DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 59
lucru, indata ce creantia va fi achitata#. Mai tarziu, debitorul nu
mai oferea creditorului sau proprietatea ci numai posesia lucrului
garantator al datoriei, i atunci se institue gajul, pignus. Multa
vreme romanii n'au cunoscut ipoteca ; ea a fost imprumutata dela
atenieni i nu-si gaseste aplicarea decat foarte rar i foarte tarziu,
abia sub Adrian.
Dar atat imprumutul garantat cu pactul fiduciar, cat si cel constituit
Cu pignus, erau pentru patricieni arme pentru acapararea
braIelor si a pamanturilor.
In adevar, in caz de neplata a creanvei,—i cazul nu era rar,
date fiind dobanzile enorme i faptul ca imprumuturile erau toate
de consumatie— creditorul devenea proprietarul pamantului gajat.
Debitorul totus nu era expropriat i gonit din petecul lui de pamant.
El continua sa-si eultive ogorul ca precarist. In aceasta calitate,
pura de fapt, el datora creditorului sau o redeventa in natura sau
un anume numar de zile lucratoare pe an. Asa ca de fapt, chiar creditul
acesta, prin pactum fiduciae i pignus, nu poate fi considerat
ca un credit real; el era in chip deghizat un credit personal. Fustel
de Coulanges e de parere Ca originea precariului se confunda Cu
insas originea Romei ca lui i se datoreaza asezamantul
In capitolul ce urmeaza, cetitorul va *gasi lamurit in amanunt mecanismul
intreg si toata intinderea asa zisului precarium. Deocamdath
sä urmarim creditul cel mai frecvent, care a fost totdeauna la
romani, creditul personal.
Modul de execirtie al obligatiunilor banesti a lost mai totdeauna,
constrangerea corporala.
Legea celor XII table a - inut sä reglementeze, pana in cele mai
mici amanunte, execirvia pentru datorii, tocmai din pricina abuzurilor
ce se comiteau, cum vom vedea indata: dupa implinirea
seadencei, debitorul avea un termen de treizeci de zile pentru plata
datoriei: aeris contessi rebusque jure judicatis triginta dies justi
sunto; dupa implinirea acestui termen, debitorul neplatnic era
prins de catre creditor si arestat in casa acestuia, i aceasta fara
ca sä fie nevoie de vreo autorizaIie a censorului sau al oricarui alt
magistrat 2). Debitorul ramanea astfel inchis timp de 60 de zile si
1) F. de Coulanges. — Les origine. dii systeme Modal, Paris, 1890, Hachette,
pagina 92.
2) Vezi asupra acestei chestiuni Jehring. — Op. cit., I, pp. 154-155.