DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SERVILA 73
desvoltat gustul luxului si au impins Roma in abisul celui mai criminal
desfrau.
Lucrurile au mers pana acolo incat Neron s'a putut casatori in
public, cu toate formele civile i cu tot ceremonialul religios, cu un
oarecare Pitagoras dela curtea sa (Tacit — Ann., XV, 37).
Toate legile somptuare, votate una dupa alta, au ramas neputincioase
i n'au Lost in stare sa curme raul. Ba ceva mai mult, ele erau
calcate chiar de propunatorii lor. Cesar, care interzicea altora luxul,
era unul din cei mai luosi oameni ai timpului sau.
Suetoniu relateala c ar Li cumparat amantei sale, Servilia, mama
,lui Brutus, un margaritar, pe suma de ease milioane de sesterce,
adica un milion jumatate moneta noastra (Caes., 60).
Bogajia imensa, invadata intr'o societate saraca, n'a intarziat
sa-i schimbe i aspectul exterior, si Iesutul intern, ca i Insà baza
ei de organizare.
Virtncile romane n'au putut rezista aurului ; ele au fost sdrobite
sub greutatea lui.
Inceputul descompunerei dateaza dela cel de al doilea rasboiu
punic, care a dat Romei bogàii fabuloase. Cartagena, sdrobita de
Roma, s'a razbunat in chip cumplit, desl postum, impotriva invingatorului
ei. Valeriu-Maxim dat seama, Inca pe vremea lui, de
acciunea aceasta nefasta a aurului strain asupra vechei ceta ci romane :
oUrbi autem nostrae — scrie el — secundum Punici belli finis et Philippus
Macedonucus rex devictus licentiores vitae fiduciam dedib.
Dar Roma n'a cazut numai pentru Ca' bogaciile imense aduse din
Cartagena i-au conrupt viaça, ci mai cu seam a din pricina ca odata
cu desfifircarea acestei cetài, centrul comercial al lumii antice a
fost transportat de pe coasta septentrionala a Africei, la gurile Tibrului.
Aceasta mutare a facut din modesta cetate a celor sapte coline
centrul de gravitate al intregei lumi Poate ca Valeriu-Maxim nici
nu-si dadea pe deplin seama de pricinile profunde, can fac azi din
constatarea lui un adevar istoric cu baze stiirrcifice.
Dar factorul precumpanitor in descompunerea societaIii romane,
a fost, fara indoiala, abatere a proprietatii italice dela scopul si menirea
ei primitiva ; dela indatorirea de-a furniza poporului roman
alimentul lui esencial: graul. Concurema granelor straine, care a
adus dupa sine caderea micei proprietaii, dupa cum vom vedea imediat
din expunerea evenimentelor istorice, can inso -cesc pravalirea