DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

66
ECONOMIA ESCLAVA Gis TA
carduri din forum? si casele nobililor pline de aresta0? i pretutindeni
unde locueste un patrician, o inchisoare pentru ceta-t,eni
(VI, 36))).?
Dar cu toa te intervenOile magistraIilor cu bate repetatele rascoale
ale plebei, sistemul acesta de credit si abuzurile la can el da loc,
n'au incetat atata vreme cat patricienii nu gaseau aiurea bra.tele de
can aveau nevoie pentru munca. Caracteristic, in aceasta privinta,
este un pasagiu din Tacit. Inregistrand faptul Ca germanii nu cunosc
uzura, el accentueaza ca e mai bine sa fie cu totul ignorata decat
interzisa (Germ., 26), atata putina incredere avea istoricul roman in
legile de proibi%iiine in asemenea materie cum aceasta de altfel, rezulta
si din alt pasagiu al lui (Ann., VI, 16).
In Grecia antica, raid a izbucnit cu aceias furie, cand imprejurarile
erau klentice ca la Roma. «Dupa cum afirma Plutarch, in epoca
lui Solon poporul era in intregimea lui indatorat la bogati i numerosi
debitori, neavand altaboga0e decat persoana lor, puteau fi redusi
in servitute de catre creditori, care-i faceau sä lucreze ca sclavi la
Atena sau ii vindeau in strainatate. Una din ref ormele cele mai insemnate
a lui Solon a fost .sa suprime sclavia pentru datorii. El s'a
inspirat, se afirma, asupra acestui punct, dintr'o lege a lui Bochoris
(Beauchet. —Op. cit., IV, p. 451). Dar Solon nu s'a marginit numai
la interzicerea constrangerei corporale, ci a trebuit sa dispuna i iertarea
datoriilor vechi, seisachtia §i sa modifice sistemul de credit in
Atena. La romani, ca i iii celelalte cetaji grecesti agricole, unde economia
esclavagista era mult mai riguroasa, asemenea masuri nu s'au
putut lua deck foarte tarziu. In Grecia, de pada, exceptand Atena,
sclavia pentru datorii, ne incredinteaza Beauchet, a subsistat pana
la dominaliunea romana. Asa, de pilda, «la Efes s'a decretat oborlrea
datoriilor prin doua decrete, datand din anii 87 si 84 inainte de
Christos, in scopul, fie de a interesa pe toti cetalenii in apararea
comuna contra lui Mitridate, fie de-a lichida o situatie economica
deplorabila (Beauchet. —Op. cit., IV, p. 532))).
La Roma, abia in vremurile din urrna ale republicii si sub imperiu,
cand sclavii se inmultesc i valoarea lor scade, abuzurile creditorilor
se imputineaza i executia asupra persoanei datornicului se rareste,
jar alaturi de ea se desvolta execirtia in averea debitorului, pendia°
sau emtio bonorum. Cu toate acestea manus injectio a ramas totdeauna
calea principala pentru urmarirea debitorilor, jar penditio bono rum