DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 61
asupra dreptului vechilor latini. Bachofen crede cà oin nexuna
sta embrionul din care s'au desvoltat paqile cele mai de seama ale
edificiului juridic roman privitor la proprietate
nu mai puoin tot ele formeaza cheia priceperii intregei istorii
mai vechi romane; caci unde au avut inraurire mai mare datoriile
asupra desvoltarii interne, deck la romani?* 1)
Nenumaratele revoluOuni i repetatele acte legislative n'au avut
de scop s desfiineze executarea asupra persoanei debitorului, ci
numai s impiedice abuzul ce creditorii faceau din exercitarea
a cestui drept.
Legea Licinia-Sixtinia, legea Poetilia-Papiria ca i celelalte
legi pentru infranarea uzurei i iertarea datoriilor, au fost neputincioase
caci, chiar in legis1a0a lui Justinian, arestarea debitorului
era cu putin0 in urma judecatii 2), desi Titu-Liviu ne incredir4eaza
ca in urma atentatului nerusinat al camatarului L. Papirius asupra
datornicului sau Publilius, consulii primisera ordin dela senat sa
propuna poporului o lege, in virtutea careia bunurile si nu persoana
debitorului trebuiau sa raspunda de datorii (VIII, 28).
Ba ceva mai malt, vazandu-se ca cu toate garanOile legale, plebea
era mereu aservita pentru datorii, tribunul Genucius interzice,
printr'un plebiscit din anul 413, once imprumut cu dobanda (Tit.
Liv. VII, 42; X, 23; Tacit Ann., VI, 16).
Acum, cand cunoastem atat sistemul de credit la romani cat si
procedura in execuIie pentru datorii, drept e sa ne intrebam: care
a fost inta lor, care a fost nevoia sociala, care a dictat aceasta
barbara. ?
Scopul legiuirii e vadit: recrutarea, pe cale de execu0e, a sclavilor,
intr'un timp cand robii straini erau inca ran i scumpi i and romanii
Inca nu incepusera cuceririle lor in afara de Italia. Deaceea,
de altfel, legea contra debitorilor e malt mai riguroasà in timpurile
primitive ale Romei, adica atunci and raritatea sclavilor indemna
pe patricienisa-si recruteze lucratorii in chip suit din randurile debitorilor
lor plebei. Titu-Liviu (II, 24) arata ea pe vremea consulatului
lui Ap. Claudiu si C. Servilius, adica in chiar momentele infiinrii
Republicii, cand are loc prima rascoala a plebei contra creditorilor,
i) J. J. Bachofen. — Das Nexum, die Nexi mid die Lex petillia, Basel, 1843,
Neukirch, p. 2.
2) James Muirhead. — Introduction historique au droll prive de Rome, p. 207.