DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
64<br />
ECONOMIA ESCLAVAGISTA.<br />
acestuifapt ; el arata ca la romani existau doua feluri de imprumuturi.<br />
Unul era constituit prin teribilul nexum, proteguit cu energie de catre<br />
Stat i prin care debitorii insolvabili erau redusi in sclavie, accentueaza<br />
«pentru plati datoriile prin zile de munca, asa ca<br />
economiile familiale Ii mareau astfel puterile lor de producere (Op.<br />
cit., p. 26)*, i in al doilea imprumut gratuit, incheiat intre persoane<br />
solvabile i apartinand claselor superioare, la cariincrederea, respectul<br />
cuvantului dat si boni mores erau in mare cinste (Id., p. 27). Lucru<br />
foarte cu inteles, plebeianul era imprumutat cu dobanzi eamataresti<br />
executat in chip salbatic pentru ea' el era aceia care presta zilele<br />
de munca, pe cand patricianul, in nici un caz nu prezenta aceasta<br />
perspectiva — i apoi cum am zis si mai sus. uzura servea patricienilor<br />
drept arma in luptele lor de clasa 1), si era prin urmare firesc<br />
lucru ca ei sä uzeze de ea in lupta contra clasei potrivnice. Jehring<br />
a subliniat in chip nu se poate mai evident, caracterul acesta de lupta<br />
de clasa pe care-1 prezenta uzura la romani; « Ni mai exista azi clasa<br />
a societatii— scrie el (Op. cit., II, p. 254) — care sa rite sa ramana<br />
in intregimea ei, indatorata. Nu mai exista azi clash' careia sã-i profite<br />
datoriile altei clase. La Roma, dimpotriva, datoria era ca o molima<br />
biciuind paturile de jos, can, <strong>din</strong> pricina situatiei lor economice precare,<br />
Ii erau aproape exclusiv expuse. Ea infesta, nu pe particular,<br />
dar clasa intreaga, i aceasta cu o regularitate feroce i periodica*.<br />
Ca sa ne dam exact seama de ce insemna aceasta organizare a<br />
creditului la romani, e destul sa aratam ca in timpurile primitive ale<br />
Romei, abia douazeci de ani dela constituirea Republicii, izbucneste<br />
prima rascoala a plebeilor, rascoala determinata de uzura: «Ce vrea<br />
plebea ? Impotriva cui protesteaza ea ? Impotriva rigorei creditorilor<br />
fafa de datornicii lor. Istoricii antici arata cà debitorii erau numerosi,<br />
20.000 cel putin; ea apartineau toti plebei, i ce e mai curios, creditorii<br />
erau toti pa tricieni 2)#. Adevarul e ca in timpurile primitive ale<br />
Romei, adica atunci cand selavii erau rani, patricienii uzau de dreptul<br />
lor de creditori, cu o cruzime adevarat feroce. Toate rasboaiele civile,<br />
dela inceputurile Republicii, au avut ca pricina camataria, M. Manlius<br />
Capitolinus a putut porni si duce o seditiune primejdioasa, bazat<br />
pe nemultunairea plebei contra creditorilor ei: «Nu exista o tortura<br />
1) Titu-Liviu arata cl poporul, apasat de datorii, nu mai indraznea sà eeara<br />
ale,gerea magistratilor plebeiani, la can avea dreptul.<br />
2) Paul Lacombe. — L'appropriation du sol, Paris, 1912, Colin, p. 168.