DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

58 ECONOMIA E§CLAVAGISTA
o vom trage din faptul ca' in timpurile moderne, cand reinvie
dreptul roman, cartea obligatiunilor a trecut direct si aproape fara
nici o modificare in codurile contimporane, pe cand dispozi -ciunile
privitoare la familie si la persoane in genere, sum, nu numai lasate
in parasire, dar Inca in loch l lor se introneaza dispozitiuni si principii
cu totul opuse celor antice. Caci, cum vom vedea mai jos, cand
ne vom ocupa de economia salariatului, abundenta de brate face
acum nefolositoare si oranduirea servila a inuncii i organizarea
tiranica a familiei.
§. 6. — Organizarea creditului
Dar nici familia singura, oricat de tiranic ar Ii fost ea organizata,
nu putea da toate hiatele de care societatea romana avea o nevoie
aproape organica ; deaceea, pana a se face uz de sclavi ieftini,— fie
cumparati, fie prinsi in rasboaie— vechii romani, de altfel ca
mai toate popoarele antichitaIii, au recurs la alte mijloace ca sa
inlesneasca recrutarea sclavilor, dinrandurileinsasi ale poporului for.
Unul din aceste mijloace a fost combinarea foarte veche a sistemului
de credit, bizuit pe personalitatea obligatiunilor i pe constrangerea
corporala ca singurul mijloc de executare a datoriilor
banesti, del el nu s'a aplicat cu aceeas intensitate in toate epocile;
dupa cum recrutarea sclavilor straini era mai grea sau mai lesnicioasa.
Legea celor XII table se vede nevoita sa se ocupe de uzura,
pe care 9 fixeaza la 1 la suta pe an, unicario foenerol).
Ce anume urmareau romanii cu acest sistem rudimentar de credit
cu felul lor barbar de executie a obliga -ciunilor, va reesi cu mai
multa limpezime, dupa ce vom schita pe scurt ambele asezaminte.
4La inceput — scrie Mommsen (ROm. Gesch., L p. 150)— romanii
nu cunosteau nici un fel de drepturi reale. Singura garantie reala,
pe care o putea oferi datornitul creditorului sail, era ca sa-i treaca
proprietatea lucrului amanetat, jar creditorul ii da cuvantul, pe
baza unui contract accesoriu, pactum fiduciae, cà va restitui acel
1) Punctul acesta nu-i lamurit. Unii au emis parerea ca &Mitch fixata de
legea celor XII table era de suta la suta ; altii, de 10 la suta pe an. Interesul
insa e ca fixarea dobanzii arata