DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

62
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
Servilius (land un edict de neurmarire a soldatilor sub arme, toti
detinutii, can erau prezenti s'au inrolat contra Volscilor si au format
un corp de armata considerabil, Inagua ea manus fuit, atat erau de
nurnerosi. Ba ceva mai mult, imediat ce recrutarea sclavilor, datorita
cuceririlor, incepe pe cale de rasboiu, ea face de prisos aservirea debitorilor
i deaceea imprumutul cu dobanda poate fi suspendat, i in
adevar, timp de trei veacuri, adica atat cat dureaza marile cuceriri
ale Republicii, legea nu permite imprumutul de bani cu dobanzi.
Imediat insa dupa cel de-al doilea rasboiu punic, Roma transformandu-se
in alcatuire capitalista i avand nevoie de brae muucitoare
mai multe, imprumutul e iaras ingaduit, de data aceasta cu dobanzi
mult mai urcate, jar urmarile lui se fac din nou simtite. Jar atunci
cand sclavii lipseau cu totul, adica inainte de inceperea razboaielor
de cucerire, ca i inainte de desvoltarea capitalista a Romei, aceea
cari erau constransi la lucrari de interes public, erau insusi cetatenii
romani, dupa ctun arata Ciccotti (p. 207) si suntem aplicati a crede
ca corvezile acestea sunt comune tuturor societatilor omenesti, constituind
la ele o faza premergatoare i inferioara sclaviei.
Dureau de la Malle rezuma astfel istoricul imprumuturilor la Roma:
#Trebuie dar privit ca dovedit ca dela Romulus pana la decemviri,
uzura era permisa ; ca dobanda a fost redusa la 1 la stita pe an, de
legea celor XII table, apoi la jumatate la suta in anul 405 U. C., si
ea', in fine, imprumutul cu dobanda a fost cu totul oprit. Starea
aceasta a durat trei sute de ani, pana la luarea Cartagenei. Cand oligarchia
a pus mana pe franele puterii, a fost permis sa se imprumute
cu pand la 12 la suta pe an, dar cota obicinuita a dobanzii anuale era
de 6 la suta0).
Loria vede In personalitatea obligartiunilor si in sistemul constrangerii
corporale o institutie juridica, dictata de anumite imprejurari
economice, care se va repeta la once popor, care se va gasi in imprejurari
identice : personalitatea obligatiunilor — scrie Loria (Les
bases, p. 106) — nu este deck, un produs necesar al pamantului
liber, care excluzand posibilitatea salariatului, impinge pe capitalist
sä se foloseasca de insolvabilitatea debitorului pentru a-I aservi si
trage foloase de pe urma
Dureau de la Mahe. — Econontie politique des Romains, 2 vol., Paris, 1840,
Hachette, II, p. 261.