DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

fo
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
erau inchisi la proprietarii de mosii i siliti sa le lucreze pamantul
(Aug., 32)*.
Era de pace inaugurata de August, a facut ca vanatul on -renesc sa
lipseaseti aproape cu totul, ceeace a contribuit la immultirea acestor
rapiri, in asa grad Inca a fost nevoie sa se creeze un delict deosebit,
cunoscut in dreptul penal roman sub numele deplagium:Impulinarea
numarului sclavilor — scrie Ciccotti (Op. cit., p. 401) — reiese si din
mentiunea mai frecventa a crimei de plagium§i din cresterea mai higienica
a sclavilor. Chiar August s'a vazut nevoit sa ordone perchizitiuni
In estragula, pentru a pune in libertate oameni liberi, rapiti si redusi
In sc1avie. Frecventa i rigoarea legilor contra delicventului numit
plagiator, adica acela care se face vinovat de crima de plagium, in tot
timpul epocei imperiale, probeaza persistenta raului i ineficacitatea
amenintarilor cu pedepsele cele mai grele)).
In Grecia, rapitorii de oameni liberi, luasera aici un flume special,
andrapodistes, dar, — cel putin la Atena — nu numai ca nu erau pedepsiti
pentru crimele lor, dar Inca se bucurau de anume privilegii. Asa, de
pilda, era oprit de a-i bate sub pedeapsa de desmostenire. Pana
femeile se dedeau la aceasta meserie infama. Ele rapeau copii in invalmaseala
jocurilor, cand mizeria nu Ii dadea pe maim lor, expusi
la drumul mare (Wallon— Op. cit., I, pp. 168 si 174).
Faptele acestea dovedesc cä pana in cele mai inaintate tirnpuri,
Roma ca i celelalte tari antice s'au resimtit mereu de lipsa de brae,
si de aceea dreptul roman— fie ca e vorba de organizarea familiei,
a proprietatii, a muncii sau a creditului — nu constitue in realitate
deceit o sechestrare legala a bratelor muncitoare, sechestrare, dupa
cum am vazut, necesara pentru ajutorarea capitalului i garantarea
productiei, amenintata de lipsa de brate, determinata la randul ei de
raritatea excesiva a populatiei.
Asa ca, in realitate, patricianul roman nu era decat un plagiator,
avand in man puterea de a legifera ; precum eupatridul atenian nu
era decat un andrapotistes legal. Jar atunci cand sechestrarea legala
a persoanelor nu mai dadea rezultatele dorite de societate, a venit
ca un compliment sechestrarea abuziva, plagium.
Aceasta a fost baza, pe care s'a ridicat intregul drept antic. Precum
In colonii, unde conditiunile economice i demografice ale antichitatii
se repeta, sclavia reinvie cu aceeas tenacitate i dä nastere unui
drept exceptional, asemanator intru toate sistemului juridic al