13.04.2013 Views

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

64<br />

ECONOMIA ESCLAVAGISTA.<br />

acestuifapt ; el arata ca la romani existau doua feluri de imprumuturi.<br />

Unul era constituit prin teribilul nexum, proteguit cu energie de catre<br />

Stat i prin care debitorii insolvabili erau redusi in sclavie, accentueaza<br />

«pentru plati datoriile prin zile de munca, asa ca<br />

economiile familiale Ii mareau astfel puterile lor de producere (Op.<br />

cit., p. 26)*, i in al doilea imprumut gratuit, incheiat intre persoane<br />

solvabile i apartinand claselor superioare, la cariincrederea, respectul<br />

cuvantului dat si boni mores erau in mare cinste (Id., p. 27). Lucru<br />

foarte cu inteles, plebeianul era imprumutat cu dobanzi eamataresti<br />

executat in chip salbatic pentru ea' el era aceia care presta zilele<br />

de munca, pe cand patricianul, in nici un caz nu prezenta aceasta<br />

perspectiva — i apoi cum am zis si mai sus. uzura servea patricienilor<br />

drept arma in luptele lor de clasa 1), si era prin urmare firesc<br />

lucru ca ei sä uzeze de ea in lupta contra clasei potrivnice. Jehring<br />

a subliniat in chip nu se poate mai evident, caracterul acesta de lupta<br />

de clasa pe care-1 prezenta uzura la romani; « Ni mai exista azi clasa<br />

a societatii— scrie el (Op. cit., II, p. 254) — care sa rite sa ramana<br />

in intregimea ei, indatorata. Nu mai exista azi clash' careia sã-i profite<br />

datoriile altei clase. La Roma, dimpotriva, datoria era ca o molima<br />

biciuind paturile de jos, can, <strong>din</strong> pricina situatiei lor economice precare,<br />

Ii erau aproape exclusiv expuse. Ea infesta, nu pe particular,<br />

dar clasa intreaga, i aceasta cu o regularitate feroce i periodica*.<br />

Ca sa ne dam exact seama de ce insemna aceasta organizare a<br />

creditului la romani, e destul sa aratam ca in timpurile primitive ale<br />

Romei, abia douazeci de ani dela constituirea Republicii, izbucneste<br />

prima rascoala a plebeilor, rascoala determinata de uzura: «Ce vrea<br />

plebea ? Impotriva cui protesteaza ea ? Impotriva rigorei creditorilor<br />

fafa de datornicii lor. Istoricii antici arata cà debitorii erau numerosi,<br />

20.000 cel putin; ea apartineau toti plebei, i ce e mai curios, creditorii<br />

erau toti pa tricieni 2)#. Adevarul e ca in timpurile primitive ale<br />

Romei, adica atunci cand selavii erau rani, patricienii uzau de dreptul<br />

lor de creditori, cu o cruzime adevarat feroce. Toate rasboaiele civile,<br />

dela inceputurile Republicii, au avut ca pricina camataria, M. Manlius<br />

Capitolinus a putut porni si duce o seditiune primejdioasa, bazat<br />

pe nemultunairea plebei contra creditorilor ei: «Nu exista o tortura<br />

1) Titu-Liviu arata cl poporul, apasat de datorii, nu mai indraznea sà eeara<br />

ale,gerea magistratilor plebeiani, la can avea dreptul.<br />

2) Paul Lacombe. — L'appropriation du sol, Paris, 1912, Colin, p. 168.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!