DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

72 ECONOMIA SERVILA
domina intreg Evul-Mediu, pentru a fi apoi inlocuit, in pragul timpurilor
moderne, Cu sistemul muncii salariate, avand fiecare din
aceste sisteme economice Ate un sistem juridic corespunzator.
Din cele studiate in capitolul ce precede, reiese ca sistemul juridic
roman a fost cerut de-o stare economica rudimentara, in care capital
desi exista, e prea slab din pricina raritäçii populaiiei ; in care braiele
de munca sunt rare si in care capitalistul nu dispune deck de
pamAnt, un pamAnt, ce-i dreptul excesiv de fertil, fapt care a contribuit
la acea desavArsita perfecIionare a sistemulm juridic latin.
In asa imprejurari sarcina i functia dreptului erau evidente. El
avea indatorirea sa puna la dispozitia capitalistului atAt pamAntul
cAt §i braiele necesare pentru cultura lui. Am vazut CA dreptul roman
indeplinit aceasta sarcina pe toate caile i cu ajutorul tuturor
asezAmintelor, cari au nascut i pe cari le-a sanc/ionat. Deaceea, atAta
vreme cat Roma si-a mentinut situaIiunea ei economica primitiva,
de cetate agricola, sistemul ei juridic, cladit pe aceasta stare de fapt
si in vederea ei, s'a putut mentine in toatA rigoarea lui si a corespuns
in chip real si intocmai organismului economic.
Dar legionarul roman a dat nastere publicanului roman. Locul
rigidului paterfamilias, care se mulIumia cu ogorul lui restrAns,
muncit de el, inconjurat de copii i ajutat de cei caIiva sclavi rustici,
I-a luat capitalistul roman, care stapania intinderi uriase de pAmAnt,
lucrat de mu i de sclavi, de toate neamurile, adusi din toate unghiurile
lumii, cucerita de romani.
Roma din clipele acestea nu mai semana intru nimic cu Roma trecutului,
care daduse pe Manius Curius Dentatus. Prezentul nu numai
ca nu semana intru nimic cu trecutul, dar Inca ti era cu totul potrivnic.
Tirania familiei nu mai avea pentru ce se aplica, fiul de familie
nu mai era indispensabil ogorului, lucrat acum de sclavi numerosi,
si el a putut Ii emancipat. Din clipa in care domus nu mai era singurul
be de producere, femeia a putut paraseasca casa si a stiut sa
lepede banuri1e vieei conjugale. Ea a irupt libera in ce tate, conrupAnd
totul, strican din asa masura asprele moravuriromane, incat poporul,
adunat in circuri, cerea in gura mare lui August sA revie asupra ma-
surilor luate de el, masuri in materie de casAtorie si de adulter, can
au ramas de altfel i f&r aceasta zadarnice.
Afluxul ne mai pomenit de metale prepoase, aduse din toate coluniversului
ca prada de rasbeiu sau ca produs al uzurei, au