DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 67
a ramas dealungul intregei istorii omane ca o cale secundara de
executie.
Ar fi Ins a o gresala sa credem ea executia prin manus injectio a
disparut vreodata i ca ea a incetat sä dea romanilor, un singur moment,
sclavii de can aveau nevoie, pentru motivul ca ea a devenit
mai putin frecventa in Italia.
Cu toate acestea, catre sfarsitul Republicii, Cesar a lost nevoit
sa ia aceiasi masura, in privinta datoriilor, pe care o luasera la inceputurile
Republicii, cei doi tribuni C. Licinius si L. Sextius, decretand
deducerea din capital a dobanzilor platite (Suetoniu. Caes., 52).
Cu chipul acesta, arata istoricul celor Doisprez-ece Cesari, ca s'a putut
stinge un sfert din totalul datoriilor ; iar faptul dovedeste ca raul
subsista pana pe vremea lui Cesar.
Cand limitele imperiului roman an fost duse la limitele lurnii, atunci
cunoscuta, i and rasboaiele an trebuit sä inceteze pentru ca
romanii nu mai aveau cui le face, si cand prin urmare, recrutarea
sclavilor ex captii;itate, nu mai era cu putinta, — publicanii i cavalerii
romani, can acum luasera locul patricienilor, s'au aruncat — mai
cu seama dela al doilea rasboiu punic — cu o furie fara precedent
in istorie, asupra provinciilor cucerite. Camataria, care exasperase
M trecut plebea romana, nu se mai practica in Italia si se facea acum,
pe-o scar a foarte intinsa, in Orile subjugate. Municipalita -tile si particularii
erau imprumuta -ti cu dobanzi enorme, jar atunci cand nu-si
puteau plati datoriile, locuitorii erau ridicati in massa, pusi in lanturi
si tariti ca vitele pe pie -tele de desfacere, unde erau vanduli ca sclavi.
Mommsen, Wand descriptia Romei, in timpul lui Cesar, scrie: