o lista amanunlita a obiectelor importate de Roma si
al caror cost se ridica anual la 100 milioane de sestege, dupa socotelile
lui Pliniu.
Pentru grabnica ruina a cetaIii, luxul privat mergea alaturi, ba
de multe on chiar intrecea fastul public. E. de Pressense, in lucrarea
lui monumental& : L' ancien monde et le Christianisme, ne cla un tablou
sugestiv al Romei in dospire ; reproducerea lui vä fi indestulatoare
pentru a incheia aceste cateva consideraliuni de pura istorie: (Era
o existen%a mare aceea care se ducea la Roma, dare finele Republicii
si la inceputul imperiului. Casele erau, cum zicea Seneca, toate stralucitoare
de aur ; se vedeau in ele armate de sclavi, imbracaIi in
haine somptuoase ; erau ingramadite in fiece Luxul
edificiilor publice intrecea pe cel al caselor particulare. Imparlita
in patrusprezece sectoare, Roma avea o mul -cime nenumarata de
temple si de apeducte. Statuele se numarau Cu milk, in jurulpie .telor
publice. Forul principal era inchis de doua portice de colonade bogat
impodobite, i templele se grupau in jurul lui; poporul Ii primbla
majestos plictisul sub aceste vaste portice. Bàile cariii erau des tinate,
erau impodobite cu tablouri ; pavate cu marmora de Alexandria,
pline de mozaicuri pre -cioase, ele aruncau apa de baie prin robinete
de argint. Circurile nu erau mai Min magnifice. Caligula a mers
pana acolo, incat a dat ordin sa se imprastie in ele praf de aur. Roma
era, in adevar, resedinva regeasca a poporului stapanitor al lurnii.
Orasul imperial avea o asa stralucire ca, dupa Plinitt, el parea Ca
Meuse sá rasara un alt soare. Se ducea in el o via -ca de sarbatoare si
de petrecere, dela campul lui Martie pana la circ si in Forum.
Cu toate acestea, nimic nu era mai desert deck aceasta
viala somptuoasa. Poporul roman traia, nu din munca lui,
ci din cersetorie)) 1) — si din pradaciune, ar Ii fost locul sa
adauge Pressense.
1 ) E. de Pressense. — Histoire des premiers trois sieeles de l'Eglise Mamie:me,
Ed. II, Paris, 1889, Fischbacher, p. 593.