DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

60 ECONOMIA ESCLAVAGIS TA.
clacà in acest interval el nu-si achita datoria sau daca nu se gasia
vreun tertiu, care sa-1 fascumpere, platind creanta, creditorul Ii
putea omori sau vinde in robie, trans Tiberim. Daca erau mai multi
creditori, ei aveau dreptul sa-I taie in bucati sau sa-1 rascumpere
unul din ei, platind celorlalti creantele lor in bani: Si plures forent
quibus reus esset judicatus, secare si vellent atque partir corpus addicti
sibi hominis permiserunt)). i pentruca se temeau ca sa nu se intoarca
impotriva lor aceasta sangeroasa justitie i sa nu li se aplice
acea lege a talionului, in numele careia s'ar fi voit poate sa se reia
din carnea lor ceeace ei ar fi putut taia peste partea lor, s'a hotarit
ca ceva mai mult, ceva mai putin, nu se va considera ca fraud:
#tertiis nundinis partis secanto st plus minusve se fraude esto (Wal-
Ion. —Op. cit., II, pp. 21-22))).
Toti romanistii ; cand ajung la aceasta dispozitie d procedura,
au grija sa ne incredinteze ca dreptul de a ucide pe datornic n'a
fost niciodata pus in lucrare de creditori. Lucrul e foarte de priceput.
Patricienii romani au iateles sa comita numai cruzimi utile
lor. Scopul lor era ca sa-si procure sclavi. Or, daca ar fi uzat de
dreptul exorbitant de in partes secanto, ei ar fi contravenit acestui
scop.
Au introdus totus in lege dreptul de a ucide, pentru ca luarea in
robie sa par a datornicului ca o adevarata binefacere.
Mecanismul acesta al creditului la romani, a fost sesisat in chip
minunat de Mommsen: