DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

68 ECONOMIA ESCLAVAGISTA
calea uzurei: #aventurierii economiei s'au abatut asupra universului,
precedand armatele romane... Nici o opresiune, poate, n'a lost mai
feroce. Provinciile erau pradate pana ce plata impozitului devenea
Cu neputinfa ; apoi ele trebuiau sa se imprumute cu 40 si 50 la suta
pe an, iar atunci cand aceste imprumuturi ajungeau la scadenta, locuitorii
erau prinsi i vanduti Ca sclavi; cad i vanatoarea de sclavi
era partea cea mai avantagioasa a afacerii. Cand s'a cerut lui Nicodem,
regele Bitiniei, sa dea contingentul sau de auxiliari, el a raspuns
Ca tati supusii ski, In stare sa poarte armele, au fost luati de publicani ;
pe de alta parte, Cicerone ne-a lasat informatiuni asupra Siciliei, can
dovedesc c aceasta alegatie era probabil justificata... Procedeuri de
acest fel atatau ura, i in fiecaretara negotiatores erau masacrati. Mitridati,
planuind rasboiul, a inceput prin a scrie vice-region sal serisori
secrete poruncind uciderea, in anumita zi, a tuturor italienilor
residand tn Statele sale, promivand iertarea datoriilor debitorului,
care si-ar omori creditorul (Op. cit., pp. 33-35)#.
Dar nici cetatenii romani, si Inca printre cei mai.ilustri, nu s'au
putut sustrage i apara impotriva camatarilor. Suetoniu relateaza
ea dupa esirea sa din pretura, Juliu Cesar a capatat prin tragere la
sorti guvernul Spaniei; dar retinut de creditori, el n'a putut pleca
decat dupa ce dase garantii (Caes., 18).
Faimoasa pax romana, care exclusese posibilitatea rasboiului
armat, a dat nastere unui si mai cumplit rasboiu pacific, in care arma
de aservire a romanilor era uzura.
Sclavii pe can, la inceputurile Romei, patricienii procurau cu
ajutorul camatariei, in randurile char ale poporuluhroman ; publicanii
ti aduceau mai tarziu cu acelas mijloc, din toate unghiurile
lumii, atunci cunoscuta. Jar mai tarziu, cand barbarii dela fruntariile
imperiului, impinsi de semintii straine, sunt nevoiti sa-i treaca hotarele,
fie ea dusmani fie ca refugiati, sunt facuti sclavi, Cu sutele de
mu i si obligati sa lucreze campiile Italiei. Probus, trimis contra germanilor,
a putut scrie Cu mandrie senatului: acum barbarii ara
pentru voi, samana pentru voi (Fustel de Coulanges. L'
germ., p. 374)>>.
Barbarii, cari se ofereauca aliaçi ai imperiului, aveau aceeasi soarta.
In adevar, cronicarul Eumen scrie: (dim vazut vedem inca pe strazile
oraselor si sub porticele noastre, lungi siruri de barbari captivi,
sari, conform ordinului imparatului, sunt distribuiti intre locuitorii