DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 69
provinciei, asteptand sa fie condusi pe cAmpiile lipsite de brae,
pe can urmeaza sä le cultive (F. de Coulanges. — Piny. germ.,
p. 374))>.
Iata dar ca chiar in cele mai inaintate vremuri ale imperiului, cand
Roma supusese intreaga lume, lipsa de brae era Inca simtita i Statul
era Inca nevoit sa recruteze sclavi.
Caracteristic in aceasta privinta e un sfat al agronomului Collumelus,
care scrie pe vremea imperiului: (iNu imitaçi pe aceea can au
domenii atat de vaste ncat nu le pot face inconjurul ; ei sunt nevoii
sä lase jumatate din ele nelucrate, jar pe cealalta jumatate nu pot
pune decAt un personal foarte prost 1)*.
Felul in care erau adusi barbarii in interiorul imperiului, i exclusivitatea
cu care ei erau intrebuinta -ti la muncile cAmpului e Inca o
confirmare a celor aratate de noi, ca societatea romana fiind exclusiv
agricola, toate rigorile dreptului roman, erau dictate de nevoia
de-a recruta bra -tele necesare campului. Foarte caracteristice, in
aceasta privinta, sunt dispozi-tiunile un,ei legi din 409, dupa Christos,
care hotaraste de soarta unui popor barbar, Scirii, batuti odata cii
aliaii lor, Hunii. Legea aceasta prevede ea proprietarii pot lua oameni
din aceasta na tie, pentru a marl numarul lucratorilor campului
lor ; dar, adauga legea, ea nici unul din acesti barbari nu va putea
fi intrebuintat la munci domestice ; nici unul nu va putea Ii sustras
campului (Id., p. 395), atat era Inca de simtita nevoia de brae lucratoare.
Si sä nu se creada ca lipsa aceasta i aducerea barbarilor
se datorau, cum se presupune, unei depopulari a imperiului roman.
Fustel de Coulanges, vorbind de inrolarea barbarilor in armata, zice
ca (ielepopularea imperiului, afara de unele provincii marginase, este
o simpla presupunere, in sprijinul careia nu s'a adus nici o dovadb.
Dar ca sä ne dam mai bine seama de necesitatea absoluta de brae,
in care s'a zbatut totdeauna Roma, credem ca nu putem incheia mai
bine aceste consideratiuni cleat relevAnd un pasagiu foarte caracteristic
din Suet oniu. Vorbind de bandele de talhari, can nelinisteau
Roma pe vremea lui August, acest istoric scrie: #TAlharii purtau
chip public arme, sub cuvant ca sa se apere: calatorii erau
dui la -tara fara osebire daca erau oameni liberi sau sclavi,
1) Fustel de Cotilanges. — L'alleu et le domain rural, Paris, 1389, Hachette,
pag. 23.